Pentagonul a anunţat trimiterea a 175 de puşcaşi marini în România, într-o acţiune de suplimentare a numărului de puşcaşi marini din Europa la 675, informează Reuters. Decizia fusese luată în urmă cu un an, înainte de actuala criză provocată de invadarea şi anexarea Crimeei de către Rusia, a spus un purtător de cuvânt al Pentagonului.
Ea a devenit publică abia marţi, când generalul Philip Breedlove – comandatul forţelor aliate din Europa (SACEUR) – a vorbit despre mutarea unei nave de război american în Marea Neagră în următoarele zile, pentru exerciţii cu aliaţii şi pentru a-i linişti pe aceştia, în condiţiile în care Bulgaria a reclamat în ultimele zile zboruri ale aviaţiei ruse la limita spaşiului aerian de deasupra Mării Negre.
Purtătorul de cuvânt al Pentagonului a ţinut să precizeze că trimiterea puşcaşilor marini nu au legătură cu criza din Ucraina. „Ei aparţin forţei Aricom (forţelor americane americane pentru Africa) iar scopul este să fim capabili să răspundem crizelor din întreaga regiune”, a precizat Steve Warren.
Cei 175 de puşcaşi marini provin din baza militară de la Camp Lejune, din Carolina de Nord, şi se vor alătura echipei de intervenţie specială pentru reacţie la crize care a fost creată în urma atacului asupra consulatului american de la Benghazi.
Steve Warren a mai spus că Forţa de rotaţie de la Marea Neagră va fi menţinută la aproximativ 300 de puscaşi marini, la care se adaugă cei 175 din forţa pentru răspunsul la crize şi personal adiţional necesar când există o suprapunere între militarii care pleacă şi cei care vin în baza de la Kogălniceanu.
România a devenit un centru de tranzit pentru echipamentul militar scos din Afghanistan, după ce sa decis închiderea centrului de la Manas din Kîrgâstan. SUA au cerut autorităţilor române permisiunea de a avea în baza de la Kogălniceanu până la 600 de militari în orice moment, a reamintit şi purtătorul de cuvânt al Pentagonului.
Rusia pregătită pentru o invazie în estul şi sudul Ucrainei – şi-ar atinge obiectivul în 3-5 zile
Generalul Philip Breedlove (foto), comandatul suprem al forţelor aliate din Europa, a avertizat că Rusia a masat 40.000 de soldaţi, potrivit estimărilor, la graniţa cu Ucraina, un număr care, dacă Rusia s-ar decide să facă o incursiune în Ucraina, ar ajuta ca acest scop să fie obţinut în trei până la cinci zile.
Situaţia este „încredibil de îngrijorătoare”, pentru că Rusia nu pare să dea semne că şi-a retras în cazărmi decât un număr foarte mic de militari. Rusia reprezintă o mare ameninţare pentru estul şi sudul Ucrainei. „Este o forţă armată foarte mare, capabilă şi foarte pregătită”, a spus acesta într-un interviu pentru Reuters.
Forţele ruse dispun de suport aerian, dar şi de spitale de campanie şi echipamente de război informaţional, „o întreagă dotare care ar fi necesară unei incursiuni de succes în Ucraina, dacă această decizie va fi luată”, a mai spus comandatul forţelor aliate. El apreciază că Rusia este pregătită pentru o invazie în ţara vecină.
Planurile NATO
Generalul Philip Breedlove, comandatul suprem al forţelor aliate din Europa, a fost însărcinat să întocmească – până în 25 aprilie – pachetul de măsuri care va prevedea întăriri pe uscat, apă şi aeriene. Generalul american a anunţat că vor fi mai multe opţiuni şi că cei care au nevoie de aceste asigurări vor fi protejaţi de expunerea în faţa Rusiei din toate părţile.
La apelurile aliaţilor din regiune, SUA au trimis luna trecută o navă de război în Marea Neagră, pentru exerciţii comune cu militarii bulgari şi români şi au suplimentat zborurile de patrulare asupra ţărilor baltice, Poloniei şi României.
Alţi membri ai NATO au oferit avioane şi nave pentru asigurarea protecţiei şi liniştirea aliaţilor din estul Europei.
Generalul Breedlove nu a precizat câtă vreme vor fi toate aceste forţe suplimentate în estul Europei, însă a precizat că această desfăşurare de forţe nu va fi pe termen scurt, chiar dacă ea va fi periodic reanalizată.
- NATO ar putea suplimenta exerciţiile militare şi le-ar putea prelungi.
- NATO verifică şi vrea să îmbunătăţească timpul de reacţie rapidă al Forţei de reacţie a Aliantei, care include operaţiuni terestre, pe mare şi aeriene
- NATO a reluat dezbaterea referitor la resursele alocate apărării – din cauza crizei, bugetele de apărare au fost reduse, doar câteva dintre statele membre având un buget peste 2% din PIB.
Alianţa Nord-Atlantică a decis zilele trecute suspendarea oricărei colaborări militare şi civile cu Rusia, în urma anexării Crimeei la Federaţie.
Rusia cere explicaţii NATO pentru desfăşurarea forţelor din estul Europei
Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a cerut joi explicaţii Alianţei Nord-Atlantice referitor la activităţile din estul Europei. „Am adresat întrebărialianţei militare nord-atlantice. Nu numai că aşteptăm răspunsuri, dar asteptăm răspunsuri în concordanţă cu respectul pentru regulile asupra cărora am fost de acord ambele părţi”, a spus şeful diplomaţiei ruse.
Acesta a adăugat că Rusia are dreptul să deplaseze militari de-a lungul frontierei cu Ucraina, pe propriul teritoriu şi a spus că ele se vor retrage în cazărmi odată terminate exerciţiile militare.
