Vladimir Putin a prezentat joi, în faţa camerelor reunite ale parlamentului rus, starea naţiunii, un discurs în care a vorbit fără regrete despre anexarea Crimeei, a condamnat occidentul pentru dorinţa de a ridica o nouă cortină de fier şi a anunţat măsuri economice pentru stimularea economiei.
An de an, acest discurs este prilejul ca liderul rus să anunţe priorităţile pentru anul următor, tocmai de aceea varianta finală îi aparţine.
Despre economie şi măsurile de stimulare: amnistie pentru repatrierea averilor şi facilităţi pentru IMM-uri
Preşedintele rus a anunţat o serie de măsuri de stimulare a economiei. Acesta a propus amnistie fiscală pentru averile repatriate. Ieşirile de capital din Rusia sunt estimate la mai mult de 100 de miliarde de dolari anul acesta-. Repatrierea capitalului ar însemna, legal, că „nu vor exista anchete sau investigaţii nici de la fisc, nici de la forţele judiciare” despre cum au fost făcute acestea, a promis preşedintele Putin.
„Toţi cei care vor, trebuie să aibă dreptul să se întoarcă în Rusia. trebuie să schimbăm această pagină a economiei noastre. Cred că după evenimentele din Cipru, oamenii noştri de afaceri vor înţelege că interesele lor în străinătate nu sunt urmărite şi că cea mai bună garanţie este jurisdicţia naţională”, a spus preşedintele.
Cipru a fost un paradis fiscal pentru afaceriştii ruşi, însă, atunci când a lovit criza bancară, mulţi dintre ei şi-au văzut averile diminuate.
Vladimir Putin a mai anunţat o îngheţare a nivelului taxelor timp de patru ani, a pledat pentru înlesniri fiscale acordate IMM-urilor și a vorbit despre scutiri de taxe pentru firmele nou înființate.
În plus, Vladimir Putin a propus un „concediu de supervizare” pentru anumite firme – dacă acestea sunt controlate, atunci timp de trei ani ele să nu mai fie supuse altor controale.
Avem foarte multe instituții de supraveghere, propun ca anul viitor să reglementăm această situație, a spus președintele rus. El propune ca anul viitor să fie instituit un registru special în care să fie monitorizate ce controale au făcut autoritățile și unde, astfel încât să fie eliminate „controalele corupte”.
Ca să contracareze deprecierea rublei – care luni a ajuns la cel mai mic nivel din 1998 încoace, devalorizându-se cu 9% într-o zi, înainte de intervenţia băncii centrale – liderul de la Kremlin a cerut „acţiuni dure coordonate” ale guvernului cu banca centrală rusă, pentru a împiedica speculatorii să profite de pe urma fluctuaţiilor ratei de schimb.
Pentru a elibera fonduri pentru proiecte majore, Vladimir Putin a spus că Fondul Avuţiei Naţionale va da cu împrumut bani, în condiţii favorabile, marilor bănci ruse. Acesta este unul dintre cele două mari fonduri suverane create din veniturile din exporturile de produse energetice.
Prin toate aceste măsuri, preşeditnele Federaţiei Ruse recunoaşte indirect problemele pe care le are economia ţării sale din cauza sancţiunilor impuse de Occident.
Costul acestora, coroborat cu scăderea preţului petrolului, provoacă pierderi de 140 de miliarde de dolari pe an, este estimarea ministrului de finanţe rus.
Tot în ultimul an, rubla a pierdut 40% din valoarea iniţială în raport cu dolarul, iar inflaţia este prognozat să atingă 10% anul viitor.
Despre situaţia din Ucraina şi intenţiile occidentului: o ”anexare legitimă” a Crimeei, o încercare de ridicare a unei noi cortine de fier
Preşedintele Putin crede că sancţiunile impuse de UE şi SUA sunt doar un pretext pentru confruntare, pentru a împiedica Rusia să îşi atingă adevăratul potenţial.
„De fiecare dată când cred că Rusia devine prea puternică, folosesc aceste instrumente. Dar nu are sens să îi vorbeşti Rusiei de pe o poziţie de forţă”, a spus liderul rus în faţa unei audienţe de 1100 de oameni.
Nicio conştientizare a încălcării dreptului internaţional nu a apărut în discursul lui Vladimir Putin, dimpotriva el a vorbit despre „evenimente istorice” care au avut loc în 2014 și despre un „test pe care numai o națiune matură îl poate trece”. În acest context a menționat anexarea Crimeei, pe care a numit-o un „act legitim” și o „reunificare istorică”.
Teritoriul Crimeei este sacru pentru Moscova, încă din vremurile de debut al creştinismului, a mai spus preşedintele Putin.
Acesta a vorbit şi despre situaţia din Ucraina, acuzând din nou occidentul de instrumentarea protestelor de acolo şi a răsturnării regimului Iuscenko, ceea ce numeşte o „lovitură de stat”.
„„Uneori nici nu ştiu cu cine ar trebui să vorbesc: cu vecinii noştri sau cu patronii lor americani. Situaţia creată după semnarea Acordului de Asociere Ucraina-UE a fost creată pentru că nu a existat niciun dialog. Ne-au spus că nu e treaba noastră. Ne-au trimis la plimbare, ca să zic aşa. (…) Atunci am spus: Bine, dacă nu vreţi să avem un dialog, atunci noi trebuie să ne protejăm interesele legitime în mod unilateral. Nu vom plăti noi pentru politicile voastre greşite”, a declarat Vladimir Putin.
Occidentul este acuzat de „cinism pur” şi acuzat să încearcă să ridice o nouă cortină de fier în jurul Rusiei.
Scutul antirachetă american – un pericol la adresa Rusiei, spune Putin
„Statele Unite continuă să-şi creeze un scut antirachetă la nivel global, inclusiv în Europa, ceea ce reprezintă o ameninţare pentru stabilitatea întregii lumii, inclusiv a Rusiei, afectând echilibrul global al securităţii. Cred că acesta este un risc pentru toată lumea, chiar şi pentru Statele Unite, pentru că le dă iluzia invincibilităţii”, a afirmat președintele rus, repetând poziţia Moscovei referitoare la proiectul instalat în Europa şi care are elemente şi pe teritoriul României.
Rusia nu va intra într-o „costisitoare cursă a înarmărilor”, însă pentru a-şi asigura securitatea va apela inclusiv la „mijloace neconvenţionale”, pentru ca niciuna dintre părţi să nu aibă dominaţia miliară. „Rusia are suficientă putere, dorinţa şi curaj” să se protejeze, a mai spus liderul de la Kremlin.
Un astfel de discurs a stârnit mândre patriotică mai devreme, în acest an, însă acum ruşii încep să simtă consecinţele sancţiunilor economice în urma deciziilor de politică externă ale preşedintelui. Totuşi, popularitatea lui Vladimir Putin continuă să fie la 72%, într-un sondaj făcut în această săptămână. Doar sub 30% dintre ruşi nu sunt de acord sau nu au o opinie referitor la modul în care acesta conduce Federaţia, restul sunt mulţumiţi.
