Europa

Economia României – cele mai nefavorabile perspective din ECE, din cauza lipsei investițiilor și a reformelor structurale

Contribuția precară a investițiilor, cea negativă a exportului net și creșterea costului muncii sunt argumentele cele mai puternice ale reducerii creșterii economice a României, în… Mai mult

16.09.2018

Europa

Summitul celor 3 Mări: 12 state semnează la București scrisoarea de intenție peuntru înființarea unui Fond comun de Investiții

Nouă șefi de stat, doi preşedinţi de parlamente naţionale, un premier şi un ministru al Afacerilor Externe, alături de Jean Claude Juncker, se vor afla… Mai mult

15.09.2018

Chestiunea

Calitatea creșterii economice? Să privim la productivitatea resurselor

România a urcat anul trecut pe penultimul loc între statele membre UE la productivitatea resurselor în economie, după Bulgaria, potrivit datelor comunicate de Eurostat. Scorul… Mai mult

12.09.2018

Chestiunea

Ce (nu) s-a schimbat în cei 10 ani de la declanşarea marii crize financiare globale. În lume şi în România

Analiştii din lumea întreagă şi, în România, numai cei responsabili, compară pericolele prezente cu care se confruntă economiile, cu cele care, acum 10 ani,  au… Mai mult

11.09.2018

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

de Siegfried Muresan 15.9.2017

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o punem astăzi este cum va arăta bugetul UE post-2020 și dacă Brexitul va fi o oportunitate sau o amenințare pentru viitorul buget multianual.

Indiferent de relația pe care Uniunea o va avea cu Marea Britanie în viitor, trebuie să fim pregătiți și să folosim acum acest moment pentru a reevalua modalitatea de finanțare a viitorului buget european multianual deoarece este esențial să nu avem un buget mai mic valoric după Brexit.

Doar așa vom putea sprijini în continuare politicile și proiectele care asigură dezvoltarea economiilor celor 27 de state europene.

Ne aflăm acum la jumătatea Cadrului Financiar Multianual 2014 – 2020, care stabilește limitele pentru bugetele generale anuale ale Uniunii Europene, iar Marea Britanie trebuie să-și respecte în continuare angajamentele din acest cadru în ceea ce privește contribuția la bugetul UE.

În toată această perioadă care a mai rămas, atâta vreme cât Marea Britanie mai este încă stat membru, impactul ieșirii sale din UE asupra bugetului Uniunii este zero.

Dar întrebarea pe care cu toții trebuie să ne-a punem astăzi este ce vom face pe termen lung, după Brexit, de vreme ce Marea Britanie, care astăzi este un contributor net, aducea mai mulți bani la bugetul UE decât primea.

Scenarii pentru a compensa contribuția Marii Britanii la bugetul UE

Viitorul buget european post-2020 trebuie să poată răspunde provocărilor cu care ne confruntăm și așteptărilor cetățenilor europeni și nu trebuie să fie redus ca valoare odată cu ieșirea Marii Britanii din UE, deși va fi privat de contribuția financiară a acestui stat. În momentul de față ar fi trei scenarii prin care putem compensa după Brexit contribuția Marii Britanii din prezent.

În primul scenariu, toate cele 27 de state membre, în special statele net contributoare, precum Suedia, Germania, Austria, Olanda, își vor crește contribuția la bugetul UE pentru a compensa partea din contribuția de astăzi a Marii Britanii. Nu cred, însă, că acest scenariu este realist deoarece aceste state deja aduc mai mulți bani la bugetul UE decât primesc și nu vor fi dispuse să plătească și mai mult.

În scenariul al doilea, bugetul va scădea și vom avem mai puține resurse, prin urmare UE se va vedea nevoită să facă mai puțin din ceea ce s-a angajat să facă în prezent. Această variantă este inacceptabilă, mai ales pentru statele net beneficiare, cum este cazul României, care își vor vedea diminuate fondurile pe care UE s-a angajat să le aloce pentru a reduce diferențele de dezvoltare față de țările din Vest. În plus, trebuie să avem la dispoziție toate resursele necesare pentru a avea o Europă tot mai puternică. Nu putem face mai multe lucruri pentru oameni cu mai puține resurse.

