Numărul și ponderea minorilor de până la 15 ani în totalul emigranților români este în creștere – 27.500 în 2017, adică 12,5% din total, față de 21.100 în 2016 (10,2%) din totalul românilor plecați în străinătate, conform studiului experimental „Efectele economice și sociale ale migrației asupra copiilor”, realizat de INS.
Aceasta ar putea indica un fenomen ce se manifestă de mai mulți ani și a fost surprins episodic în evoluția mai multor indicatori. În analiza prezentată miercuri de INS se observă, de exemplu, creșterea
Aceasta înseamnă că numărul copiilor sub 15 ani emigrați a crescut în 2017 cu peste 30%, față de anul precedent:
O parte dintre cei care aleg să emigreze cu tot cu copiii ar putea să nu excludă ideea revenirii în România, ci doar să opteze pentru această soluție de teama efectelor pe care abandonarea în țară le-ar avea asupra copiilor. Dar, și în acest caz, crește probabilitatea ca respectivii să rămână în țara au ajuns, mai ales atunci când copiii se integrează în noua societate.
Remus Gabriel Anghel (foto), directorul Centrului pentru studiul comparat al migraţiei din Cluj, a explicat pentru cursdeguvernare.ro că procentul indică sedentarizarea românilor în străinătate:
Într-o anumită perioadă, când se pleca mult în Spania și Italia, se considera că este migrație temporară. Dar, în mare parte, emigrația românească s-a sedentarizat și și-au luat copiii cu ei.
Migrația românească este foarte diversificată. Sunt practici diverse, dar tendința este de așteptat – când persoane care stau de mult timp în străinătate reușesc să câștige bani astfel încât să-și întrețină familiile acolo, atunci duc copiii cu ei. Nu este surprinzător.
Câți ani vor rămâne în țările respective este altă întrebare. Pot să rămână sau să nu rămână.
De exemplu, din Spania, mulți au plecat în Germania, din cauza oprtunităților scăzute în Spania.
Regiunile sărace – se accelerează ritmul plecărilor și decalajele
În continuare se constată fluxuri mai mari d eplecări din zonele sărace, ceea ce scade șansele acestor regiuni de a le ajunge din urmă pe cele prospere.
Principalul bazin de emigrație este tot regiunea Nord-Est, care nu numai că este lipsită d einfrastructura necesară, dar se confruntă și cu o lipsă acută de forță de muncă.
Dacă în 2016, emigranții români din această regiune reprezentau 43,8% din totalul românilor plecați peste graniță, procentul a crescut anul trecut la 47,6%:
La polul opus s-au aflat anul trecut regiunile Vest şi Bucureşti-Ilfov care, deşi ȋmpreună reprezentau puțin peste 20,0% din populația rezidentă a țării, „furnizau” sub 2,0% din numărul total al persoanelor plecate ȋn străinătate, conform INS.
Principalele domeniile în care lucrează cei plecați pe termen scurt
Majoritatea persoanelor plecate pentru o perioadă scurtă (6-11 luni) lucrau ȋn perioada de referință a anchetei:
- ȋn construcții (42,8% ȋn anul 2016 şi 43,4% ȋn 2017)
- agricultură (20,2% ȋn 2016 şi 23,6% ȋn 2017)
- activități ale gospodăriilor private (16,1% ȋn 2016 şi 15,6% ȋn 2017).
Două treimi din cei plecați au studii medii, 8,5% dintre emigranții din 2017 aveau studii superioare
Cine sunt copiii rămași acasă
La sfârșitul anului 2017, existau 94.896 copii cu părinți plecați în străinătate, dintre care 17.425 aveau ambii părinți la muncă în altă țară.
Regiunile cu cei mai mulți copii ce aveau cel puțin un părinte emigrat:
- Nord-Est, cu un total de 31576 copii (în special județele Suceava – 9097 copii, Iași – 5529 copii, Bacău – 5160 copii și Neamț – 4636 copii)
- Sud-Est cu 16.035 copii (în special județele Galați – 6174 copii, Constanța – 3661 copii și Vrancea – 2648 copii)
- Sud-Muntenia, cu un total de 12.896 de copii cu părinți plecați (Prahova – 4897 copii, Dâmbovița – 2727 copii și Argeș – 2594 copii).
Ancheta INS arată că, din numărul total al copiilor care au cel puțin un părinte plecat pe o perioadă de cel puțin 6 luni ȋn străinătate:
- peste trei sferturi (78,2% ȋn anul 2016 şi 78,6% ȋn 2017) rămăseseră ȋn grija mamei (tatăl fiind plecat)
- o zecime (10,1% ȋn 2016 şi 10,2% ȋn 2017) rămăseseră ȋn grija tatălui (mama fiind plecată)
- 5,0% rămăseseră ȋn grija altor membri ai gospodăriei (bunici, frați mai mari sau alte persoane) – ambii
părinți fiind plecați ȋn străinătate (5,1% în 2016). - peste 6,0% dintre copii făceau parte din familii monoparentale, unicul părinte fiind plecat ȋn străinătate.
Cei mai mulți copii cu părinți în străinătate au între 6 și 14 ani:
Studiul surpinde o scădere în 2017 a abonului școlar la acești copii lăsați acasă de părinți plecați la muncă în străinătate, comparativ cu 2016:
Studiul INS conține și o observație privind modul în care statul face față fenomenului copiilor cu părinți pelcați în străinătate: capacitatea școlilor de a acorda servicii de consiliere este insuficient dezvoltată, de aceste servicii beneficiind, în anul școlar 2017-2018, doar un procent de 40,81% dintre copiii cu părinți plecați în străinătate (pentru cele 6 județe care au transmis date complete).
