Câștigul salarial mediu net, consemnat de INS în luna decembrie 2014, a urcat cu 7,1% față de luna precedentă, până la 1.866 lei (418 euro la cursul mediu). Puterea de cumpărare rezultată după ajustarea creșterii nominale cu inflația a crescut (cu ajutorul primelor de sărbători) la 139,4% în raport cu referința fixată pentru luna octombrie 1990 (ultima de dinaintea liberalizării prețurilor).
Câștigul salarial mediu nominal brut a fost de 2.582 lei, sumă echivalentă cu 579 euro. Raportul dintre câștigul salarial mediu net şi câștigul salarial mediu nominal brut s-a redus la doar 72,3%, comparativ cu 77% la începutul anului 2005, atunci când s-a luat decizia trecerii la cota unică de impozitare. Practic, eficienţa transpunerii costurilor salariale în venituri ale angajaţilor a revenit la nivelul din 2004, când România folosea impozitarea progresivă.
Comparativ cu decembrie 2013, creșterea nominală a salariului net a fost de 6,0% iar cea reală (după ajustarea cu inflația) de 5,1%. Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (5.802 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1.061 lei).
Cele mai mari creșteri ale veniturilor salariale în raport cu aceeași lună a anului precedent s-au înregistrat în industria extractivă (cu peste 20% majorare în termeni reali) şi în sectorul de hoteluri și restaurante (cu 12% majorare în termeni reali). Activitatea de cercetare, comunicaţiile şi agricultura s-au situat în apropierea pragului de zece procente creștere reală.
La polul opus s-a situat intermedierea tranzacțiilor imobiliare (-10,9% în termeni reali). Salariile din construcții au pierdut și ele aproape două procente din puterea de cumpărare. Administrația publică și învățământul au consemnat creșteri reale modice, situate între 1,8% şi 2,8%, adică mult sub media pe economie.
Dincolo de poza de moment a lunii octombrie, avansul câștigurilor salariale medii pe ansamblul ultimelor 12 luni a fost de la 1.622 lei la 1.706 lei (mod de prezentare mai adecvat pentru a descrie evoluția salariilor și a elimina variațiile sezoniere).
Rezultă o creștere de 5,2%, care, ajustată cu inflația medie anuală de 1,1%, dă o creștere de 4,1% a puterii de cumpărare.
Aceasta se situează peste creșterea PIB din 2013 (3,4% valoare provizorie) și cea din primele nouă luni din 2014 (3,1% în expresie brută, tot valoare provizorie). Ceea ce indică creșterea veniturilor peste cea a PIB dar și o accelerare a acestui proces în partea a doua a anului trecut.
Per total, industria a dat tonul general în politica salarială, iar statul a venit cu majorări sub media generală și sub avansul PIB, la fel ca și în sectorul financiar-bancar și de asigurări. Situația s-a înrăutățit destul de semnificativ pe zona de construcții și îndeosebi pe segmentul tranzacțiilor imobiliare, unde revirimentul se lasă așteptat.
Per total, aceste reașezări au determinat mutarea accentului dinspre cererea externă, aflată în pierdere de viteză către cererea internă. Rezultatele nu au fost, însă, concludente.
Ele depind de încrederea într-o evoluție bună a economiei, care să consolideze apetitul pentru consum și pentru contractarea de noi credite.
În context, dirijarea unei părţi din economiile cu costurile salariale, făcute cu reducerea de cinci puncte procentuale a contribuţiilor sociale la angajator, către crearea de noi locuri de muncă şi/sau majorarea veniturilor nete ale angajaţilor rămâne critică.