Cel de-al treilea scenariu este o combinație a primelor două: bugetul să fie redus într-o oarecare măsură, iar gaura care rămâne să fie acoperită de toate statele, în principal de cele bogate. Nici acest scenariu nu este unul ușor de realizat deoarece presupune negocieri politice dificile și, cel mai adesea, date fiind divergențele existente în prezent între statele membre, acestea nu vor reuși să întărească Uniunea, ci o vor slăbi și mai mult.

Aceste scenarii care sunt în discuție acum fie nu sunt realiste, fie vor naște negocieri politice prea dure care vor duce la diviziuni, în principal, între țările din Est și cele din Vest. Așadar, este clar că trebuie să ne gândim la un alt mod în care se face finanțarea bugetului european.

Cum este finanțat bugetul UE în prezent

Acum, 76% din resursele bugetului Uniunii Europene provin din contribuțiile primite de la statele membre, contribuții care presupun o rată procentuală fixă aplicată Venitului Național Brut (VNB) al fiecărui stat membru.

Alte resurse principale provin din taxe vamale, cotizații pentru zahăr și din resurse bazate pe taxa de valoare adăugată (TVA), iar o mică parte provine din contribuțiile la anumite programe ale statelor care nu sunt membre ale UE, din amenzile aplicate companiilor care nu respectă normele europene și din impozitele pe salariile personalului UE.

Dintre toate acestea, singurele care funcționează corespunzător sunt resursele din taxele vamale și din cotizațiile pentru zahăr. Contribuțiile statelor membre, care au și cea mai mare pondere în bugetul european, sunt neuniforme, impredictibile, fiind legate de prosperitatea economică a fiecărui stat și mereu supuse negocierilor politice. De asemenea, resursa bazată pe TVA are o metodă complicată de calcul și depinde de încasările din statele membre.

Pentru a nu mai fi dependenți de contribuțiile statelor membre care, iată, pot afecta destul de puternic bugetul, și pentru a avea predictibilitate și transparență în ceea ce privește veniturile, soluția sustenabilă este ca Uniunea Europeană să aibă în viitor surse proprii veritabile de finanțare.

Acest lucru însă nu trebuie să însemne creșterea poverii fiscale asupra cetățenilor europeni, de aceea trebuie să ne gândim cum putem face să se întâmple acest lucru.

Reformarea bugetului UE și finanțarea din surse proprii veritabile

În primul rând, trebuie reformate actualele surse de finanțare și găsită o modalitate prin care o parte din taxele naționale pe care le plătim deja să meargă direct spre bugetul Uniunii Europene.

Un exemplu concret ar fi simplificarea actualei metode de calcul al resursei bazate pe TVA prin aplicarea unei rate fixe în toate statele membre din valoarea netă a livrărilor de bunuri și servicii la achizițiile intracomunitare de mărfuri și la importurile de mărfuri cărora li se aplică o rată standard de TVA în fiecare stat membru. În acest fel, practic un procent din încasările de TVA de la consumatorii finali ar putea merge direct în bugetul UE.

De asemenea, poate fi luată în calcul redirecționarea către bugetul european a unui procent din accizele la tutun sau din alte taxe pe vicii, precum taxe pe pariuri și jocuri de noroc. Nu în ultimul rând, această procedură de redirecționare a veniturilor ar putea fi aplicată și asupra unor viitoare taxe la nivel european, precum taxa pe tranzacțiile financiare (TTF) sau baza comună consolidată de impozitare a companiilor (CCCTB – Common Consolidated Corporate Tax Base).

