Funcționarii UE analizează modalități de a prelungi termenul de plată pentru sute de miliarde de euro de obligațiuni emise în perioada Covid, pentru a evita suprasolicitarea bugetului comun al blocului din cauza costurilor de rambursare.
O astfel de măsură, susținută ca opțiune de fostul premier italian Mario Draghi, ar extinde până la 350 miliarde de euro valoarea totală a împrumuturile fără precedent realizate de UE în timpul pandemiei, conform Financial Times, care a discutat cu persoane familiarizate cu problema.
Se caută o soluție pentru a depăși obiecțiile Germaniei
Discuțiile sunt încă la un stadiu incipient – acela de a concepe o soluție care să depășească opoziția fermă Germaniei, constrângerile legale semnificative, precum și să câștige susținerea investitorilor.
Dar oficialii de la Bruxelles se tem că, dacă nu fac nimic, costurile de rambursare ar putea afecta puterea de cheltuire a UE în anii următori.
Mario Draghi a avertizat, în Raportul prezentat în această săptămână, că obligațiile financiare iminente — și reticența statelor membre ale UE de a oferi Bruxelles puterea de a colecta venituri proprii suplimentare — pune în fața UE perspectiva unei serioase crize bugetare.
(Citește și: ”Raportul Draghi: De unde poate scoate UE 800 mld. Euro anual pentru a-și finanța redresarea competitivității și setarea pe inovație a economiilor?”)
Comisie Europenă își pregătește propunerea pentru următorul buget pe termen lung al UE, care se confruntă cu o multitudine de cereri de cheltuieli suplimentare pentru perioada 2028-2034.
Costuri de rambursare a datoriei comune: 30 miliarde euro pe an, începând din 2028
Sursele FT estimează că din 2028, UE va trebui să facă față unor costuri de rambursare a datoriilor și dobânzi de până la 30 miliarde de euro pe an — aproximativ o șesime din cheltuielile anuale curente ale Uniunii.
„Dacă nu facem ceva, vom fi nevoiți să mărim contribuțiile statelor membre sau vom tăia din bugetul existent”, a spus un oficial al UE, vorbind sub protecția anonimatului. Rostogolirea datoriei „are sens, perfect”, a spus un al doilea oficial al UE.
Mario Draghi a propus ideea rostogolirii datoriei din perioada pandemiei ca o modalitate de a elibera mai multe fonduri de investiții, pentru noi investiții la nivelul UE de aproximativ 800 miliarde de euro pe an.
Opțiunea este agreeată de unii oficiali de vârf ai UE, dar ar necesita susținerea politică din partea tuturor celor 27 de state membre ale UE, care au garantat împrumuturile din perioada pandemiei pe baza că acestea vor fi unice și limitate în timp.
„Germania nu este de acord cu asta…”, a spus un oficial, adăugând că reînnoirea împrumuturilor ar adăuga la costurile de dobândă și ar ridica întrebări despre credibilitatea UE ca emitent.
Cât s-a consumat din datoria comună
În cadrul programului NextGenerationEU, statele membre ale UE au accesat până acum aproximativ 94,6 miliarde de euro în împrumuturi, care trebuie rambursate începând cu 2031.
Comisia a mai distribuit până acum aproximativ 171 miliarde de euro sub formă de granturi, sumă care ar putea crește până la 357 miliarde de euro. Banii împrumutați pentru aceste granturi vor fi rambursați direct din bugetul UE, între 2028 și 2058.
Comisia ar putea emite obligațiuni pentru refinanțarea datoriilor, care ar trebui să fie rambursate până în 2058. Un purtător de cuvânt al Comisiei a anunțat că calendarul rambursărilor va fi decis în cadrul negocierilor pentru bugetul pe termen lung al UE.
Soluția avansată de Bruegel: Construirea unui nou instrument care să permită menținerea constantă a volumului datoriei UE
Schimbarea semnificativă a termenilor programului de împrumuturi ar necesita susținerea unanimă a statelor membre ale UE și aprobarea de către Curtea Constituțională din Germania, care a stabilit că Fondul de recuperare nu încalcă tratatele UE, pe baza că datoria comună este unică și limitată în timp.
(Citește și: ”Preşedintele Bundesbank avertizează: Emiterea de datorie comună de către UE trebuie să rămână o excepţie”)
„O simplă extindere a datoriilor Next Generation EU ar contrazice teoria că această datorie este excepțională și ar intra în conflict cu jurisprudența germană. Soluția este, probabil, să implice construirea unui nou instrument care să permită menținerea constantă a volumului datoriei UE”, a sugerat Lucio Pench, cercetător non-rezident la think-tank-ul Bruegel.
Partea plină a paharului
Prelungirea datoriilor UE ar putea, pe de altă parte, să ajute la sporirea atractivității obligațiunilor UE ca clasă de active; până în prezent, investitorii au fost descurajați de faptul că programul UE este limitat în timp.
„Ca emitent permanent, acest program ar rezolva câteva probleme în ceea ce privește relațiile Uniunii cu investitorii, dar, în cele din urmă, este o decizie politică”, a spus Jussi Harju, director la Citibank.
***
Urmărește-ne pe Google News
