Chestiunea

Ups! Economia UE încetineşte, iar asta ne va afecta implacabil

Economia Uniunii Europene a consemnat în al doilea trimestru din 2019 cele mai slabe performanţe din ultimii cinci ani, cu o creştere trimestrială redusă (… Mai mult

06.08.2019

Analiză

Rectificare cu ce? România are cel mai mic raport venituri bugetare/PIB. Hiba majoră a deficitului de 3%

România a fost anul trecut ţara din UE cu cele mai mici venituri bugetare raportat la PIB, potrivit datelor publicate de Eurostat (cu excepţia Irlandei,… Mai mult

05.08.2019

La obiect

Producția agricolă – creştere pe sectorul vegetal, scădere îngrijorătoare pe zootehnie

Valoarea producției agricole a crescut în 2018 cu 7,2% față de anul precedent, potrivit datelor comunicate de INS. Ponderea sectorului vegetal a trecut pragul de… Mai mult

05.08.2019

Analiză

Precizări și observații importante pe deficitul bugetar

Recentul comunicat al Eurostat referitor la soldul execuţiei bugetare pe primul trimestru din 2019 (-4,5% din PIB zice organismul de statistică al Uniunii, -0,5% din… Mai mult

05.08.2019

Cronicile

„Legea mamelor”: ajutor social pentru 200.000 de femei sau strategie demografică

de Elena Poenaru 1.12.2010

Anunţul făcut de ministrul Muncii, Ioan Botiş –  potrivit căruia noua lege a Asistenţei Sociale va reduce la un an perioada în care mamele primesc indemnizaţia de creştere a copilului în cuantum de 85% din venit – crează controverse nu doar în coaliţie, ci şi în partidul de guvernământ. UDMR anunţă, prin vocea vicepreşedintelui Laszlo Borbely, că nu va susţine măsura. În PDL, în timp ce Roberta Anastase invoca deprofesionalizarea femeilor după doi ani de stat acasă, Sulfina Barbu şi Raluca Turcan cer guvernului să nu facă economie din banii mamelor.  Reacţiile sunt politice. Cifrele din spatele problemei arată însă că variantele pe care discută guvernul sunt abordări total diferite din perspectiva politicilor sociale.

Situaţia în cifre

  • Legea actuală (257/2008) prevede o indemnizaţie, plătibilă timp de doi ani, de 85% din venitul mamei pe ultimul an de dinainte de a naşte, dar nu mai mare de 4.000 lei, nu mai mică de 600 lei. În urma reducerii cheltuielilor bugetare (din iulie 2010), indemnizaţia maximă  este de 3.400 lei.
  • La această oră, beneficiază de indemnizaţia de creştere a copilului aproximativ 200.000 de femei.
  • Circa 125.000 dintre mame primesc, în perioada celor doi ani, mai puţin de 1.200 lei lunar.
  • Circa 82.000 primesc indemnizaţia minimă, de 600 lei.
  • Doar aproximativ 3.000 de mame primesc indemnizaţia maximă, de 3.400 lei lunar.
  • Suma pe care guvernul o plateşte anual pentru aceste indemnizaţii se ridică la aproximativ 500.000 milioane de euro.

Prima variantă: „indemnizaţia de 85%” doar pentru un an

Mamele ar primi, potrivit propunerii ministrului, o indemnizaţie de 85% din venitul din anul precedent naşterii, doar pe o perioada de un an. Reîntoarcerea mamelor la serviciu după 12 luni ar fi stimulată de guvern, vreme de încă un an, cu o indemnizaţie 500 lei lunar.

Ministrul Ioan Botiş aduce în sprijinul acestei variante faptul că, în Uniunea Europeană, 13 ţari nu acordă nici un fel de indemnizaţie de creştere a copilului, şi 12 ţari în care indemnizatţia se acorda pe perioade scurte: în Austria, pentru 3 luni, şi în Elveţia, pentru 6 luni.

Avantaje pentru guvern:

  • Guvernul câştigă diferenţa dintre indemnizaţia de 85% din venit şi cea de 500 lei, pe perioada celui de-al doilea an. Speră să economisească astfel circa 200 de milioane de euro.
  • Mamele întoarse la serviciu îşi plătesc, lunar, impozitele şi contribuţiile sociale
  • Ar creşte numărul salariaţilor care produc şi contribuie la buget
  • Femeile ar fi stimulate să reintre în circuitul profesional

Probleme:

  • România nu are o structura de creşe şi grădiniţe care să preia atât de mulţi copii cu vârsta de sub 2 ani. Problemele sunt reluate anual în luna septembrie, înscrierile copiilor se fac cu 4-8 luni înainte de începerea şcolilor.
  • Numărul de femei care primesc acum o indemnizaţie de sub 1.200 lei (circa 125.000) arată că puţine dintre acestea îşi pot permite o bonă.
  • Numărul de femei care primesc indemnizaţia minimă de 600 lei (circa 82.000) arată lăţimea zonei sociale sărăce în care natalitatea a crescut.
  • Eliminarea indemnizaţiei de 85% ar putea descuraja natalitatea în zona socială cu venituri mai mari.
  • Nu este sigur că toate mamele şi-ar mai putea recupera locul de muncă de dinainte de naştere: în ultimii doi ani au dispărut circa 800.000 de locuri de muncă, îndeosebi din domeniul privat.
  • Exemplele date de ministrul Botiş nu sunt relevante: şi Austria şi Elveţia sunt ţari cu natalitate foarte mică şi populaţie îmbătrânită.