Am dat doar câteva exemple de surse de venit pentru viitorul buget al Uniunii Europene, care ar asigura o bază stabilă, predictibilă de venituri și care, în primul rând, nu ar mai depinde de negocierile politice dintre statele membre. Însă trebuie spus că această redirecționare ar reduce într-o oarecare măsură veniturile la bugetele de stat și ar putea exista opoziție din partea unor state membre față de această metodă de finanțare deoarece nu vor mai putea decide politic contribuțiile proprii.

Totodată, dacă unele state ar fi tentate să crească respectivele taxe sau să introducă altele noi pentru a compensa redirecționarea unei proporții către bugetul UE, reducerea contribuției bazate pe VNB ar trebui să descurajeze acest lucru și să echilibreze balanța de venituri și cheltuieli.

Rolul României în gestionarea negocierilor asupra bugetului multianual

Comisia Europeană va prezenta în mai 2018 planurile pentru viitorul buget european post-2020. Într-un scenariu optimist, vom avea 5 – 6 luni, între octombrie – noiembrie 2018 și martie 2019, pentru a lua deciziile importante legate de viitorul buget multianual al Uniunii Europene, înainte ca Parlamentul European să-și încheie mandatul.

Adică în timpul în care România va deține Președinția Consiliului Uniunii Europene în prima jumătate a anului 2019. Miza în cazul țării noastre este una dublă în această perioadă.

În primul rând, este de dorit ca viitorul bugetului european să fie clarificat înainte de alegerile europarlamentare din 2019, iar noi, ca țară care deține Președinția Consiliului UE la acel moment, vom avea un rol esențial în facilitarea unui acord care să se bucure de susținere unanimă în Consiliul Uniunii Europene.

Altfel, dacă negocierile eșuează, acestea nu vor putea fi reluate decât după ce noul Parlament European, care va fi votat în mai 2019, și noua Comisie Europeană își vor intra în atribuții, adică la sfârșitul anului 2019. Astfel, bugetul ar fi adoptat în a doua jumătate a anului 2020, iar acest lucru ar însemna ca, la 1 ianuarie 2021, la începerea noului buget multianual, nu va fi nimic pregătit pentru a începe absorbția fondurilor europene și efectele vor fi resimțite de beneficiarii din toate statele membre.

La fel de importantă pentru România în negocierile asupra viitorului buget european este politica de coeziune și de dezvoltare rurală. Trebuie să ne asigurăm că fondurile europene alocate țării noastre nu sunt reduse după 2020.

Fondurile pentru coeziune sunt necesare pentru dezvoltarea României, dar politica de coeziune este în interesul tuturor statelor membre. Spre exemplu, dacă se construiesc în România autostrăzi din fonduri europene, are de câștigat România, dar câștigă și investitorii germani, austrieci, francezi care au investiții în țara noastră.

De aceea, trebuie să convingem în negocieri că putem aduce plusvaloare prin folosirea acestor fonduri și că ele nu trebuie în niciun caz să fie reduse. Acest lucru înseamnă să avem proiecte bune și o absorbție a fondurilor europene aproape de 100% în actualul cadru financiar multianual, 2014 – 2020.

Viitorul UE, legat de modul în care este construit bugetul european

Viitorul Uniunii Europene depinde de modul în care viitorul buget european va reflecta prioritățile comune ale statelor membre.

Principalele priorități pe care cele 27 de state membre le vor avea în față în negocierile care vor urma sunt legate de creșterea competitivității economiilor, apărarea comună, cercetarea, inovarea și agricultura. Sunt domeniile care ne asigură o dezvoltare sustenabilă, care generează locuri de muncă pentru cetățenii europeni, toate acestea într-un climat de siguranță.

