Pentru a se ajunge cu plăţile la zi în proiectele derulare prin Compania Naţională de Investiţii (CNI), Programul Naţional de Dezvoltare Locală 1 şi 2 (PNDL) şi Programul „Anghel Saligny”, este nevoie de aproximativ trei miliarde de lei, a declarat joi Ministrul Dezvoltării, Adrian Veştea.
„Dacă ne raportăm la proiectele pe care le avem în derulare, (…) fiecare dintre aceste proiecte are un anumit grad de implementare. Pe măsură ce reuşesc să depăşească procedurile de achiziţie şi să înceapă implementarea acestor proiecte, vor veni cu situaţii de plată pe care noi vom face pe cât posibil să le plătim în cel mai scurt timp. (…) Eu pot prezenta situaţiile pe care le gestionăm la nivelul Ministerului Dezvoltării prin programele care le avem în implementare şi, conform evaluărilor făcute de către noi, avem, astăzi, pentru a ajunge cu plăţile la zi, nevoie de aproximativ 3 miliarde lei pe Compania Naţională de Investiţii, PNDL 1 şi 2 şi, de asemenea, Programul Anghel Saligny”, a explicat ministrul Veştea, după ședința de guvern de joi.
Fondurile necesare funcționării administrației locale până la sfârșitul anului se centralizează abia acum
În afara acestor sume, unităților administrativ-teritoriale vor mai avea nevoie de o suplimentare substanțială a bugetelor de funcționare până la sfârșitul anului. Valoarea totală la care se ridică aceste fonduri este abia acum centralizată.
„În prezent, se centralizează, ştiu că există pe circuit, prin intermediul Secretariatului General al Guvernului, solicitări de la toate unităţile administrativ-teritoriale pentru a prezenta situaţia cu care se confruntă referitor la arierate, la plata utilităţilor, dacă au de făcut plăţi în urma deciziilor judecătoreşti, dacă au avut situaţii în care au avut calamităţi şi altă aspecte de genul acesta. Până la începutul săptămânii viitoare, vom centraliza toate aceste situaţii, urmând ca în şedinţa de guvern de săptămâna viitoare să existe o alocare bugetară pe care o vom conveni împreună cu Ministerul de Finanţe pentru a da sume din Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului pentru echilibrarea bugetelor autorităţilor publice locale”, a menţionat Adrian Veştea, citat de Agerpres.
SGG, prin intermediul Prefecturilor, a cerut primăriilor să comunice necesarul pentru sfârşitul anului.
„Fiecare Prefectură a trimis o circulară tuturor unităţilor administrativ-teritoriale pentru a prezenta situaţiile cu care se confruntă la finele acestui exerciţiu financiar”, a adăugat ministrul.
„Fiecare dintre aceste unităţi administrativ-teritoriale au funcţionat şi până în prezent prin sume care au fost alocate în decursul timpului prin bugetele de echilibrare. Doar la modul acesta pot funcţiona şi pot să închidă exerciţiul bugetar. (…) Aceste lucruri cred că ar fi putut fi de notorietate atâta vreme cât salariaţii nu şi-ar fi primit drepturile, ar fi rămas în urmă cu datoriile la utilităţi. Totuşi ne aflăm în luna noiembrie, la jumătatea lunii noiembrie, mai avem o lună jumătate până la închiderea exerciţiului financiar, cred că în mare măsură au putut gestiona toate aceste aspecte”, a indicat el.
(Citește și: Cât ne costă Statul. În Țara Primarilor, primăriile nu sunt administrație, ci hub-uri electorale: 24% din localități nu-și pot plăti nici salariile și funcționează pe subvenții. 30% din localități au sub 2000 de locuitori. Reforma administrativă: ”Niciodată”)
250 de primării au cerut derogarea de la ordonanța care limitează cheltuielile publice din luna decembrie
Ministrul a mai declarat că există 250 de primării au trimis cereri de derogare de la ordonanţa privind plafonarea cheltuielilor la sfârşit de an, iar pe acest subiect va avea loc o discuție, luni, la Ministerul Finanţelor:
„Suntem în etapa în care am centralizat toate aceste solicitări. Sunt aspecte care sunt obiective. Spre exemplu, sunt Primării care în prezent au primit acceptul CAIL (Comisia de Autorizare a Împrumuturilor Locale) de a avea în derulare credite de la bănci. În situaţia în care aceste credite nu vor fi trase până la finele anului pentru obiectivele de investiţii, vor trebui să plătească comisioane de dezangajare şi comisioane de neutilizare a acestor credite şi cred că ar trebui să existe această flexibilitate de a le permite să acceseze aceste credite şi de a face plăţile pentru lucrările care sunt în curs de implementare”.
(Citește și: În decembrie, cheltuielile cu bunurile şi serviciile cresc de obicei de 4 ori față de media pe 11 luni. Anul acesta se pune STOP)
Evenimentele de sfârşit de an – sărbătoarea de 1 Decembrie, sărbătoarea de Crăciun şi de sfârşit de an – nu au fost interzise de Guvern, dar costul loc trebuie să se încadreze în regula stabilită prin măsurile de austeritate: bugetul lunii decembrie să nu depășească media cheltuielilor din primele 11 luni.
****
