vineri

20 mai, 2022

Raport fierbinte de ziua Europei: 13 țări, printre care și România, se opun modificării tratatelor europene

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

9 mai, 2022

Ziua de 9 mai 2022 marchează și finalul Conferinței privind viitorul Europei. Raportul final a fost prezentat luni, la Strasbourg, președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintelui Parlamentului European, Roberta Metsola, și președintelui francez Emmanuel Macron, a cărui țară deține președinția de șase luni a Consiliului UE.

Printre cele 49 de propuneri ale Raportului se numără și modificarea tratatelor europene, cea mai sensibilă dintre schimbări referindu-se la eliminarea dreptului de veto. Acest fapt a atras refuzul a 13 din cele 27 de state membre. Printre acestea, și România.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a susţinut luni apelurile la convocarea unei convenţii pentru a discuta revizuirile la tratatele care guvernează Uniunea Europeană. Liderul de la Elysee a spus că este „pentru această reformă instituţională” în cadrul unui discurs susţinut în cadrul Parlamentului European la Strasbourg – potrivit agențiilor AFP și DPA.


„Va trebui să ne reformăm textele, este evident. Una dintre căile acestei reforme este convocarea unei convenţii de revizuire a tratatelor. Este o propunere a Parlamentului European şi eu sunt de acord cu ea”, a spus Macron în faţa legislativului comunitar.

Conferința privind viitorul Europei a fost lansată cu mare fast în martie 2021, în cea mai recentă încercare de a răspunde la întrebarea: cum să oferim cetățenilor un cuvânt de spus cu privire la modul în care ar trebui să funcționeze UE.

În ultimele 12 luni, „comitete de cetățeni” au fost convocate în întreaga UE pentru a avansa soluții și idei, iar factorii de decizie politică s-au reunit în mod regulat pentru sesiuni plenare la Strassbourg.

Sesiunea de la sfârșitul lunii aprilie a selectat 49 de propuneri care au fost prezentate oficial luni, cu ocazia zilei de 9 Mai.

(DOCUMENTUL – Descărcați AICI lista completă a propunerilor selectate de Conferința privind Viitorul Europei)

Marea miză: schimbarea tratatelor UE


O ambiție esențială a planului este eliminarea dreptului de veto al statelor membre din anumite domenii de politică sensibile, cum ar fi sănătatea, impozitele, apărarea și viitorii membri. Asta însemnă rescrierea tratatelor.

În lipsa dreptului de veto, deciziile în domenii esențiale s-ar putea cu majoritate – 15 din cele 27 de state membre votează pentru, atâta timp cât reprezintă mai mult de 65% din populația UE de 450 de milioane de cetățeni.

Acest format favorizează, însă, deciziile susținute de cele două țări cele mai populate ale blocului, Germania și Franța, și ridică, evident, obiecții în rândul statelor mai mici.

(Citiți și:Viitorul Europei de Est – de la pericolele Europei Westfaliene, la spectrul unei Europe Tripolare. Și la ”spațiul dintre Germania și Rusia””)

E lesne, deci, de înțeles de ce Emmanuel Macron și Ursula von der Leyen se numără printre susținătorii schimbării tratatelor. Președinta Comisiei Europene a declarat căeste de acord cu modificarea tratatelor Uniunii Europene pentru eliminarea votului în unanimitate în decizii-cheie, „dacă va fi necesară”.

La rândul său, Parlamentul European susnține că „propunerile ambițioase și constructive” care au rezultat în urma conferinței necesită modificări ale Tratatelor, de exemplu în ceea ce privește o Uniune mai simplă, mai transparentă, mai responsabilă și mai democratică.

În acest scop, plenul Parlamentului solicită Comisiei pentru afaceri constituționale să pregătească propuneri de reformare a Tratatelor UE, care ar avea loc prin intermediul unei convenții în conformitate cu articolul 48 din Tratatul pentru Uniunea Europeană.

Peste o treime din UE refuză schimbarea tratatelor

Potrivit Politico, un grup de țări UE adună sprijin pentru un document de poziție care critică în special ideea modificării tratatelor UE.

Danemarca, Polonia, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Slovenia, Suedia, România, Bulgaria, Republica Cehă și Malta sunt între semnatari.

„Deși nu excludem nicio opțiune în această etapă, nu susținem încercările premature de a lansa un proces de modificare a tratatului. Avem deja o Europă care funcționează. Nu trebuie să ne grăbim în reforme instituționale pentru a obține rezultate”, arată documentul.

Din punct de vedere tehnic, nu există obligație pentru UE să adopte vreuna dintre propuneri. Cert este că Comisia Europeană va găzdui un nou eveniment, peste aproximativ șase luni, când va oferi o actualizare listei de propuneri.

Până acum au existat doar angajamente vagi din partea Consiliului de a „examina serios și atent” propunerile.

Mergând însă pe această linie, UE riscă să își nemulțumească proprii cetățeni.

Semnificația zilei de 9 mai pentru UE

Ziua Uniunii Europene marchează declaraţia de la 9 mai 1950 a ministrului francez de externe Robert Schuman, care propunea un plan de colaborare economică între Franţa şi Germania, pentru eliminarea rivalităţilor seculare dintre cele două state.

Decizia a fost luată de Consiliul European de la Milano, în 1985.

Declaraţia Schuman a stat la baza amplului proces de construcţie a unei Europe unite. Benelux şi Italia s-au alăturat Franţei şi Germaniei şi, la 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) între Germania, Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şi Olanda.

Aceste state au semnat, la 25 martie 1957, Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE).

Ulterior, la acest complex proiect de construcţie europeană s-au alăturat Irlanda, Marea Britanie şi Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania şi Portugalia (1986), Suedia, Austria şi Finlanda (1995), iar la 1 mai 2004, noi zece state: Cehia, Ciprul, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria şi la 1 ianuarie 2007 Bulgaria şi România.

Uniunea Europeană are în prezent 27 de state membre.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

***

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Andrew Kenningham (foto), economist-şef pentru Europa la Capital Economics, explică într-un interviu pentru CursdeGuvernare cum va reseta războiul obiectivele şi strategiile de dezvoltare pe care UE le bătuse...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: