Analiză

Munca se duce spre contribuţie zero la PIB –ul potenţial. Când rata de ocupare crește, dar nu converge

Rata de ocupare a populaţiei României cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani a fost anul trecut de 68,8%, potrivit datelor comunicate de… Mai mult

08.11.2018

La obiect

Document / Mai există o valiză, tot cu gogoși: cea luată de premierul Dăncilă în țările arabe

În turneul din țările arabe din zona Golfului, premierul Viorica Dăncilă a prezentat proiectele pe care Guvernul este dispus să le realizeze în Parteneriat Public-Privat,… Mai mult

08.11.2018

Analiză

Convergenţa salariilor versus convergenţa preţurilor

Nivelul de trai din România a crescut semnificativ pe fondul unei convergenţe accelerate a salariilor în raport cu media UE şi a stagnării în procesul… Mai mult

06.11.2018

Chestiunea

Numai pentru cine vrea să înțeleagă: Mecanismul guvernamental care evaporă științific creșterea economică

Textul de mai jos e doar un fragment (adică doar ipoteza și intriga, la care trebuie să reflectăm)  din articolul apărut în revista (exclusiv print)… Mai mult

06.11.2018

Cronicile

Ușor de zis, greu de făcut: Comisia Europeană și declanşarea mecanismului de sancţionare a Italiei

de Alexandra Pele , 26.10.2018

Comisia Europeană redeschide discuţia legată de impunerea unor sacţiuni financiare, acest ultim resort al Bruxelles-ului de “disciplinare” a guvernelor care nu respectă prevederile Pactului de Stabilitate şi de Creştere (PSC) pe care l-au semnat.

Ultim resort la care nu s-a mai apelat în trecut deşi au mai existat, relativ recent, şi alte situaţii în care executivul european nu a fost de acord cu planurile bugetare ale altor state.

Principala nemulţumire a Comisiei o reprezintă deficitul bugetar de 2,4% din PIB pe care a fost construit bugetul pentru anul viitor. Deşi acesta se încadrează în ţinta de 3%, nivelul duce la creşterea deficitului structural, un indicator ce determină traiectoria datoriei publice. În ciuda gestului fără precedent a Comisiei Europene, liderii italieni nu par a avea nicio intenţie de a da înapoi.

Miza este mare pentru ambele părţi:

Dacă Romei i se va permite să adopte actuala formă a bugetului, liderii naţionalişti ai altor state din zona euro ar putea decide la rândul lor să ignore cerinţele europene privind stabilitatea economică şi financiară.

De cealaltă parte, coaliţia populistă de la conducerea Italiei nu poate „capitula” în faţa Europei, prin renunţarea la promisiunile făcute în campania electorală, în condiţiile în care numulţumirea italienilor faţă de politicile de la Bruxelles au fost unul dintre motoarele care i-a asigurat ascensiunea.

Cifrele par a fi de partea Comisiei Europene. Cu o datorie de 131% din PIB, Italia nu îşi permite un buget care să împovăreze şi mai mult finanţele publice, în condiţiile în care recomandările europene sunt de scădere a deficitului structural, în special pentru statele cu datorii guvernamentale de peste 60% din PIB.

Argumentele Romei sunt că măsurile cuprinse în bugetul pentru anul viitor vor ajuta la relansarea creşterii economice, însă economiştii par a fi mai rezervaţi decât Guvernul cu privire la aceste prognoze.

Măsuri “disciplinare”

Dacă negocierile dintre guvernul italian şi Comisia Europeană vor eşua, executivul european ar putea demara procedurile de sancţionare la sfârşitul anului, potrivit presei străine.

Conform Pactului de Stabilitate şi de Creştere (PSC), Comisia poate impune sancţiuni de 0,2% din PIB pentru nerespectarea constrângerilor bugetare. În cazul Italiei, suma se ridică la 4 miliarde de euro.

Procedura, descrisă în regulamentele europene, prevede parcurgerea mai multor paşi. În primul rând, Consiliul European trebuie să identifice „discrepanțe semnificative ale poziției bugetare față de obiectivul bugetar pe termen mediu sau ale ritmului de ajustare care trebuie să conducă la realizarea acestui obiectiv”.

Pe baza acestor discrepanţe semnificative, Consiliul transmite o recomandare statului membru, prin care îi solicită remedierea situaţiei. Dacă aceasta nu se schimbă, Consiliul adoptă o decizie prin care determină faptul că statul nu a luat măsurile solicitate. Decizia se adoptă prin majoritate calificată (definită ca fiind egală cu cel puțin 72% din membrii Consiliului reprezentând statele membre participante, care reunesc cel puțin 65% din populația respectivelor state).

Ulterior, Comisia poate solicita penalizarea statului. Legislaţia europeană prevede două scenarii, în funcţie de severitatea încălcării normelor.

