Publicarea interceptărilor unor conversaţii între înalţi oficiali polonezi a provocat un scandal la Varşovia şi riscă să decredibilizeze atât guvernul lui Donald Tusk, cât şi politicile sale.
Mai mult, soarta executivului polonez este acum pusă sub semnul întrebării, într-un moment esenţial pentru Polonia:
- în contextul negocierilor poziţiilor de conducere ale Uniunii Europene,
- în contextul influenţei poloneze pentru găsirea de aliaţi în vederea unei noi idei la nivelul UE – uniunea energetică , ale căror principii ar trebui să se regăsească în propunerea pe care Comisia o pune pe masa liderilor UE la reuniunea care începe joi
- în condiţiile în care Polonia este cap de pod american în Europa Centrală şi de Est, în noua confruntare Occident-Rusia.
Ultimele interceptări au apărut duminică într-un ziar polonez. Ele surprind o discuţie a ministrului de Exerne, Radoslaw Sirkorski, cu fostul ministru de finanţe, Jacek Rostowski, în care primul descrie relaţia cu SUA şi spune că „nu valorează nimic”. Mai mult, şeful diplomaţiei poloneze adaugă că „sunt chiar dăunătoare, pentru că dau Poloniei un sentiment fals de securitate”.
Şi nu se opreşte aici, ci dă explicaţia în termeni chiar vulgari: „Vom intra în conflict şi cu ruşii, şi cu germanii şi vom crede că totul este bine, pentru că le-am făcut americanilor sex oral. Fraieri (in orig. Suckers. Total suckers!). Problema în Polonia este că nu avem mândrie şi nici respect de sine ”, ar fi spus ministrul de Externe, potrivit traducerii făcute în articolul publicat de BuzzFeed.com.
Conversaţia ar fi avut loc într-un restaurant din Varşovia, la începutul acestui an. Ca moment, ar fi înainte de izbucnirea crizei din Ucraina, care a dus la necesitatea ca Polonia să ceară asigurări de securitate Washingtonului.
Transcrierile înregistrărilor apar la o săptămână după alte interceptări date publicităţii, care surprind o discuţie a guvernatorului băncii centrale poloneze, Marek Belka, cu ministrul de Interne. Cei doi analizează scenarii economice iar ministrul îi cere guvernatorului sprijin, în cazul unei posibile recesiuni, pentru crearea unor condiţii economice favorabile realegerii partidului lui Donald Tusk pentru un nou mandat în 2015.
În schimbul acestor „cosmetizări” ale situaţiei economice, guvernatorul cere îndepărtarea ministrului de Finanţe. Conversaţia ar fi avut loc tot într-un restaurant, frecventat de oamenii politici polonezi, în 2013.
Ambele dezvăluiri au fost făcute de acelaşi ziar polonez, Wprost, care susţine că va publica întreaga conversaţie în ediţia de luni, dar nu a făcut-o până în momentul redactării acestui articol.
Săptămâna trecută, după apariţia primelor interceptări, poliţia şi procurorii au făcut percheziţii în redacţia publicaţiei, încercând să confişte computerele. În scenele difuzate în direct de televiziunea publică poloneză, redactorul şef al publicaţiei a fost văzut apărându-şi laptopul şi afirmând că îl va preda autorităţilor doar după ce va primi un ordin judecătoresc în acest sens.
Avocatul publicaţiei a anunţat că va da statul în judecată, pentru încălcarea libertăţii presei. În replică, reprezentanţii justiţiei au afirmat că nu este vorba despre asta, iar percheziţia a avut loc după ce jurnaliştii au refuzat cererea autorităţilor de a le fi predate fişierele.
Cine a făcut înregistrările şi de ce apar în acest moment
Dincolo de conţinutul acestor înregistrări, de dezbaterea politică din Polonia – dorinţa şi planurile premierului Donald Tusk, încă de acum doi ani, de a rămâne la putere şi după 2015 şi apelurile repetate la demisie şi alegeri anticipate – apare întrebarea cine a făcut înregistrările şi de ce apar acum.
Patronul restaurantului în care au avut loc discuţiile desecretizate săptămâna trecută a fost arestat. Înregistrarea în secret este infracţiune potrivit legislaţiei poloneze şi se pedepseşte cu doi ani de închisoare.
Un expert pe spaţiul central şi est european, intervievat de New York Times, subliniază importanţa aflării sursei acestor înregistrări. „Şi de ce au apărut acum, într-un moment esenţial pentru schimbările care au loc în securitatea regională, când Polonia ia decizii-cheie privind apărarea, modernizare armatei şi când se lucrează la creşterea prezenţei militare a SUA şi NATO în acestă ţară”, spune profesorul Andrew Michta, de la Rhodes College, Memphis.
