joi

30 mai, 2024

14 aprilie, 2024

E greu să apreciezi schimbarea de comportament de cosum al unei gospodării judecând doar după inflația anuală – chiar și când aceasta se măsoară în două cifre. Evaluarea efectelor inflației pe un întreg deceniu poate, însă, arăta ce s-a schimbat în structura cheltuielilor gospodăriilor românești și aprecia mai bine efectele pe care inflația generală – dincolo de pasii ei anuali – o produce în societate și în economie.

Mai jos, în cele câteva grafice, poate fi citită oscilația costului vieții și trendul scumpirilor la care să ne așteptăm în viitor.

Inflația ultimului deceniu a fost mult mai mare în România decât cea de la nivelul Uniunii Europene: 41,6%, față de 26,4%.
Cu toate acestea, au fost doi ani , 2015 și 2016, care au consemnat fenomenul de deflație, o scădere a prețurilor incluse în coșul de consum. Însă ultimii doi ani, 2022 și 2023, a fost consemnată o majorare accelerată a pețurilor care se mai manifestă și în prezent.


Pe grupe mari, cele mai mari mari scumpiri s-au înregistrat în cazul produselor alimentare și băuturilor nealcoolice (+58%) și alcoolul și tutunul (+54%).

Dintre alimente, pe parcursul a 10 ani, cartofii mai mult și-au dublat prețul, scumpindu-se cu 128%. Și pâinea s-a scumpit peste medie (+69%), ouăle cu 78% iar carnea s-a scumpit cu 50%.

Deși au crescut foarte mult subvențiile acordate fermierilor – programul „Tomata”, de exemplu, legumele s-au scumpit cu 84,4%.

Cel mai mult s-au scumpit în perioada 2014 – 2023, energia electrică, gazele, încălzirea centralizată și alți combustibili +81,7%, urmate de dotarea și întreținerea locuinței +67%.


Unele dintre cele mai mici creșteri de prețuri s-au consemnat la poștă și comunicații, creșterea prețurilor fiind de doar 12% pe parcursul unui deceniu.

Costurile pentru întreținerea locuinței au crescut puternic, mai ales din cauza scumpirii energiei, în special gazele naturale, care mai mult decât și-a dublat prețul pe parcursul unui deceniu. Următoarele scumpiri sunt la curent electric și apă, canal.

Dintre servivicii, cele de poștă au explodat practic. Însă aici pe lângă serviciile poștale clasice au crescut an de an serviciile de curierat door-to-door, ale căror prețuri sunt mult mai mari decât timbrul de pe o scrisoare. De aici provine această scumpire masivă a serviciilor poștale care depind în mare măsură și de prețurile carburanților.

În general, în costul unui serviciu cea mai mare pondere au o salariile, astfel că serviciile se înscriu în rând cu majorările salariale. De remarcat că aici avem singura scădere a prețurilor, în domeniul serviciilor culturale și recreaționale, -2% pe parcursul a 10 ani. Aceasta și din cauză că ponderea cheltuielilor din totalul unei gospodării este de doar 2,4% și o bună parte din activitățile culturale sunt subvenționate de la buget.

Coșul de bază: încălzirea climatică amortizează dublarea prețului la gaze, creștere a cheltuielilor acolo unde prețurile au crescut încet

Deși ponderea cheltuielilor pentru alimente continuă să predomine în bugetele gospodăriilor, structura cheltuielilor din coșul de consum s-a modificat pe parcursul ultimului deceniu, scăzând ponderea aliementelor și urcând ponderea produselor nealimentare.

Astfel, ponderea produselor alimentare a coborât cu peste cinci puncte procentuale, de la 37,7% în 2014, la 32,3% în 2023.

În schimb, a crescut ponderea produselor nealimentare în coșul de consumul cu cinci puncte procentuale, de la 31,7% la 36,6%. Ponderea cheltuielilor pentru dotarea și întreținerea locuinței precum și pentru servicii a rămas aproape neschimbată, principala diferența fiind creșterea valorii nominale.

Deși prețurile pentru energie au crescut puternic mai ales în ultimii doi ani, urcând costul întreținerii locuințelor, majorarea veniturilor și iernile relativ blânde care n-au necesitat un consum ridicat energetic au ținut inflația „de acasă” sub control, ponderea modificându-se mai puțin decât indicele de preț.

Sursa: INSSE

Notă: Inflația este, de regulă, măsurată prin indici ai prețurilor de consum sau indici armonizați ai prețurilor de consum, care permit efectuarea de comparații între țări cu venituri și prețuri exprimate în monede diferite.

În UE în special a fost elaborat un indice specific al prețurilor de consum – indicele armonizat al prețurilor de consum – IAPC, pentru a se putea face comparații între țări cu monede și prețuri diferite. Alți factori (cum ar fi salariile) fiind constanți, inflația într-o economie înseamnă că puterea de cumpărare a consumatorilor scade, deoarece aceștia nu mai sunt în măsură să achiziționeze aceeași cantitate de bunuri și servicii cu aceeași sumă de bani.

(Citiți și: ”Europa trage linie sub un deceniu de inflație: România, campioană la scumpirea energiei”)

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. Analiza este interesantă dar incompletă. Pentru a avea o imagine completă ar trebui să fie prezentată și creșterea salariului mediu și cea a puterii de cumpărare în perioada de referință.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. Analiza este interesantă dar incompletă. Pentru a avea o imagine completă ar trebui să fie prezentată și creșterea salariului mediu și cea a puterii de cumpărare în perioada de referință.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: