fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

„Inflaţia industrială” a scăzut puternic. Atenție, însă, tendințe semnificative de creștere se mențin la bunuri de capital și bunuri de uz curent !

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut cu aproape șapte puncte procentuale pe parcursul ultimelor cinci luni, de la 4,72% în ianuarie 2020 până la… Mai mult

02.07.2020

Chestiunea

Consiliul Fiscal European: Eliminați pragul de 60% din PIB datorii externe și investiți – Pactul de stabilitate european este suspendat

Conducerea Consiliului Fiscal European a recomandat pe data de 1 iulie ca UE să renunțe la pragul general de 60% din PIB ca nivel maxim… Mai mult

02.07.2020

La obiect

Relansarea: 8 miliarde de euro alocări pentru capitalizarea companiilor și creșterea competitivității

Planul Național de Investiții și Relansare Economică prevede măsuri de circa 8 miliarde de euro, potrivit calculelor cursdeguvernare.ro, pentru sprijinirea reluării activității companiilor, realizarea de… Mai mult

01.07.2020

Chestiunea

Planul de relansare economică a României – anunțat de guvern: 100 mld. în 10 ani – investiții masive în infrastructură și digitalizare, măsuri de stimulare a capitalului autohton și a competitivității, alinierea la noua revoluție tehnologică

Premierul Ludovic Orban lansează Planul național de investiții și de relansare economică, practic un program de guvernare cu acțiuni planificate până la orizontul anului 2030.… Mai mult

01.07.2020

„Legea mamelor”: ajutor social pentru 200.000 de femei sau strategie demografică

de Elena Poenaru 1.12.2010

Anunţul făcut de ministrul Muncii, Ioan Botiş –  potrivit căruia noua lege a Asistenţei Sociale va reduce la un an perioada în care mamele primesc indemnizaţia de creştere a copilului în cuantum de 85% din venit – crează controverse nu doar în coaliţie, ci şi în partidul de guvernământ. UDMR anunţă, prin vocea vicepreşedintelui Laszlo Borbely, că nu va susţine măsura. În PDL, în timp ce Roberta Anastase invoca deprofesionalizarea femeilor după doi ani de stat acasă, Sulfina Barbu şi Raluca Turcan cer guvernului să nu facă economie din banii mamelor.  Reacţiile sunt politice. Cifrele din spatele problemei arată însă că variantele pe care discută guvernul sunt abordări total diferite din perspectiva politicilor sociale.

Situaţia în cifre

  • Legea actuală (257/2008) prevede o indemnizaţie, plătibilă timp de doi ani, de 85% din venitul mamei pe ultimul an de dinainte de a naşte, dar nu mai mare de 4.000 lei, nu mai mică de 600 lei. În urma reducerii cheltuielilor bugetare (din iulie 2010), indemnizaţia maximă  este de 3.400 lei.
  • La această oră, beneficiază de indemnizaţia de creştere a copilului aproximativ 200.000 de femei.
  • Circa 125.000 dintre mame primesc, în perioada celor doi ani, mai puţin de 1.200 lei lunar.
  • Circa 82.000 primesc indemnizaţia minimă, de 600 lei.
  • Doar aproximativ 3.000 de mame primesc indemnizaţia maximă, de 3.400 lei lunar.
  • Suma pe care guvernul o plateşte anual pentru aceste indemnizaţii se ridică la aproximativ 500.000 milioane de euro.

Prima variantă: „indemnizaţia de 85%” doar pentru un an

Mamele ar primi, potrivit propunerii ministrului, o indemnizaţie de 85% din venitul din anul precedent naşterii, doar pe o perioada de un an. Reîntoarcerea mamelor la serviciu după 12 luni ar fi stimulată de guvern, vreme de încă un an, cu o indemnizaţie 500 lei lunar.

Ministrul Ioan Botiş aduce în sprijinul acestei variante faptul că, în Uniunea Europeană, 13 ţari nu acordă nici un fel de indemnizaţie de creştere a copilului, şi 12 ţari în care indemnizatţia se acorda pe perioade scurte: în Austria, pentru 3 luni, şi în Elveţia, pentru 6 luni.

Avantaje pentru guvern:

  • Guvernul câştigă diferenţa dintre indemnizaţia de 85% din venit şi cea de 500 lei, pe perioada celui de-al doilea an. Speră să economisească astfel circa 200 de milioane de euro.
  • Mamele întoarse la serviciu îşi plătesc, lunar, impozitele şi contribuţiile sociale
  • Ar creşte numărul salariaţilor care produc şi contribuie la buget
  • Femeile ar fi stimulate să reintre în circuitul profesional

Probleme:

  • România nu are o structura de creşe şi grădiniţe care să preia atât de mulţi copii cu vârsta de sub 2 ani. Problemele sunt reluate anual în luna septembrie, înscrierile copiilor se fac cu 4-8 luni înainte de începerea şcolilor.
  • Numărul de femei care primesc acum o indemnizaţie de sub 1.200 lei (circa 125.000) arată că puţine dintre acestea îşi pot permite o bonă.
  • Numărul de femei care primesc indemnizaţia minimă de 600 lei (circa 82.000) arată lăţimea zonei sociale sărăce în care natalitatea a crescut.
  • Eliminarea indemnizaţiei de 85% ar putea descuraja natalitatea în zona socială cu venituri mai mari.
  • Nu este sigur că toate mamele şi-ar mai putea recupera locul de muncă de dinainte de naştere: în ultimii doi ani au dispărut circa 800.000 de locuri de muncă, îndeosebi din domeniul privat.
  • Exemplele date de ministrul Botiş nu sunt relevante: şi Austria şi Elveţia sunt ţari cu natalitate foarte mică şi populaţie îmbătrânită.

Varianta a doua: indemnizaţie fixă, de 1000-1500 lei pentru doi ani

Pentru a face faţă criticilor venite atât din partea partenerilor de guvernare, cât şi din partea femeilor afectate de această măsură, ministrul muncii mai are pregătită o variantă. Potrivit acesteia, indemnizaţia se va pastra pe parcursul a doi ani, dar va fi într-un cuantum de 1.000-1.500 lei lunar.

Avantaje pentru guvern:

  • Economia la buget ar fi de circa 200 milioane euro anual.
  • Mamele a căror indemnizaţie de 85% era mai mare decît suma propusă de ministru ar putea încerca să se întoarcă la serviciu.
  • Numarul salariaţilor care produc şi-si plătesc impozitele şi contribuţiile sociale ar creşte.
  • Numărul mamelor afectate de scăderea indemnizaţiei ar fi mic, dat fiind ca circa 125.000 dintre acestea au şi în actuala variantă a legii o indemnizaţie mai mică de 1200 lei lunar.

Probleme:

  • Un cuantum mic al acestei indemnizaţii încurajează natalitatea doar în segmentele sociale sărace. Şomajul şi criza ar putea amplifica acest fenomen.
  • Femeile a căror dorinţă de-a avea un copil este influenţată de stabilitatea situaţiei materiale ar putea amâna această decizie.
  • Indemnizaţia de creştere a copilului s-ar reduce la un simplu ajutor social.

Săptămâna viitoare vom avea o variantă finală a acestui proiect de lege. Dar decizia de-a modifica actuala formă pare să plece doar de la considerentul că Ministerul Muncii trebuie să-şi reducă cheltuielile.

Sumele pe care guvernul oricum le va plăti mamelor aflate în îngrijirea copiilor ar trebui să facă parte din costurile unei strategii. Prof. Vasile Gheţău, directorul Centrului de Cercetări Demografice, declara la începutul acestui an că această indemnizaţie a dus la o creştere sensibilă a natalităţii, în condiţiile în care, în ultimii 20 de ani, populaţia României a scăzut cu 1,8 milioane de locuitori.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 1.12.2010

Un raspuns

  1. emanuel grosu
    2.12.2010, 12:20 pm

    I se poate sugera ministrului urmatoarea carte: C. Dobos (coord.), Politica pronatalista a regimului Ceausescu, Polirom, 2010, unde sunt prezentate variante ale diferitelor state care urmareau sporul demografic fara perturbarea echilibrului intre etnii (de exemplu, pentru 1000 RON, rromii ar fi primii care sa opteze pentru largirea familiilor) sau intre clasele sociale.
    O politica natalista bine gindita ar trebui sa tina cont de o complexitate de aspecte, si nu numai de reducerea cheltuielilor de la buget. In plus, traba aia cu “nu facem copii fiindca e prea mica indemnizatia”, sustinuta vehement de unele figuri feminine din politica autohtona, mi se pare o imbecilitate: ea introduce o diferenta de status intre cetateni inca de la nastere (una care nu se bazeaza pe merit), si oricum, nu rezolva problema: cite parlamentare au ramas insarcinate de cind Lavinia Sandru aproape ca urla sustinind acordarea indemnizatiei pe temeiul unui procent din salariul de baza?

Lăsați un comentariu


Stiri

698 de cazuri de COVID-19 în ultimele 24 de ore – sâmbătă, 11 iulie, un nou record de la debutul pandemiei

Vladimir Ionescu

În ultimele 24 de ore au fost confirmate 698 de cazuri noi de COVID-19 în România, a anunțat sâmbătă Grupul de Comunicare strategică. Este cea… Mai mult

Stiri

Donald Trump a comutat pedeapsa cu închisoarea aplicată fostului său colaborator Roger Stone

Iulian Soare

Preşedintele american, Donald Trump, i-a comutat pedeapsa cu închisoarea prietenului său Roger Stone (foto), condamnat în februarie la 40 de luni de închisoare în cadrul… Mai mult

Europa

Tesla planifică 10.500 de angajări pentru viitoarea fabrică din Germania

Iulian Soare

Producătorul american Tesla se așteaptă să angajeze 10.500 de oameni care să lucreze în prima fabrică din Europa, care se află în construcție în apropiere… Mai mult

Stiri

Senatul a amânat votul pe proiectul legii privind carantina. Ludovic Orban: Sunt la capătul răbdării

Vladimir Ionescu

Senatorii au decis sâmbătă să amâne până luni lucrările comisiei care discută proiectul legii carantinei și izolării în ciuda faptului că procedura acceptată pentru dezbatere… Mai mult

Europa

Bulgaria și Croația au fost acceptate în ERM 2, anticamera zonei euro

Iulian Soare

Bulgaria și Croația au fost primite în anticamera zonei euro. Banca Centrală Europeană a anunțat că cele două țări candidate au fost acceptate în Mecanismul… Mai mult

Stiri

Alina Bica și Ioan Bene, reținuți de poliție în Italia

Vladimir Ionescu

Alina Bica, fosta șefă a DIICOT, urmărită internațional cu mandat european pentru infracțiunea de favorizarea infactorilor, și Ioan Bene, de asemenea condamnat în România și… Mai mult

Stiri

Provocare Turcia-Occident: Ankara a anulat statutul de muzeu al Sf. Sofia – Erdogan anunță transformarea în moschee

Razvan Diaconu

Cea mai înaltă instanță administrativă din Turcia a decis vineri anularea decretului din 1934 care a acordat celebrei catedrale Sfânta Sofia din Istambul (devenită moschee… Mai mult