Sporul natural, negativ începînd cu 1992, a urcat anul trecut la un nou record – 74.561 de persoane, conform datelor demografice provizorii pentru 2018, prezentate public de către INS, luni. Numărul populației a scăzut cu 75.000 de persoane, similar cu cel al populației după domiciliu (care-i numără și pe cei plecați la muncă în străinătate) din orașul unde s-a făcut Unirea din 2018, sărbătorită anul trecut.
Acest indicator, ce reprezintă diferența dintre numărul născuţilor-vii şi numărul persoanelor decedate, este cel mai mic din istorie, exceptând perioada războaielor. În 1990, populația a crescut cu 122.238 de persoane.
Între 1960 și 1990, cele mai mici sporuri s-au înregistrat în 1985 și au fost pozitive – 112.127 mai mulți copii nou-născuți decât persoane decedate.
Sporul a fost determinat de numărul mic al nașterilor – 188.755, care se plasează în jurul minimelor istorice înregistrate în ultimii ani.
Nu este însă cel mai mic, de exemplu, pe date provizorii, în 2014 s-au născut doar 185.322 de copii, conform datelor provizorii, precum cele publicate luni de INS pentru anul 2018. Datele definitive pentru 2014 arată un număr de 202.501 nou-născuți. Datele definitive pentru acest indicator arată întotdeauna semnificativ mai mulți nou-născuți, fiind o problemă de întârziere a raportării, conform INS. Pentru 2017, de exemplu, provizoriile arătau doar 191.694, iar definitivele – 205.835 nou-născuți.
La fel se va rectifica și sporul natural, care va deveni mai mic după ce se adaugă un număr mai mare de nou-născuți.
Datele finale nu vor modifica faptul că este cel mai mare din istorie, chiar dacă noul număr nu va depăși pragul de 70.000.
Este o statistică îngrijorătoare, întrucât indică accelerarea scăderii populației și o criză demografică fără precedent. Fenomenul este accentuat de intensificarea emigrării, cei care pleacă fiind tocmai din categoria populației active și de vârste fertilă, mulți dintre ei întemeindu-și familii în țara de destinație.
