Dacă am reduce inactivitatea cauzată de boală și dizabilitate cu 10%, veniturile suplimentare pentru România ar fi de 2,8 miliarde de euro, a declarat Florentina Păncescu, vicepreședinte ARPIM, la Conferința CDG: Speranța de viață sănătoasă și productivitatea în economie – problema României.
Pentru această diminuare de inactivitate este nevoie și de tratamente inovatoare introduse pe piață rapid, precum și de predictibilitatea cheltuielilor statului.
Accesul la terapii inovatoare are un impact pozitiv, social și economic, și lucrul acesta poate fi măsurat. Impactul industriei farmaceutice se poate vedea în îmbunătățirea anilor de viață câștigați, dar și în economie – „un om sănătos sau care s-a vindecat de boală necesită costuri reduse de spitalizare și se întoarce la serviciu, contribuie la economia României și își plătește taxele, ceea ce ne dorim cu toții. Inovația merge spre tratamente cu accent pe a-i da omului posibilitatea de a se întoarce în câmpul muncii și de a fi activ, astfel încât cheltuielile cu sănătatea să fie reduse”, a explicat Florentina Păncescu.
În România, contribuția industriei pharma este de aproximativ un miliard de euro, din care 600 – 700 de milioane de euro sunt plăți specifice sectorului. Investițiile industriei sunt încă modeste, de 70 de milioane de euro, în perioada 2019 – 2020,, iar studiile clinice reprezintă 33 de milioane de euro, ceea ce plasează România pe ultimul loc din UE, în urma Bulgariei.
Doar șase molecule noi introduse anul acesta pe lista medicamentelor rambursate
Accesul la terapii inovatoare și stimularea cercetării și dezvoltării industriei farmaceutice în România ar fi pozitivă nu doar pentru sănătatea pacienților, dar și pentru bugetul țării.
Pentru toate acestea, însă, industria are nevoie de predictibilitate, care acum lipsește total. Anul trecut, lista medicamentelor rambursate a fost actualizată de trei, pe când anul acesta a existat o singură updatare și se pare că nu va mai exista alta, a explicat Florentina Păncescu.
„O predictibilitatea ne-ar folosi și nouă, pentru că suntem companii cu planuri, cu producții, trebuie să știm clar cum stau lucrurile. Nu cred că există o altă țară care nu are o actualizare predictibilă a listei.” Lucrez pe 7 țări și sunt parte dintr-o companie europeană și pot să spun că nu mai există așa ceva”, a declarat vicepreședinta ARPIM.
Despre reforma legislației UE din domeniul farmaceutic
Dacă legislația discutată acum în UE va fi implementată ca atare, rezultatul net va fi unul negativ pentru Europa, a mai declarat Florentina Păncescu. Inovația medicală va avea loc în continuare, însă „riscul este ca ea să plece mai mult spre SUA și Asia”. „Între 1990 și 2019, investițiile în cercetare au crescut în Europa de aproximativ 5 ori, iar în SUA, de 10 ori. Asia, China, preiau foarte mult din aceste investiții și ar fi păcat să nu contribuie și Europa în mod semnificativ”, a adăugat vicepre;edinta ARPIM.
Industria farmaceutică este cel mai dinamic sector de cercetare și de dezvoltare din UE, chiar mai dinamic decât industria IT. În această industrie lucrează 865.000 de angajați și companiile au investit 44,5 miliarde de euro în cercetare și dezvoltare, a explicat Florentina Păncescu: „O moleculă necesită, în medie, aproximativ dou[ miliarde de euro pentru a fi dezvoltată și a ajunge pe piață. Doar una din două molecule reușește să ajungă pe piață”.
Prezentarea scrisă:
Conferința integrală:
****
