Analiză

Soldul investițiilor străine trece de 80 mld de euro: situația pe sectoare

Soldul investițiilor străine directe (ISD) în economia României a crescut anul trecut la 81.124 milioane euro, adică aproximativ 5,5 miliarde euro mai mult față de… Mai mult

01.10.2019

Analiză

Creșterea costului salarial – de 2 ori mai mare decât creșterea PIB și de 4 ori mai mare decât creșterea productivității

Potrivit datelor publicate de INS, costul salarial pentru un loc de muncă s-a majorat cu circa 42% în ultimii patru ani (36% dacă se face… Mai mult

30.09.2019

Analiză

Numărul studenților – dublu față de cel din 1990 și la jumătate față de cel din 2007. De ce?

Aproximativ 400.000 de tineri înscriși la studii de licență au început luni anul universitar 2019 – 2020. Dintre aceștia, circa 25.000 sunt studenți străini, din… Mai mult

30.09.2019

Europa

Resursa umană din Știință și Tehnologie: Cum stau cele 276 de regiuni din UE și vecinii noștri care încă nu au aderat

Cele patru regiuni cu cea mai mică pondere a resurselor umane angajate în știință și tehnologie, din cele 276 de regiuni NUTS 2 existente în… Mai mult

29.09.2019

Cronicile

„Legea mamelor”: ajutor social pentru 200.000 de femei sau strategie demografică

de Elena Poenaru 1.12.2010

Anunţul făcut de ministrul Muncii, Ioan Botiş –  potrivit căruia noua lege a Asistenţei Sociale va reduce la un an perioada în care mamele primesc indemnizaţia de creştere a copilului în cuantum de 85% din venit – crează controverse nu doar în coaliţie, ci şi în partidul de guvernământ. UDMR anunţă, prin vocea vicepreşedintelui Laszlo Borbely, că nu va susţine măsura. În PDL, în timp ce Roberta Anastase invoca deprofesionalizarea femeilor după doi ani de stat acasă, Sulfina Barbu şi Raluca Turcan cer guvernului să nu facă economie din banii mamelor.  Reacţiile sunt politice. Cifrele din spatele problemei arată însă că variantele pe care discută guvernul sunt abordări total diferite din perspectiva politicilor sociale.

Situaţia în cifre

  • Legea actuală (257/2008) prevede o indemnizaţie, plătibilă timp de doi ani, de 85% din venitul mamei pe ultimul an de dinainte de a naşte, dar nu mai mare de 4.000 lei, nu mai mică de 600 lei. În urma reducerii cheltuielilor bugetare (din iulie 2010), indemnizaţia maximă  este de 3.400 lei.
  • La această oră, beneficiază de indemnizaţia de creştere a copilului aproximativ 200.000 de femei.
  • Circa 125.000 dintre mame primesc, în perioada celor doi ani, mai puţin de 1.200 lei lunar.
  • Circa 82.000 primesc indemnizaţia minimă, de 600 lei.
  • Doar aproximativ 3.000 de mame primesc indemnizaţia maximă, de 3.400 lei lunar.
  • Suma pe care guvernul o plateşte anual pentru aceste indemnizaţii se ridică la aproximativ 500.000 milioane de euro.

Prima variantă: „indemnizaţia de 85%” doar pentru un an

Mamele ar primi, potrivit propunerii ministrului, o indemnizaţie de 85% din venitul din anul precedent naşterii, doar pe o perioada de un an. Reîntoarcerea mamelor la serviciu după 12 luni ar fi stimulată de guvern, vreme de încă un an, cu o indemnizaţie 500 lei lunar.

Ministrul Ioan Botiş aduce în sprijinul acestei variante faptul că, în Uniunea Europeană, 13 ţari nu acordă nici un fel de indemnizaţie de creştere a copilului, şi 12 ţari în care indemnizatţia se acorda pe perioade scurte: în Austria, pentru 3 luni, şi în Elveţia, pentru 6 luni.

Avantaje pentru guvern:

  • Guvernul câştigă diferenţa dintre indemnizaţia de 85% din venit şi cea de 500 lei, pe perioada celui de-al doilea an. Speră să economisească astfel circa 200 de milioane de euro.
  • Mamele întoarse la serviciu îşi plătesc, lunar, impozitele şi contribuţiile sociale
  • Ar creşte numărul salariaţilor care produc şi contribuie la buget
  • Femeile ar fi stimulate să reintre în circuitul profesional

Probleme:

  • România nu are o structura de creşe şi grădiniţe care să preia atât de mulţi copii cu vârsta de sub 2 ani. Problemele sunt reluate anual în luna septembrie, înscrierile copiilor se fac cu 4-8 luni înainte de începerea şcolilor.
  • Numărul de femei care primesc acum o indemnizaţie de sub 1.200 lei (circa 125.000) arată că puţine dintre acestea îşi pot permite o bonă.
  • Numărul de femei care primesc indemnizaţia minimă de 600 lei (circa 82.000) arată lăţimea zonei sociale sărăce în care natalitatea a crescut.
  • Eliminarea indemnizaţiei de 85% ar putea descuraja natalitatea în zona socială cu venituri mai mari.
  • Nu este sigur că toate mamele şi-ar mai putea recupera locul de muncă de dinainte de naştere: în ultimii doi ani au dispărut circa 800.000 de locuri de muncă, îndeosebi din domeniul privat.
  • Exemplele date de ministrul Botiş nu sunt relevante: şi Austria şi Elveţia sunt ţari cu natalitate foarte mică şi populaţie îmbătrânită.

