Serbia se află în plin proces de transformare, proces care potrivit promisiunii făcute poporului său de către președintele Aleksandar Vučić va pune capăt izolării și va deschide ușile Uniunii Europene.
În realizarea acestui deziderat președintele Serbiei nu se bazează nupai pe Europa, ci și pe un aliat mai vechi- China.
Având o populație de 7 milioane de cetățeni, Serbia, una dintre cele mai sărace state din Europa, ar putea să pară partenerul nepotrivit pentru o Chină care dă semne că vrea să joace un rol important în Europa. Relațiile vechi între cele 2 state dar și geografia au pus însă Serbia în centrul ”ofensivei” lansate de Beijing pe continentul european.
Potrivit unei analize publicate de Politico, avantajele Serbiei în această relație par evidente: țara are nevoie disperată să își dezvolte infrastructura, iar chinezii nu par să impună condiții exagerate.
Pentru China nu este foarte clar care sunt avantajele imediate, dar este evident că stabilindu-și ”un cap de pod” în regiunea de sud-est va ajunge să influențeze state care într-o zi vor fi membre ale UE.
China nu se uită la bani
China a împrumutat Serbia în ultimii ani pentru orice proiect a fost solicitată, de la un nou pod peste Dunăre, în Belgrad (170 milioane euro), până la construcția unei centrale electrice bazate pe energie termală (700 milioane euro).
O companie chineză a cumpărat singura oțelărie din Serbia, promițând să o retehnologizeze și să o facă profitabilă fără a restructura din personalul angajat.
Cel mai amplu proiect al Beijing-ului derulat în Serbia valorează 3 miliarde euro- o cale ferată de mare viteză care să lege Belgrad de Budapesta. Pe lângă liniile destinate transportului de pasageri, proiectul include și o linie separată de 350 km de transport marfă- o piesă importantă în strategia Chinei de a lega portul grec Salonic, achiziționat relativ recent, de Europa Centrală.
Iar banii chinezești sunt foarte atractivi din cauza condițiilor de finanțare- spre deosebire de alți creditori instituționali, de exemplu, Banca Mondială, China finanțează proiecte care au randamente economice sub ratele obișnuite de piață.
Un foarte bun exemplu: Planificata autostradă care va lega Belgrad de localitatea Bar, de pe coasta Mării Adriatice din Muntenegru. Proiectul este estimat la 600 milioane de euro. Având un impact economic modest este practic imposibil să convingi UE să finanțeze acest proiect, afirmă oficiali sârbi pentru Politico. Dar China a acceptat.
În lipsa accesului la fondurile structurale europene, statele non-membre ca Serbia au o singură alternativă de finanțare a proiectelor de infrastructură: China. Belgradul plătește cam 2% dobândă la creditele chinezești, care în general sunt acordate pe 25-30 de ani.
Pe lângă fonduri, China furnizează expertiză și se asigură că și companiile chinezești primesc o parte din contracte. La proiectul căii ferate Belgrad-Budapesta, contractorii sunt împărțiți 50-50% între cele 2 state.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, ea însăși finanțatoare a proiecte majore de infrastructură în regiune, a descris recent rolul Chinei în Balcani drept unul ”activ, care a depășit stadiul intenției” și a prezis o creștere semnificativă a investițiilor sale în următorii ani.
În ianuarie, Banca Chinei a deschis la Belgrad hub-ul regional pentru Balcani și Europa de Est. Cele două state au liberalizat regimul vizelor, iar în lunile care urmează este așteptată inaugurarea unui zbor direct Beijing-Belgrad operat de Hainan Airline, o mână de ajutor întinsă turismului din Serbia.
Pentru China, Balcanii reprezintă o secțiune importantă a proiectului “One Belt, One Road”, pe care Beijing-ul îl aplică deja, cu pași aparent mărunți.
Anul trecut, compania de shipping Cosco a preluat majoritatea acțiunilor portului Pireu, unde China deja a investit 600 milioane euro pentru a-i moderniza infrastructura.
