Politicile monetare și fiscal-bugetare interne previzibile în anul 2021, ca și auspiciile financiare internaționale dau României perspective favorabile de finanțare în acest an, potrivit prognozelor actualizate în cel mai recent raport al Băncii Transilvania (BT).
Rata medie anuală de dobândă la titlurile de stat cu scadența 10 ani va scădea de la 3,9% în 2020, până la 3,8% în 2021, spune raportul citat.
Rata de dobândă la titlurile de stat la 10 ani este un „barometru pentru costul de finanțare în economie și a scăzut spre minimul de la începutul lunii octombrie 2016. Evoluția a fost determinată de intrările de fluxuri internaționale de capital pe piețele emergente și de gradul ridicat de atractivitate investițională pentru titlurile de stat românești raportat la congenerele europene”, explică Andrei Rădulescu, directorul de analiză macroeconomică al BT.
Tendința este „susținută de politica monetară acomodativă, atractivitatea investițională ridicată (raportat la congenerele europene) și consolidarea fiscal-bugetară (în contextul programelor lansate la nivelul Uniunii Europene după incidența pandemiei)”, scrie Andrei Rădulescu în raportul citat.
Prima de risc pentru România este la nivelul pre-pandemic
Totodată, prima de risc cerută de investitori pentru titlurile de stat românești a revenit la nivelul anterior declarării epidemiei coronavirus în România, după cum arată evoluția instrumentelor de management al riscului CDS (credit default swap).
„Îmbunătățirea percepției de risc pe economia internă este confirmată și de declinul primei de risc suveran. CDS-ul pe scadența 5 ani la minimul din 10 martie 2020”, spune raportul citat.
Astfel că, sunt șanse să se găsească soluții pe piață pentru rezolvarea problemelor României de finanțare a deficitului bugetar uriaș, totuși, de aproximativ 9% în 2020.
Pe de altă parte, raportul avertizează că, în 2022, rata medie anuală de dobândă la 10 ani ar putea crește spre o medie de 4,2%, „ca urmare a accelerării dinamicii PIB-ului nominal”.
Curs mediu de 4,89 lei / euro în 2021 și deficit bugetar prea mare și în 2022
În scenariul central al BT raportul deficit bugetar/PIB ar putea înregistra un nivel mediu de 6,2% în perioada 2020-2022 (5,7% în varianta anterioară a scenariului), cu perspectiva unei ajustări spre 4% din PIB în 2022.
Spre același nivel de 4% în 2022, peste pragul de 3% impus de tratatul de funcționare UE, se îndreaptă și prognoza analiștilor de la UniCredit. Pragul este deocamdată suspendat, dar în doi ani se mai pot întâmpla multe.
(Citiți și: „UniCredit – Prognoză comparativă pentru economiile din Europa de Est și recuperarea după criza Covid”)
Dintre celelalte modificări ale scenariului BT, se remarcă reducerea substanțială a estimării medii a cursului valutar de la 4,90 lei / euro (în varianta anterioară a scenariului) până la 4,88 lei / euro, mediile anuale fiind de 4,84 în 2020, 4,89 în 2021, respectiv 4,92 în 2022.
Se remarcă și scăderea prognoza mediei ratei șomajului pe 2020-2022 de la 5,1% la 4,8% , ceea ce este în acord cu „redinamizarea din sfera economiei reale”, pe care se întemeiază scenariul.
Va mai scădea BNR dobânda de referință?
„Ne așteptăm la consolidarea ratei de dobândă de referință (a BNR, n.r.) la nivelul minim istoric de 1.25%, la continuarea procesului de convergență spre nivelul din Zona Euro din perspectiva nivelurilor ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în RON și valută ale instituțiilor de credit și la intervenții pe piața monetară, piața titlurilor de stat și piața valutară pentru contracararea factorilor de risc la adresa stabilității financiare”.
Prin urmare, raportul BT nu lasă să se întrevadă o nouă reducere a dobânzii de politică monetară a Băncii Naționale a României (BNR), cu atât mai mult cu cât este de așteptat o creștere a inflației, chiar dacă în interiorul intervalului țintă al bănci centrale (2,5% ± 1 punct procentual).
„Prognozele revizuite indică o inflație medie anuala (pe indicele armonizat UE) de 2,5% în perioada 2020-2022, cu accelerare de la 2,3% în 2020 la 2,5% în 2021, respectiv 2,8% în 2022”, spune raportul BT.
Totodată, BNR își va continua abordarea flexibilă, cu utilizarea tuturor instrumentelor din dotare, și cu o viteză de reacție surprinzătoare.
Altfel spus, în terminologia analiștilor BT: „perspectivele de consolidare a inflației în intervalul țintă al BNR în trimestrele următoare exprimă premise pentru continuarea unei abordări acomodative a politicii monetare pe plan intern”.