37 de miliarde de euro fonduri europene nerambursabile pentru dotarea spitalelor, sprijinirea micilor întreprinzători și a tuturor sectoarelor economie vulnerabile. Rezervă comună de echipamente medicale. Schemă anti-șomaj de 100 de miliarde de euro. Fond de Solidaritate de 50 de miliarde de euro pentru investiții în sistemul medical.
Acestea sunt doar câteva dintre măsurile pe care le-a luat sau urmează să le ia Uniunea Europeană pentru a combate pandemia de COVID-19 prin care trecem cu toții. Sunt cifre și fapte pe care nu le veți găsi în discursul euroscepticilor care sunt preocupați să spună că Uniunea Europeană nu este solidară.
Uniunea Europeană este solidară și mai jos voi prezenta principalele 10 măsuri care au fost luate sau pe care urmează să le luăm la nivelul Uniunii Europene pentru combaterea COVID-19.
- 37 de miliarde de euro din Bugetul Uniunii Europene pentru sistemul medical, micii întreprinzători și toate sectoarele economice vulnerabile
Am votat acum două săptămâni, în plenul Parlamentul European, propunerea Comisiei Europene de a folosi 37 de miliarde de euro fonduri europene nerambursabile pentru a sprijini sistemul medical, micii întreprinzători și toate sectoarele economice vulnerabile din Europa.
3,1 miliarde de euro din acești bani îi revin României. Din aceste 3,1 miliarde de euro alocate țării noastre, autoritățile au anunțat deja că 350 de milioane de euro vor fi folosiți pentru achiziția de teste de detectare a COVID-19, tratament profilactic al îmbolnăvirii și echipamente medicale, iar 300 de milioane de euro vor fi folosiți pentru compensarea cheltuielilor bugetare cu plata șomajului tehnic al angajaților.
- Pachet de Solidaritate al Uniunii Europene de 3 miliarde de euro
Tot acum două săptămâni, eu am cerut în plenul Parlamentului European să folosim și restul de 4,1 miliarde de euro rămase în bugetul UE din 2020 pentru a combate această criză. Comisia Europeană a răspuns pozitiv la propunerea mea și a prezentat săptămâna trecută un Pachet de solidaritate de 3 miliarde de euro. Sunt fonduri europene noi, de asemenea nerambursabile, care vor fi folosite tot pentru a sprijini statele membre ale Uniunii Europene și cetățenii săi. Concret, sunt fonduri disponibile pentru achiziția de echipamente medicale și de protecție, pentru a sprijini producția europeană de echipamente medicale și de protecție, dar și pentru ridicarea de spitale temporare și utilarea lor.
- Prima rezervă europeană de echipamente medicale și de protecție
Un alt lucru important realizat de Uniunea Europeană: luna trecută a fost creată prima rezervă comună, europeană, de echipamente medicale și de protecție pentru a fi folosită în situații de urgență în statul sau regiunea unde este cea mai mare nevoie. Iată cum funcționează: Uniunea Europeană finanțează în proporție de 100% achiziția de echipamente medicale pentru o rezervă comună ce va fi găzduită de unul sau mai multe state membre. Centrul european de coordonare a răspunsului la situații de urgență este cel care gestionează distribuția echipamentelor, pentru a se asigura că acestea ajung acolo unde este cea mai mare nevoie de ele. România este primul stat al Uniunii Europene care a primit acceptul să găzduiască o parte din această rezervă.
O parte din fondurile europene nerambursabile despre care vorbeam în rândurile de mai sus sunt special alocate pentru această rezervă.
- Suspendarea taxelor vamale și a TVA la importurile de echipamente medicale și de protecție
Acum 3 săptămâni, am transmis o scrisoare oficială președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care îi ceream suspendarea taxelor vamale la importurile din afara Uniunii Europene a echipamentelor medicale și de protecție necesare pentru combaterea pandemiei de COVID-19.