Viitorul buget european trebuie să reflecte aceste priorități, să asigure resursele pentru a le putea finanța, și asta dacă dorim să avem o Uniune Europeană care să poată răspunde așteptărilor pe care le au cetățenii europeni.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.9.2017

2 comentarii

  1. Anonim cu speranță, încă în România
    19.9.2017, 9:45 am

    Domnule Mureșan, apreciez că aduceți cu claritate în spațiul public teme actuale europene, dar, în opinia mea, este timpul (târziu deja!) să se facă un pas mai departe. Cred că este necesar să propunem, mai ales dvs. din poziția în care vă aflați acum, și să punem rapid în aplicare, să monitorizăm și să putem ajusta, soluții care: să asigure utilizarea eficientă, în măsură cât mai mare, a fondurilor europene, astfel încât dezideratele României în negocierile viitorului cadru financiar multianual să nu fie ridicole; să asigure strategia, corelarea și ierarhizarea obiectivelor României în UE, precum și să asigure un mecanism de pregătire și răspuns la provocările curente, de ex., în acest moment: Brexit, migrația, efectele schimbărilor climatice, apărarea, etc.
    În speranța că vom începe să și acționăm, vă doresc mult succes și spirit de inițiativă!

  2. Simona Bara
    10.10.2017, 11:20 am

    ………….e bine scris articolul, documentat, dar !!!! in raportul MADR privind proiectele nefinalizate in per.2007-2013

    (http://www.pndr.ro/situatia-proiectelor-depuse-2014-2020/item/279-situatia-proiectelor-depuse-in-data-de-14-septembrie-2017-pndr-2014-2020.html – accesat pe 9.10.2017)

    mi-a atras atentia formularea “Contracte nefinalizate din perioada de programare 2007-2013 ce sunt plătite din fonduri aferente perioadei de programare 2014-2020”- Sincer sunt siderata….NU POT SA CRED.
    Deci despre ce vorbim????
    Ce bani va avea Romania post 2020????
    Care va fi credibilitatea propunerilor RO la Președinția Consiliului Uniunii Europene în prima jumătate a anului 2019?

Lăsați un comentariu


Stiri

Decizie majoritară a CEx PSD: Liviu Dragnea a primit votul de încredere. Tabăra contestatarilor a adunat 10 voturi și o abținere

Victor Bratu

Comitetului Executiv al PSD de vineri s-a încheiat cu un vot de încredere pentru Liviu Dragnea, scrutin la care majoritatea a votat pentru susţinerea preşedintelui… Mai mult

Stiri

CEx PSD / Liviu Dragnea, pe cale să câștige bătălia internă cu contestatarii

Razvan Diaconu

De la anunțul deciziei de convocare a CEx și până la data organizării acestuia, Liviu Dragnea a negociat ”cu funcțiile pe masă” cu unii dintre… Mai mult

Stiri

Ritmul creșterii salariului minim brut încetinește față de programul de guvernare: câte 150 de lei, anual, până în 2022

Mariana Bechir

Salariul minim garantat pe economie va crește anul viitor cu 150 de lei, până la 2.050 de lei, a anunțat joi premierul Viorica Dăncilă, la… Mai mult

Stiri

Energie regenerabilă: România – pe locul 7 în UE la ponderea în consumul total

Adrian N Ionescu

România a avut a şaptea cea mai mare pondere din UE a energiei din surse regenerabile (42,7%), în consumul final brut, în 2016, potrivit unui raport al Oficiului european de… Mai mult

Stiri

Protestul Diasporei / Șefii Jandarmeriei, chemați la Parchetul General. În calitate de suspecți

Mariana Bechir

Patru șefi ai Jandarmeriei Române implicați în organizarea și coordonarea acțiunii în forță împotriva participanților la mitingul de protest din 10 august, au fost citați la… Mai mult

Europa

Marine Le Pen, obligată prin ordin judecătoresc să consulte un psihiatru

Iulian Soare

Lidera extremei drepte franceze, Marine Le Pen, a protestat vineri față de decizia unui judecător care i-a impus un control psihiatric, după ce aceasta a… Mai mult

Stiri

Guvernul simplifică procedura de adopție, stimulente financiare pentru familiile care adoptă copii

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat joi proiectul legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției, reglementare ce accelerează procedura de obținere a statutului de… Mai mult