Aproape 200 de staţii de carburant din reţeaua OMV – Petrom au fost controlate de comisarii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) în toată ţara, în ultimele două zile. Au fost aplicate amenzi în valoare de 340.000 de lei, iar 11 staţii au fost închise temporar.
În comunicatul de presă referitor la această acțiune, președintele ANPC, Horia Constantinescu (PSD), face o referire la state ce consideră România nepregătită pentru intrarea în spațiul Schengen cu granițele terestre. Acționarul majoritar în compania OMV Petrom este firma OMV, din Austria, țara ce se opune aderării integrale a României și Bulgariei în Schengen.
Președintele ANPC: Ne dăm seama că nici operatorii lor economici de marcă nu sunt pregătiţi pentru ţara noastră
“Această acţiune amplă are în vedere dorinţa noastră permanentă de a învăţa de la cei mai buni. Aşa cum am văzut în ultima perioadă, mai multe state europene ne atrag atenţia că nu suntem încă pregătiţi să accedem la toate sistemele lor. În urma acţiunii, ne dăm seama că nici operatorii lor economici de marcă nu sunt pregătiţi pentru ţara noastră, aşa cum ne aşteptam. Să ridice piatra cel fără de păcat spune religia creştină. Le oferim acest studiu de caz pentru a ne ajuta prin a ne spune dacă lor le plac imaginile realizate în cadrul acţiunii”.
Peste 200 de stații amendate, 11 închise temporar. Neregulile
Principalele abateri constatate:
- lipsa etichetelor de preţ ale produselor, de la raft;
- folosirea unor agregate frigorifice neigienizate, cu insecte moarte, acumulari de praf, impurităţi şi gheaţă; utilizarea unor pompe de carburant cu canelele (pistol de alimentare) cu zone depreciate, cu grad avansat de uzură şi rugină sau murdare; folosirea unor manometre fără verificare metrologică;
- comercializarea unor produse neetichetate – fără elemente de identificare;
- folosirea unor maşini de gheaţă neigienizate, scoase din uz;
- nerespectarea temperaturii de păstrare a produselor recomandată de producător
- neconcordanţe între între preţul afişat la raft şi cel perceput la casa de marcat;
- comercializarea unor produse cu data limită de consum depăşită;
- comercializarea unor produse alimentare vrac, fără a fi însoţite de data deschiderii;
- comercializarea unor produse culinare finite pentru care nu s-a prezentat fişe de producţie;
- comercializarea unor jucării care nu erau însoţite de informaţii privind elementele de identificare, vârstă utilizatorilor sau avertismente legate de utilizare comercializarea unor echipamente electrice pentru care nu era afişată taxa de timbru verde;
- nerespectarea regimului promoţiilor (comercializarea unor produse ambalate multipack, pentru care nu s-a regăsit produsul de referinţă, diferenţa între preţul afişat la promoţie şi cel perceput la casa de marcat);
- utilizarea unor echipamente de gătire neigienizate sau cu un grad avansat de uzură;
- folosirea unor ceşti neigienizate, cu urme de produs; utilizarea unor produse cu stare termică schimbată;
- folosirea unor ustensile neprofesionale în bucătărie şi a unor coşuri de gunoi fără capac.
Austria își menține veto-ul pe extinderea granițelor terestre ale Schengen
Ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner, insistă asupra dreptului de veto al Vienei în privința aderărării depline a României și Bulgariei la spațiul Schengen, scrie publicația austriacă Krone.
Gerhard Karner a făcut aceste declarații luni, într-o conferință de presă la Innsbruck.
El s-a referit la acordul privind aderarea României și Bulgariei la Schengen, începând cu 31 martie, cu aeroporturile și porturile maritime.
„Mă gândesc foarte mult să facem acest pas acum (integrarea cu frontierele aeriene și maritime – n.red.) și să nu filosofăm despre următorii pași”, a declarat ministrul austriac de Interne, conform publicației austriace, care notează că ministrul Karner a redus și mai mult așteptările privind aderarea deplină la Schengen a României și Bulgariei.
Oficialul austriac a vorbit despre „compromisul” la care s-a ajuns prin încheierea acordului privind aderarea aeriană și maritimă, spunând că au existat „negocieri dure” și că sunt prevăzute „condiții clare”.
Printre acestea se numără faptul că frontiera terestră trebuie securizată, iar la frontiera externă vor fi mobilizați ofițeri de poliție și resurse suplimentare ale Frontex. Mai mult, solicitanții de azil înregistrați anterior în România și Bulgaria trebuie să fie returnați din Austria în țările respective, a mai spus ministrul de Interne al Austriei.
Consiliul UE a anunțat, la finalul lunii decembrie 2023,că România și Bulgaria vor intra în Schengen cu frontierele aeriene și navale, începând cu data de 31 martie 2024.
****