Vinerea trecută, Comisia Europeană a dat curs solicitării mele și a anunțat suspendarea tuturor taxelor vamale și a TVA la importurile de dispozitive medicale și de echipamente de protecție din afara Uniunii Europene pentru combaterea COVID-19. Este o măsură foarte bună. Multe dintre echipamentele de care au nevoie pacienții și personalul medical din România și din toată Europa trebuie importate din afara Uniuni. Măsura propusă de mine și adoptată de Comisia Europeană facilitează importul acestor produse, iar echipamentele medicale și de protecție vor ajunge mai repede, mai simplu și la un preț mai mic la pacienți, la cadrele medicale și la toate persoanele care au nevoie de ele.
- Licitații comune pentru echipamente medicale și de protecție
Comisia Europeană organizează în această perioadă, în numele țărilor europene, licitații comune pentru achiziția de echipamente medicale și de protecție, precum măști, ventilatoare și combinezoane. În felul acesta, ne asigurăm că, printr-o licitație comună, obținem aceste echipamente de pe piețele internaționale la un preț mai bun și în condiții mai bune decât le-am obține dacă fiecare țară ar negocia de una singură cu producătorii mondiali.
- Flexibilizarea absorbției fondurilor europene
Așa cum vă spuneam, am votat în Parlamentul European propunerea Comisiei Europene de a utiliza 37 de miliarde de euro fonduri europene pentru combaterea pandemiei de COVID-19. Fiind vorba de fonduri structurale, implementarea lor se face prin intermediul programelor operaționale administrate la nivel național.
Comisia Europeană a anunțat săptămâna trecută flexibilizarea absorbției acestor fonduri, ceea ce permite ca banii europeni să fie transferați fără restricții la nivel național, atât între programe, cât și între categorii de regiuni de dezvoltare.
În felul acesta, țările europene vor avea acum flexibilitate maximă pentru a utiliza fondurile europene în mod cât mai eficient pentru a combate efectele COVID-19. Vor putea transfera banii exact la categoriile de cheltuieli care au cea mai mare nevoie.
O altă decizie foarte bună propusă de Comisie este eliminarea cofinanțării guvernelor naționale pentru toate categoriile de fonduri de coeziune. Astfel, ne asigurăm că putem folosi toate fondurile europene disponibile în combaterea acestei crize, fără a mai cheltui nimic din bugetele naționale.
- Extinderea Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene și la crizele din sănătate
Am votat la sfârșitul lunii martie în Parlamentul European ca Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, destinat până acum doar catastrofelor naturale, să-și extindă aria de aplicabilitate pentru a acoperi și urgențele în domeniul sănătății publice.
Fondul de Solidaritate are o alocare de 800 de milioane de euro și va fi folosit pentru a compensa o parte din cheltuielile de urgență în domeniul sănătății publice, inclusiv asistență medicală, precum și măsuri de prevenire, monitorizare sau control al răspândirii bolilor.
- Sprijin pentru Republica Moldova și celelalte țări din Vecinătatea estică
În plină criză generată de COVID-19, Uniunea Europeană rămâne solidară și sprijină și țările din Vecinătatea estică, începând cu Republica Moldova.
Comisia Europeană a decis săptămâna trecută realocarea a 140 de milioane de euro pentru nevoile urgente în Republica Moldova și în celelalte state ale Parteneriatului Estic (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia și Ucraina) în contextul pandemiei de COVID-19.
În plus, Comisia a decis redirecționarea a alte 700 de milioane de euro din instrumente deja existente pentru a reduce efectele socio-economice ale pandemiei de COVID-19 în Vecinătatea Estică.
Banii vor fi folosiți pentru achiziția de echipamente medicale și echipamente de protecție, precum ventilatoare, truse de laborator, măști, ochelari de protecție, halate și costume de siguranță.
De asemenea, o parte din bani vor fi alocați și pentru pregătirea personalului medical și de urgență și a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri).
- 100 de miliarde de euro, instrument european anti-șomaj
Comisia Europeană propune un instrument de 100 de miliarde de euro prin care să finanțeze scheme de împrumut ale țărilor europene pentru a reduce riscul șomajului cauzat de criza COVID-19.
Acest instrument va finanța, printre altele, scheme de lucru cu normă redusă lansate de guvernele europene pentru ca angajatorul afectat economic de criza generată de COVID-19 să nu mai fie nevoit să-și concedieze angajații.