Varianta a doua: indemnizaţie fixă, de 1000-1500 lei pentru doi ani

Pentru a face faţă criticilor venite atât din partea partenerilor de guvernare, cât şi din partea femeilor afectate de această măsură, ministrul muncii mai are pregătită o variantă. Potrivit acesteia, indemnizaţia se va pastra pe parcursul a doi ani, dar va fi într-un cuantum de 1.000-1.500 lei lunar.

Avantaje pentru guvern:

  • Economia la buget ar fi de circa 200 milioane euro anual.
  • Mamele a căror indemnizaţie de 85% era mai mare decît suma propusă de ministru ar putea încerca să se întoarcă la serviciu.
  • Numarul salariaţilor care produc şi-si plătesc impozitele şi contribuţiile sociale ar creşte.
  • Numărul mamelor afectate de scăderea indemnizaţiei ar fi mic, dat fiind ca circa 125.000 dintre acestea au şi în actuala variantă a legii o indemnizaţie mai mică de 1200 lei lunar.

Probleme:

  • Un cuantum mic al acestei indemnizaţii încurajează natalitatea doar în segmentele sociale sărace. Şomajul şi criza ar putea amplifica acest fenomen.
  • Femeile a căror dorinţă de-a avea un copil este influenţată de stabilitatea situaţiei materiale ar putea amâna această decizie.
  • Indemnizaţia de creştere a copilului s-ar reduce la un simplu ajutor social.

Săptămâna viitoare vom avea o variantă finală a acestui proiect de lege. Dar decizia de-a modifica actuala formă pare să plece doar de la considerentul că Ministerul Muncii trebuie să-şi reducă cheltuielile.

Sumele pe care guvernul oricum le va plăti mamelor aflate în îngrijirea copiilor ar trebui să facă parte din costurile unei strategii. Prof. Vasile Gheţău, directorul Centrului de Cercetări Demografice, declara la începutul acestui an că această indemnizaţie a dus la o creştere sensibilă a natalităţii, în condiţiile în care, în ultimii 20 de ani, populaţia României a scăzut cu 1,8 milioane de locuitori.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 1.12.2010

Un raspuns

  1. emanuel grosu
    2.12.2010, 12:20 pm

    I se poate sugera ministrului urmatoarea carte: C. Dobos (coord.), Politica pronatalista a regimului Ceausescu, Polirom, 2010, unde sunt prezentate variante ale diferitelor state care urmareau sporul demografic fara perturbarea echilibrului intre etnii (de exemplu, pentru 1000 RON, rromii ar fi primii care sa opteze pentru largirea familiilor) sau intre clasele sociale.
    O politica natalista bine gindita ar trebui sa tina cont de o complexitate de aspecte, si nu numai de reducerea cheltuielilor de la buget. In plus, traba aia cu “nu facem copii fiindca e prea mica indemnizatia”, sustinuta vehement de unele figuri feminine din politica autohtona, mi se pare o imbecilitate: ea introduce o diferenta de status intre cetateni inca de la nastere (una care nu se bazeaza pe merit), si oricum, nu rezolva problema: cite parlamentare au ramas insarcinate de cind Lavinia Sandru aproape ca urla sustinind acordarea indemnizatiei pe temeiul unui procent din salariul de baza?

Lăsați un comentariu


Stiri

Producătorii de energie regenerabilă cer reluarea programului privind instalarea panourilor fotovoltaice la persoanele fizice

Vladimir Ionescu

Organizaţia Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România – PATRES solicită conducerii Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM) să urgenteze reluarea programului de… Mai mult

Stiri

Deficitul de cont curent a depăşit şapte miliarde de euro în primele opt luni, în creştere cu 16% faţă de 2018

Vladimir Ionescu

Deficitul de cont curent a depăşit pragul de 7 miliarde de euro în primele opt luni ale anului, în creştere cu 16% faţă de aceeaşi… Mai mult

Europa

Consiliul UE, oficial: Laura Codruța Kovesi, nominalizată la conducerea Parchetului European

Iulian Soare

Consiliul Uniunii Europene a formalizat luni numirea Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror șef al Parchetului European (EPPO). Numirea mai trebuie confirmată de Parlamentul… Mai mult

Stiri

Ericsson: Implementarea reţelelor 5G în România ar putea injecta în economie 3-4 miliarde de euro, în perioada 2020-2026

Vladimir Ionescu

Implementarea serviciilor de digitalizare ar aduce în economia României, în perioada 2020 – 2026, o valoare adăugată de 9 miliarde de euro, din care 3-4… Mai mult

Stiri

Universitățile București și Babeș-Bolyai resping metodologia de clasificare a universităților: Reflectă aspecte politice izolaționiste

Vladimir Ionescu

Universitatea Babeș-Bolya” din Cluj-Napoca (UBB) și Universitatea din București (UB) nu sunt de acord nici cu noul proiect de metodologie propusă de Guvernul Viorica Dăncilă… Mai mult

Stiri

ANRE: Guvernul a încasat impozite pe care trebuia să le aloce consumatorilor vulnerabili de gaze

Adrian N Ionescu

Guvernul a încasat, din 2013 încoace, impozite pe veniturile suplimentare ale operatorilor din liberalizarea pieței gazelor, dar nimeni nu știe ce s-a întâmplat cu acești… Mai mult

Stiri

Guvernul a aprobat alocarea a 1,4 mld. lei administrațiilor locale

Vladimir Ionescu

Executivul a aprobat în şedinţa de luni un proiect de Hotărâre privind repartizarea pe unităţi administrativ teritoriale a sumelor defalcate din TVA, fiind distribuită suma… Mai mult