  • În cadrul componentei preventive a PSC, ajustarea la obiectivul bugetar pe termen mediu și respectarea acestuia ar trebui asigurată printr-o obligație impusă unui stat membru a cărui monedă este euro și a cărui consolidare bugetară nu progresează în mod satisfăcător, de a constitui cu caracter temporar un depozit purtător de dobândă. În această situație s-ar găsi un stat membru, inclusiv un stat membru cu un deficit inferior valorii de referință de 3 % din produsul intern brut (PIB), care deviază semnificativ de la obiectivul bugetar pe termen mediu sau de la traiectoria de ajustare adecvată pentru atingerea respectivului obiectiv și nu reușește să corecteze devierea.
  • În cadrul componentei corective a PSC, sancțiunile aplicabile statele membre a căror monedă este euro ar trebui să ia forma unei obligații de a constitui un depozit nepurtător de dobândă legat de o decizie a Consiliului prin care se determină existența unui deficit excesiv, în cazul în care constituirea unui depozit purtător de dobândă a fost deja impusă statului membru vizat în cadrul componentei preventive a PSC sau, în cazuri de nerespectare deosebit de gravă a obligațiilor de politică bugetară stabilite în cadrul PSC, ori a unei obligații de a plăti o amendă dacă nu se respectă recomandarea Consiliului de a corecta deficitul public excesiv.

Istoria, de partea Romei

Eventualele sancţiuni financiare ar veni într-un moment inoportun pentru Italia, deoarece ar coincide cu încheierea programului de relaxare cantitativă, cu ajutorul căruia Banca Centrală Europeană a susţinut economiile din zona euro prin pomparea a 2.500 de miliarde de euro în obligaţiuni. O mare parte din sumă a fost investită în cumpărarea de titluri de stat din zona euro, ceea ce a ţinut dobânzile aferente datoriilor publice la un nivel scăzut, inclusiv pentru Italia.

„Amendare” guvernului Italian nu va fi însă simplă, având în vedere că în ultimii ani, Comisia a închis ochii la încălcări similare ale legislaţiei privind stabilitatea bugetară comise de Berlin, Paris, Madrid şi Lisabona.

Liga şi Mişcarea cinci stele, partidele care formează coaliţia de guvernare din Italia, şi-au format o reputaţie de sfidare a Bruxelles-ului, poziţionare care le-a crescut susţinerea în rândul electoratului, de la 50% la alegerile generale din acest an, la 60% în prezent, un procent similar al populaţiei susţinând actuală formă a proiectului de buget pentru 2019. Partidele îşi vor menţine probabil poziţia până la alegerile europarlamentare din mai anul viitor, fiind puţin probabil ca executivul european să demareze procedurile de sancţionare a Romei până atunci.

În acest context, presiunea asupra Italiei va fi exercitată mai degrabă de pieţele financiare, ele fiind cele care vor determina dacă guvernul de la Roma „scapă” cu un buget care duce la creşterea deficitului structural.

Costurile de împrumut ale statului sunt deja în creştere, diferenţa dintre titlurile italiene pe zece ani şi cele germane adâncindu-se la 300 de puncte de bază, cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani.

O altă slăbiciune o reprezintă rating-ul suveran al Italiei. Recent, Moody’s l-a redus la prima treaptă deasupra celei „nerecomandată investiţiilor”. Dacă Italia va fi retrogradă către această treaptă, guvernul nu va mai putea accesa pieţele financiare, deoarece dobânzile vor creşte considerabil. Un astfel de scenariu, improbabil la ora actuală, ar forţa coaliţia populistă din peninsulă să apeleze la liniile de finanţare de urgenţă ale BCE, adică tot la sprijinului comunităţii europene.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.10.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Serbia tocmai termină o autostradă de 550 de km pe un traseu la fel de greu ca Valea Oltului. Fără sprijinul fondurilor europene

Adrian N Ionescu

Au mai rămas de finalizat doar 34 de kilometri din cei 554 ai autostradei A1 din Serbia, care străbate țara vecină de la un capăt… Mai mult

Stiri

Primăria Capitalei crește cu 277 mil. lei capitalul social la 5 dintre companiile sale

Consiliul General al Capitalei  are pe ordinea de zi a şedinţei din 22 noiembrie proiectele de majorare a capitalului social la patru companii municipale şi… Mai mult

Stiri

România a importat peste 6 milioane tone ţiţei, în primele 9 luni din 2018

Vladimir Ionescu

România a importat, în primele nouă luni din 2018, o cantitate de ţiţei de circa 6,138 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 9,9% mai mult… Mai mult

Stiri

Rectificare bugetară la Primăria Capitalei – suplimentare de 88 mil. lei la subvențiile de căldură

Adrian N Ionescu

Cheltuielile totale pe 2018 ale Primăriei Municipiului București vor înregistra  o creștere netă de peste 45,3 milioane de lei, dacă propunerea de rectificare bugetară va fi aprobată… Mai mult

Stiri

A murit diplomatul Mihnea Constantinescu, consilier al premierilor României și membru al Consiliului Regal

Adrian N Ionescu

Diplomatul Mihnea Constantinescu a murit sâmbătă noapte într-un spital din Nisa în vârstă de 57 de ani, potrivit News.ro. „Este o veste rea pentru corpul… Mai mult

Stiri

Peste 9.000 de deţinuţi au fost eliberaţi în 2018, pe baza recursului compensatoriu

Vladimir Ionescu

Peste 9.000 din cei aproximativ 11.000 de deţinuţi eliberaţi în primele 10 luni ale anului au ieșit din închisoare în baza Legii nr. 169/2017 privind… Mai mult

Stiri

Fitch – rating pentru România, cu avertismente

Adrian N Ionescu

Agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings a confirmat ratingul pentru datoriile pe termen lung în valută al României la „BBB minus”, ca și perspectiva asociată… Mai mult