Statul intervine și, prin acest instrument, preia o parte din cheltuiala cu salariul angajatului, urmând ca angajatorul să plătească doar o parte din salariu, corespunzătoare timpului lucrat de angajat. Spre exemplu, dacă, din cauza crizei, angajatul are de lucru în această perioadă doar 2 ore pe zi în loc de 8 ore pe zi, angajatorul îl plătește doar pentru acele 2 ore, iar restul salariului este plătit prin această schemă temporară de împrumut.
Mă aștept ca șomajul tehnic, așa cum este el definit în legislația românească, în care angajatul trimis în șomaj tehnic este plătit cu 75% din salariu, să poată fi finanțat din acest instrument.
- Fond European de Solidaritate împotriva Coronavirus în valoare de 50 de miliarde de euro
Toate măsurile de mai sus sunt foarte utile pentru a combate pe termen scurt această criză. Eu consider, însă, că avem nevoie și de măsuri pe termen lung pentru a fi mai bine pregătiți, pentru ca sistemul medical din Europa să poată face față mai bine acestor crize medicale. Avem nevoie de măsuri care să garanteze tuturor cetățenilor europeni că, oriunde se vor afla în Europa, vor beneficia de servicii medicale bune.
De aceea, am propus crearea unui Fond European de Solidaritate împotriva Coronavirus în valoare de 50 de miliarde de euro.
Acest fond va avea doi piloni: primul pilon va fi un fond de solidaritate în valoare de 20 de miliarde de euro. El va fi inclus în Bugetul multianual al Uniunii Europene 2021 – 2027. Sunt fonduri europene nerambursabile, iar obiectivul va fi de a compensa o parte din cheltuielile făcute de țările europene pentru combaterea pandemiei de COVID-19, mai ales cheltuielile cu sistemele medicale și de urgență. Concret, o parte din cheltuielile pe care le face fiecare țară în aceste zile de criză vor putea fi decontate din acest fond. Banii ar urma să fie accesibili în următorii doi ani.
Al doilea pilon va fi o schemă de împrumut în valoare de 30 de miliarde de euro. Este un instrument care va funcționa în felul următor: Comisia Europeană va împrumuta acești bani de pe piețele internaționale, apoi va împrumuta mai departe țările membre ale UE pentru a face investiții în sistemul medical și de sănătate, dar și în mecanisme eficiente de gestionare a unor crize similare. Va ajuta, totodată, la dotarea spitalelor, astfel încât calitatea serviciilor medicale să crească, iar oamenilor să nu le mai fie teamă să se trateze într-o țară sau alta. Împrumuturile vor fi acordate în condiții avantajoase și vor fi garantate de bugetul Uniunii Europene.
Vestea bună este că Grupul PPE din Parlamentul European a anunțat deja că susține fondul propus de mine. Urmează acum negocierea în Parlamentul European și ulterior, cu Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană pentru ca acest Fond să facă parte din viitorul Buget Multianual al Uniunii Europene 2021 – 2027.
Ce poate și ce nu poate face Uniunea Europeană
La final, vreau să subliniez un aspect important pe care euroscepticii „uită” să-l menționeze când aruncă cu noroi în Uniunea Europeană în plină pandemie și când acuză Europa de lipsă de solidaritate: există lucruri pe care Uniunea Europeană le poate face și lucruri pe care Uniunea Europeană nu le poate face.
Există domenii în care Uniunea Europeană are competențe extinse, de exemplu, în agricultură, concurență, comerț, și domenii în care are competențe mai puține sau deloc, precum domeniul sănătății.
În ceea ce privește combaterea pandemiei de COVID-19, Uniunea Europeană a luat măsuri în toate domeniile de competență pe care statele membre i le-au acordat și a sprijinit și sprijină în continuare țările europene și în celelalte domenii în care nu are competențe, în special în domeniul sănătății.
Cele 10 măsuri descrise mai sus trebuie prezentate tuturor celor care au promovat în ultimele săptămâni mesajele eurosceptice în care se spune că Uniunea Europeană nu e solidară și că mai mult ne ajută Rusia și China. Fals! Uniunea Europeană este solidară, lucru dovedit prin măsuri concrete, în timp ce China și Rusia ne „sprijină” doar cu echipamente medicale defecte și ajutoare medicale inutile îndosite în camioane militare.
