Bilanţul dublului atentat comis sâmbătă în apropierea gării centrale din Ankara, înaintea unui miting pentru pace, a ajuns la 95 de morţi şi 246 de răniţi, a anunţat sâmbătă noaptea Biroul premierului turc, citat de agenţia Anadolu.
Câteva ore mai târziu, duminică, HDP- formaţiune politică parlamentară pro-kurdă, a anunţat că numărul victimelor a crescut la 128, anunţă publicaţia britanică The Guardian.
La scurt timp după producerea deflagraţiilor, mitingul pentru pace s-a transformat într-o confruntare a demonstranţilor cu forţele de ordine din cauză că poliţia, probabil în încercarea de a izola locul producerii atentatului, a blocat bulevardul spre gară şi nu a permis ambulanţelor să ajungă până lângă persoanele rănite sau decedate.
Unul dintre protestatari a declarat BBC că, după atentat, poliţia a folosit gaze lacrimogene pentru a-i dispersa pe cei adunaţi în faţa gării centrale, care încercau să acorde victimelor primul ajutor. Cel intervievat de BBC a confirmat că poliţia turcă nu a mai permis la un moment dat accesul ambulanţelor la locul deflagraţiilor.
Detalii oferite de guvernul turc
Potrivit unui comunicat difuzat de Centrul de coordonare din cadrul Biroului premierului, 48 de răniţi se află în continuare la terapie intensivă. Dintre persoanele decedate, 52 au fost identificate, a precizat comunicatul.
Premierul Ahmet Davutoglu a anunţat trei zile de doliu naţional pentru victimele atentatului.
Iniţial, autorităţile au afirmat că atacul ar fi opera unui atentator sinucigaş, duminică însă oficiali din domeniul securităţii au declarat pentru agenţia Anadolu, sub protecţia anonimatului, că atacul a fost comis de doi kamikaze, care au folosit bombe cu TNT şi bile metalice.
Aceştia au adăugat că metoda folosită de atacatori şi cantitatea de explozibil seamănă cu atentatul de la Suruc, din 20 iulie, când zeci de oameni au fost ucişi în oraşul din sudul Turciei, o bombă explodând în timpul unei reuniuni a activiştilor pro-kurzi.
Poliţia a anunţat că a găsit fragmente din cadavrele presupuşilor autori ai atacului de sâmbătă şi încearcă să-i identifice. Autorităţile verifică de asemenea imaginile înregistrate de camerele de supraveghere.
Procurorul şef din Ankara a anunţat că a fost demarată o anchetă, condusă de cinci procurori. Ministrul de Interne turc a demonstrat însă că autorităţile nu au deocamdată niciun indiciu legat de autorii atentatului, acesta afirmând că atacul ar fi putut să fie pus la cale de minitanţi SI, de militanţi kurzi sau de extrema stângă turcă.
Miting pentru pace
Acesta este atentatul cu cele mai multe victime din istoria modernă a Turciei şi deocamdată nu a fost revendicat de nicio grupare. Aproximativ 14.000 de persoane s-ar fi aflat în zonă în momentul exploziilor.
Atacul a fost comis în timp ce numeroase persoane se adunaseră în faţa gării pentru a participa la o manifestaţie în Piaţa Sihhiye, din apropiere. Participanţii la miting, organizat de Confederaţia Sindicatelor din Sectorul Public (KESK) şi mai multe ONG-uri, cereau încetarea conflictului dintre organizaţia teroristă PKK şi statul turc.
Atentatul a avut loc cu trei săptămâni înaintea alegerilor legislative anticipate de la 1 noiembrie, convocate după ce partidele parlamentare nu au reuşit să formeze un guvern în urma alegerilor generale de la 7 iunie.
Atacul a fost condamnat de lideri din toată lumea, iar mai multe sindicate din Turcia au anunţat o grevă de trei zile în semn de protest.
Sâmbătă seara, au avut loc demonstraţii în mai multe oraşe din Turcia, inclusiv la Istanbul, Izmir şi Eskisehir.
Analist turc: „Guvernul îşi va creşte autoritarismul, deşi nu asta e soluţia”
Atacurile de la Ankara pot oferi guvernului ocazia de a-şi consolida atitudinea autoritară din ultima vreme, inclusiv prin noi interdicţii pentru presă, a declarat pentru Radio România, Gokhan Bacik (foto), profesor de ştiinte politice la Universitatea Ipek de la Ankara.
Profesorul turc a explicat că atacurile au avut ca scop să creeze panică şi să crească diviziunile dintre turci şi kurzi în conditiile în care exploziile au avut loc la un miting de pace organizat in principal de grupari kurde.
În continuare, dialogul cu profesorul Gokhan Bacik:
Reporter: Ce efecte vor avea atacurile?
Gokhan Bacik: În Turcia atmosfera politică este foarte neclară deja de mai bine de 3 luni, de la ultimele alegeri. Multe lucruri merg în direcţia greşită, chestiuna kurdă, Siria, Statul Islamic, instabilitate politică şi deteriorare a economiei. Aşa că aceste atacuri de la Ankara vor agrava situaţia, pot schimba totul în Turcia: echilibrul politic, atitudinea guvernului, a preşedintelui, a opoziţiei, dar şi problema kurdă pentru că PKK declarase o încetare a focului. Manifestaţia de la Ankara a fost organizată în special de grupări kurde şi de stânga care cer încetarea luptelor şi găsirea unei soluţii pe cale paşnică iar atacurile a fost împotriva acestor grupări kurde şi va creea dificultăţi în chestiunea kurdă, mai ales că în prezent avem guvern dar nu şi un parlament funţional, deci nu avem capacitatea politică de a rezolva problema.
Reporter: Cine are cel mai mult de profitat în urma atacurilor?
Gokhan Bacik: Puterea în Turcia a devenit deja foarte autoritară. Avem jurnalişti şi redactori şefi arestaţi, canale de opoziţie blocate pe internet, reţele de socializate blocate. Guvernul turc a fost totul să oprească vocile din media de opoziţie. Un pas în plus ar fi să interzică toate canalele media. Turcia nu a fost niciodată o democraţi perfectă dar nu am mai văzut aşa ceva până acum. Cel mai probabil, în faţa acestei tragedii din Ankara, guvernul îşi va creşte autoritarismul, deşi nu asta e soluţia. Mă aştept la o creştere în putere a structurilor de securitate şi la o posibilă interzicere completă a presei. Atacurile de la Ankara au fost foarte sofisticate şi bine planificate cu scopul de a crea panică la nivelul societăţii şi de a destabiliza Turcia. Bombele au explodat în mijlocul unei mulţimi care cerea rezolvarea problemei kurde pe cale paşnică, iar scopul a fost să crească şi diviziunile dintre turci şi kurzi. După aceste atacuri procesul de pace va fi şi mai dificil.
***
Carmen Gavrilă este jurnalist la Radio România, specializat în problemele Orientului Mijlociu