În capitala poloneză sunt mai multe scenarii, se fac speculaţii: unii susţin că sunt adversari politici ai premierului Tusk şi ai partidului său, alţii că înregistrările ar fi fost făcute de agenţi ruşi, ca reacţie a poziţiei Poloniei în criza ucraineană şi pentru a prejudicia relaţia cu SUA.
Scenariul din iarnă, când au apărut înregistrări ale discuţiei subsecretarului de Stat Victoria Nuland cu ambasadorul american din Ucraina este tot mai vehiculat si în această situaţie.
Publicaţia Wprost a refuzat iniţial să spună cum a obţinut înregistrările, dar duminică reprezentanţii ziarului au afirmat că ele au fost furnizate de „un om de afaceri”.
Un alt expert, Aleksander Smolar, citat de New York Times argumentează că trebuie avut în vedere momentul în care au fost făcute acele afirmaţii, pentru că este esenţial în a înţelege exact semnificaţia lor.
În ultimii ani, oficialii polonezi au fost îngrijoraţi de faptul că interesul Washingtonului pentru regiune s-a diminuat, iar comentariile ministrului Sirkorski nu reflectă decât această frustrare.
„Este o discuţie privată, la un pahar de alcool. O declaraţie privată, nu una de politică externă a Poloniei”, arată expertul citat de prestigioasa publicaţie americană. Totuşi, efectele acestor dezvăluiri pot fi devastatoare pentru guvernul Tusk atât în plan intern, dar şi în plan extern, completează expertul.
Efecte grave pentru guvernul Tusk şi politicile sale în plan internaţional
Afirmaţiilor guvernatorului băncii naţionale, care a refuzat să demisioneze după ce interceptările au devenit publice, ridică o serie de semne de întrebare. Ideea că un bancher central şantajează guvernul, folosind politica monetară ca pe o armă sau ca pe o mită, este inacceptabilă, susţin analişti economici citaţi de presa internaţională.
La fel de inacceptabil este şi faptul că un guvernator al unei bănci naţionale ar putea favoriza un partid sau altul din ţara sa.
Scandalul apare într-o perioadă în care băncile centrale din întreaga lume, dar mai ales din UE, vor căpăta puteri şi mai mari, având responsabilităţi explicite în asigurarea securităţii sistemului bancar. Iar pentru asta, independenţa băncii centrale este sacrosanctă.
Afirmaţiile ministrului de Externe, Radoslaw Sirkorski, ar putea crea tensiune între Varşovia şi Washington, în această perioadă de intense negocieri ale unei prezenţe militare americane suplimentate pe teritoriul polonez.
La nivel personal, şeful diplomaţiei poloneze ar putea fi şi el prejudiciat. Numele lui a fost vehiculat pentru diferite posturi de conducere la nivel internaţional: iniţial ca secretar general al NATO, ulterior ca secretar general al ONU, când îi va expira mandatul lui Ban Ki Moon, iar mai recent, ca Înalt Reprezentant pentru Politică Externă al UE.
Influenţa Poloniei în UE şi sprijinul pentru uniunea energetică, afectate
Varşovia a reuşit să intre în jocul politic la nivel european în acest an, la 10 ani de la aderarea la UE, prin lansarea ideii de uniune energetică.
Criza din Ucraina a fost un nou semnal de alarmă pentru UE, ridicând problema unei reduceri a dependenţei de gazul rusesc, iar Consiliul European a cerut Comisiei, în martie 2014, să realizeze un plan de reducere a dependenţei energetice.