Varianta a doua: indemnizaţie fixă, de 1000-1500 lei pentru doi ani

Pentru a face faţă criticilor venite atât din partea partenerilor de guvernare, cât şi din partea femeilor afectate de această măsură, ministrul muncii mai are pregătită o variantă. Potrivit acesteia, indemnizaţia se va pastra pe parcursul a doi ani, dar va fi într-un cuantum de 1.000-1.500 lei lunar.

Avantaje pentru guvern:

  • Economia la buget ar fi de circa 200 milioane euro anual.
  • Mamele a căror indemnizaţie de 85% era mai mare decît suma propusă de ministru ar putea încerca să se întoarcă la serviciu.
  • Numarul salariaţilor care produc şi-si plătesc impozitele şi contribuţiile sociale ar creşte.
  • Numărul mamelor afectate de scăderea indemnizaţiei ar fi mic, dat fiind ca circa 125.000 dintre acestea au şi în actuala variantă a legii o indemnizaţie mai mică de 1200 lei lunar.

Probleme:

  • Un cuantum mic al acestei indemnizaţii încurajează natalitatea doar în segmentele sociale sărace. Şomajul şi criza ar putea amplifica acest fenomen.
  • Femeile a căror dorinţă de-a avea un copil este influenţată de stabilitatea situaţiei materiale ar putea amâna această decizie.
  • Indemnizaţia de creştere a copilului s-ar reduce la un simplu ajutor social.

Săptămâna viitoare vom avea o variantă finală a acestui proiect de lege. Dar decizia de-a modifica actuala formă pare să plece doar de la considerentul că Ministerul Muncii trebuie să-şi reducă cheltuielile.

Sumele pe care guvernul oricum le va plăti mamelor aflate în îngrijirea copiilor ar trebui să facă parte din costurile unei strategii. Prof. Vasile Gheţău, directorul Centrului de Cercetări Demografice, declara la începutul acestui an că această indemnizaţie a dus la o creştere sensibilă a natalităţii, în condiţiile în care, în ultimii 20 de ani, populaţia României a scăzut cu 1,8 milioane de locuitori.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 1.12.2010

Un raspuns

  1. emanuel grosu
    2.12.2010, 12:20 pm

    I se poate sugera ministrului urmatoarea carte: C. Dobos (coord.), Politica pronatalista a regimului Ceausescu, Polirom, 2010, unde sunt prezentate variante ale diferitelor state care urmareau sporul demografic fara perturbarea echilibrului intre etnii (de exemplu, pentru 1000 RON, rromii ar fi primii care sa opteze pentru largirea familiilor) sau intre clasele sociale.
    O politica natalista bine gindita ar trebui sa tina cont de o complexitate de aspecte, si nu numai de reducerea cheltuielilor de la buget. In plus, traba aia cu “nu facem copii fiindca e prea mica indemnizatia”, sustinuta vehement de unele figuri feminine din politica autohtona, mi se pare o imbecilitate: ea introduce o diferenta de status intre cetateni inca de la nastere (una care nu se bazeaza pe merit), si oricum, nu rezolva problema: cite parlamentare au ramas insarcinate de cind Lavinia Sandru aproape ca urla sustinind acordarea indemnizatiei pe temeiul unui procent din salariul de baza?

Lăsați un comentariu


Stiri

Ministrul Sănătății: Tragedia de la Săpoca putea fi evitată. Sorina Pintea susține că ar fi fost finanțate posturi suplimentare

Razvan Diaconu

Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, spune că puteau fi evitate erorile care au dus la tragedia de la Spitalul de psihiatrie de la Săpoca, în care… Mai mult

Europa

Guvernul britanic abrogă legea din 1972 de aderare a UK la UE. Abrogarea intră în vigoare la 31 octombrie

Iulian Soare

Secretarul britanic pentru Brexit, Steve Barclay (foto), a semnat duminică ordinul de aplicare a legii care o abrogă pe cea din 1972, care stabilea aderarea… Mai mult

Stiri

Scope Ratings: România are nevoie de politici fiscale mai bune, ca ratingul să promoveze la o perspectivă stabilă

Adrian N Ionescu

Perspectiva pentru ratingul suveran al României ar putea fi îmbunătăţită de la „negativă” la „stabilă”, doar dacă guvernul va aplica politici eficiente care să ducă… Mai mult

Europa

Directiva UE pentru echilibrul dintre viața personală și viața profesională – noi prevederi

Razvan Diaconu

  Un nou set de drepturi pentru părinți și îngrijitori au intrat în vigoare la 1 august, odată cu Directiva UE privind echilibrul între viaţa… Mai mult

Stiri

Pilonul 2: Câștiguri de până la 4,5% pe an pentru participanții la fondurile de pensii private obligatorii

Adrian N Ionescu

Fondurile de pensii private obligatorii (Pilon 2) au înregistrat pentru participanții lor rate de rentabilitate anualizate de 3,9% până la 4,5%, în iulie, potrivit datelor… Mai mult

Europa

Prognoza guvernului de la Londra: Penuria de alimente, combustibil și de medicamente care va însoți Brexitul fără acord cu UE

Iulian Soare

Marea Britanie se va confrunta cu penurii de combustibil, alimente şi medicamente dacă părăseşte Uniunea Europeană fără un acord de tranziţie, riscând blocarea porturilor şi… Mai mult

Stiri

Mari exituri din România: Grupul energetic CEZ a fixat termenul pentru vânzarea activelor. Ce face Exxon?

Adrian N Ionescu

Grupul energetic ceh CEZ, unul dintre marii vânzători de electricitate din România, a stabilit sfârşitul anului 2022 ca termen pentru vânzarea activelor din România. Directorul… Mai mult