Guvernul a aprobat memorandumul prin care Complexul Energetic Oltenia va beneficia de un ajutor de stat pentru restructurare în valoare de 1,326 miliarde de euro, în perioada 2021-2025.
CE Oltenia anunțase, luni, că a fost invitată de Comisia Europeană să declanşeze procedura de notificare, etapa finală a procesului de aprobare a planului de restructurare şi decarbonare, document transmis la Bruxelles pe 31 august 2020.
„Am aprobat în guvern memorandumul prin care ne angajăm că, în perioada 2021-2025, Guvernul va pune la dispoziţie din bugetul de stat schema de ajutor de stat pentru restructurarea CEO, în valoare de 1,326 miliarde de euro”, a declarat ministrul Economiei și Energiei, Virgil Popescu, miercuri seara.
Oficialul nu a precizat dacă în valoarea ajutorului de stat este inclus și „ajutorul de salvare” de 251 milioane de euro, împrumutul acordat companiei către Trezoreria Statului, la începutul anului. Împrumutul nu a fost rambursat la timp și urma să se transforme în ajutor de stat, iar compania să intre în restructurare.
(Citiți și: „Planul de restructurare al CE Oltenia va fi trimis la Bruxelles, cu propuneri de investiții de 3,5 mld. euro”)
„Odată cu acest memorandum, Guvernul s-a angajat că va susţine financiar CE Oltenia şi este un mesaj foarte clar pentru salariaţii CE Oltenia că nu-i lăsăm la greu, că Guvernul ce promite face şi practic memorandumul deschide calea către Comisie a notificării pe care am făcut-o, garantând Comisiei Europene că Guvernul va asigura această sumă din bugetul de stat drept ajutor de restructurare”, a promis Virgil Popescu.
Numărul angajaților ar urma să scadă până la 7.179 în 2025 și la 4.419 în 2030 față de 12.107 în 2020, potrivit planului de restructurare.
Elementele cheie ale planului de restructurare
- Reducerea capacității de producție a energiei pe bază de lignit cu o capacitate de 1.605 MW (circa 45%);
- Menținerea unei producții de electricitate pe lignit de 7.200 GWh/ an, față de producția de cca 13.000 GWh de anul trecut;
- Conservarea carierelor miniere Tismana, Jilț Sud;
- Închiderea carierelor Husnicioara, Peșteana și Lupoaia;
- Extracția va continua în bazinele Rovinari, Jilț și Motru;
- Stabilizarea producției de cărbune la aproximativ 10 mil. tone anual, începând cu anul 2026;
- Investiții în capacități energetice noi cu o putere instalată totală de cca 2.000 MW prin:
-
- construcția a 8 parcuri fotovoltaice cu o capacitate instalată totală de cca 700 MW;
- electrocentrale pe gaze naturale de cca 1.300 MW, la Turceni și Ișalnița;
- reabilitarea/retehnologizarea și modernizarea microhidrocentralei de la Turceni de 10 MW;
-
De restructurarea CE Oltenia depinde întreg sistemul energetic
De viabilitatea și funcționarea CE Oltenia depinde siguranța sistemului energetic românesc. Unul dintre scenariile de adecvanță ale sistemului spune că, fără CE Oltenia, nevoile de energie ale României nu vor mai putea fi acoperite nici de importuri, peste circa 2 ani, din cauza limitării capacităților tehnice.
Pierderile brute ale companiei bugetate pe 2020 vor crește cu 36,9% față de cele din 2019, până la 1.137 milioane de lei, potrivit unui proiect de rectificare de buget al companiei.
(Citiți și: „Costul certificatelor verzi va majora pierderile CE Oltenia pe 2020 cu 37%, până la 1,13 mld. lei”)
CE Oltenia este al doilea jucător de pe piața locală a energiei electrice, cu o cotă de piață de 20 – 22% din totalul consumului. A avut mari probleme financiare din cauza incapacității financiare de a plăti costurile poluării, prin achziția e certificate verzi.
Planul de restructurare și decarbonare a CE Oltenia a fost gândit și structurat pe o perioadă de cinci ani, perioadă în care compania trebuie să devină viabilă prin eficientizarea operațiunilor și trecerea la resurse regenerabile și mai puțin poluante.
