Unul din trei europeni (32,9%) peste 16 ani nu-și permit o săptămână de vacanță departe de casă, în timp ce în România, statul membru UE cu cel mai mare procent, doi cetățeni din trei (66,6%) nu au bani pentru un concediu petrecut altundeva decât acasă ori la rude.
România ocupă ultimă poziție în clasamentul UE, potrivit datelor Eurostat, de la integrare, cu o singură excepție – anul 2014, când Ungaria a depășit România cu doar două puncte procentuale la acest indicator al populației adulte aflate în imposibilitatea financiară de a-și permite o vacanță adevărată de numai o săptămână.
În Ungaria, situația s-a schimbat și a coborât sub plafonul de 60%, fiind una dintre țările cu cea mai mare diminuare a acestui procent: Letonia (scădere de la 63,4% în 2011, la 37,1% în 2016, adică -26,3 puncte procentuale), Polonia (-19,3 pp), Estonia (-18,6 pp), Bulgaria (-16,9 pp), Malta (-16,7 pp) și Ungaria (-15,6 pp).
În România, scăderea ratei a fost de la 77% în 2010, la 66,6% în 2016, în timp ce media europeană, pentru intervalul 2011 – 20166, a coborât de la 38,0% la 32,9%.
În ultimii ani, au existat creșteri ale acestui indicator în doar cinci țări: Cipru (47,6% în 2011, la 53,5% în 2015), Danemarca (de la 10,5%, la 13,7% în 2016) și Grecia (de la 51,2% în 2011, la 53,6% în 2016).
Cele mai mici procente de populație care nu-și permite o vacanță d eo săptămână într-un an se înregistrează în Suedia (8,2%), Luxembourg (13,1% in 2015), Danemarca (13,7%), Finlanda (14,2%), Austria (154%) și Olanda (16,2%).
Subindicatorul privind proporția celor care nu își permit să petreacă o săptămână de vacanță departe de casă este luat în considerare la calcularea indicatorului AROPE (riscului de sărăcie şi excluziune socială).
Mai precis, posibilitatea financiară de a efectua o vacanță de o săptămână este unul dintre cele nouă elemente pe baza cărora este calculată rata de sărăcie severă.