A fost momentul de care Polonia a profitat şi a prezentat conceptul de uniune energetică, ce are la bază şase principii:
- modernizarea infrastructurii pentru a ajuta la diversificarea furnizorilor
- o îmbunătăţire a mecanismelor referitoare la securitatea aprovizionării, printr-o mai bună gestionare a crizelor – premeirul Tusk vorbea despre „un mecanism de solidaritate” prin care statele care se confruntă cu sistări ale livrărilor să fie ajutate
- optimizarea folosirii gazoductelor şi facilităţilor de depozitare de pe continentul european – UE să fie finanţatorul a 75% din proiectele de infrastructură, precum facilităţi de depozitare, interconectori şi terminale GPL
- întărirea puterii de negociere a UE şi a statelor membre în faţa furnizorilor externi – crearea unei instituţii sau cel puţin a unor reguli comune de negociere a contractelor de gaz cu furnizorii externi (precum Gazprom) pentru întreaga Uniune
- concentrarea pe producţia energetică europeană, autonomă, incusiv din combustibili fosili, gaze de şist
- îmbunătăţirea securităţii energetice a vecinătăţii UE
Nu este o idee nouă polonezilor, în 2006 avansaseră conceptul unui „NATO energetic”, în care să implice SUA şi UE în securitatea energetică a Europei. Propunerea a eşuat, din multiple cauze: de la inabilitatea de a înţelege exact angrenajul instituţional european şi nevoia de a face lobby în Comisia Europeană, nu numai la statele membre, dar şi din cauza intereselor energetice pe care ţări europene le aveau cu Moscova.
Antagonizarea Rusiei nu a fost atunci de dorit, o perioadă în care această părea cel mai de încredere furnizor al UE.
Acum , propunerea poloneză părea să aibă ecou în capitalele europene, potrivit unor surse guvernamentale poloneze, citate într-o analiză a think-tank-ului European Council on Foreign Relations.
Preşedintele francez Francois Hollande a susţinut în mod deschis ideea şi a spus că trebuie să fie considerată drept o propunere polono-franceză.
Cancelarul Angela Merkel a primit proiectul cu căldură, dar şi-a exprimat rezervele şi îndoielile referitor la ideea premierului Tusk de a avea o schemă de contract comună în europa privind achiziţionarea de gaz de la furnizori din afara spaţiului UE. De altfel, centralizarea importurilor de gaz în UE ar fi contra tendinţei actuale de descentralizare şi dereglementare şi d avea o concurenţă cât mai mult posibilă pe piaţă.
Şi la Madrid a fost primită cu entuziasm, pentru că Spania speră să avansez pe agendă şi unul dintre scopurile sale energetice: construirea unui interconector între Spania şi Franţa. Această legătură, asupra căreia Consiliul European a căzut de acord în 2002, ar ajuta Spania să ăşi vândă gazul ieftin produs în Algeria consumatorilor din alte părţi ale Europei.
Pe de altă parte, după ce iniţial existase impresia că Gunther Ottinger, comisarul pentru Energie, ar fi agreat propunerea, el l-a criticat ulterior, într-un interviu în Frankfurter Allgemeine Zeitung, pe premierul Tusk pentru planul unei uniuni energetice paneuropene.
“Gazul este un produs, nu o armă politică a UE”, a argumentat comisarul german. Totuşi, el a afirmat că se doreşte o internectivitate mai mare între statele europene şi întărirea securităţii energetice, pentru ca Rusia să nu mai poată duce politica “divide şi cucereşte”. Ulterior, purtătorul său de cuvânt a venit cu explicaţia că Gunther Ottinger nu s-a pronunţat împotriva uniunii energetice. Iar comisarul a susţinut public un preţ unitar de achiziţie a gazului în UE.
Evident că a existat şi o reacţie a Gazprom, faţă de ideea de a exista o singură instituţie europeană care să încheie contractele de achiziţie de gaz la nivel comunitar. Este “pur şi simplu o prostie şi este iraţională”, a calificat-o vicepreşedintele gigantului energetic rus Alexander Medvedev.
„Domnul Tusk (…) parcă a căzut din copac şi a spus: de ce nu am face achiziţiile de gaz pe modelul unei agenţii atomice, prin care Europa achiziţional la un moment dat uraniu îmbogăţit?”, a afirmat acesta.
Donald Tusk nu prezintă demisia guvernului şi acuză o conspiraţie criminală
Mizele sunt enorme, atât în plan intern, cât şi internaţional pentru guvernul Tusk. Primul ministru polonez a spus luni că executivul nu va demisiona în urma publicării acestor conversaţii private.
„Guvernul polonez este ţinta atacului unei organizaţii criminale”, a spus ministrul de externe luni, pentru o televiziune din Varşovia, citată de Reuters. „Nu ştim cine se află în spatele acesteia, nu suntem siguri. Sper ca justiţia va stabili identitatea acestor persoane şi mintea din spatele acestora, că vor fi identificaţi şi pedepsiţi”, a adăugat şeful diplomaţiei poloneze.
Totuşi, în ciuda acestor afirmaţii şi a refuzului de a demisiona a executivului de la Varşovia, Polonia are acum o serioasă problemă de credibilitate la nivel internaţional, într-o perioadă de intense negocieri europene şi nu numai.
