România, țara UE cu cei mai puțini consumatori de medicamente. Or fi românii mai sănătoși decât ceilalți europeni?

de Mariana Bechir | 8.5.2017 .

România este țara din Uniune cu cea mai mică rată a consumatorilor de medicamente (cu sau fără rețetă).
22,8 % dintre respondenții unui sondaj realizat în perioada 2013 – 2015 au declarat administrarea unor tratamente în cele două săptămâni anterioare realizării interviului, comparativ cu media europeană de 48,5%.

În afară de România, procente mult mai mici au fost raportate în Cipru (36 %), Italia (38 %) și Bulgaria (39 %), în timp ce în fruntea clasamentului se plasează Cehia, Luxemburg și Finlanda (cu câte 55%), Portugalia (56%) și Belgia (60%).

Fără excepție, arată un studiu Eurostat, femeile sunt cele mai mari consumatoare de medicamente, existând două cauze pentru aceste diferențe în funcție de gen:

  • folosirea contraceptivelor
  • faptul că femeile trăiesc, în medie, mai mult decât bărbații, iar consumul la persoane în vârstă este în mod obișnuit mai mare

România este țara cu cei mai puțini consumatori de medicamente pe rețetă, indiferent de categoria de vârstă analizată:

  • în rândul tinerilor între 15 și 24 de ani, doar 2,4% dintre intervievații români au folosit medicamente, în timp ce în Belgia procentul a fost de 33%
  • la grupul celor peste 75 de ani, ponderea minimă a fost înregistrată în România (68% din respondenți), iar cea maximă, în Cehia (96%)

Analiza Eurostat mai evidențiează un lucru: consumul de medicamente pe bază de prescripție este mai des întâlnit în interiorul categoriei celor cu studii reduse, excepție făcând Portugalia, Grecia, Malta și Italia.

Medicamente fără prescripție

În general, proporția europenilor care utilizează medicamente eliberate fără rețetă ( vitamine, tonice etc.) este mai mică decât a celor care folosesc medicamente pe bază de prescripție. Excepție de la regulă fac Lituania, Letonia, Danemarca, Estonia și Polonia.

Românii nu sunt nici consumatori importanți de astfel de medicamente, potrivit Eurostat:

Ponderi sub 20% se mai găsesc în Italia și Belgia, în timp ce state precum Polonia, Letonia, Danemarca și Estonia, cu mai mult de 50% din locuitori, consumatori de astfel de produse.

De remarcat că aceste medicamente sunt folosite în mai mare măsură de populația educată, adică de categoria cu studii terțiare (universitare).

Facem observația că această statistică a fost realizată prin sondare publică – cei intervievați au fost rugați să spună dacă în ultimele două săptămâni au luat medicamente, pe rețetă sau fără.

Cu toate acestea, ponderea cheltuielilor cu medicamentele e între cele mai mari din UE

Cu această  pondere mică a populației consumatoare, dar în condițiile unor chetuieli reduse cu sănătatea, medicamentele compensate total sau parțial au totalizat în 2014, potrivit datelor CNAS, aproape 27% din cheltuielile Fondului Național Unic de Asigurări de Sănătate (FNUAS).

Așa se face că România are una dintre cele mai mari ponderi ale cheltuielilor de sănătate cu bunuri materiale (capitol în care intră și medicamentele) – aproape 40% -, în detrimentul cheltuielilor cu tratarea propriu-zisă și reabilitarea:

Sunt românii mai sănătoși decât ceilalți europeni? Ce spune doctorul

Din această statistică a consumului de medicamente nu se poate deduce, implicit, că românii ar fi mai sănătoși decât alte națiuni din UE.

Chiar dacă, potrivit unui alt studiu de percepție realizat de Eurostat, românii par a sta mai bine la capitolul de sănătate, 76,2% dintre respondenți declarând că au o stare de sănătate bună și foarte bună.

Cum își apreciau românii starea de sănătate, tot în 2014:

În ceea ce privește consumul de medicamente, Sandra Alexiu, vicepreședinte al Societății Naţionale de Medicina Familiei (SNMF) consideră că indicatorul ar trebui corelat cu starea de sănătate, cu gradul de cumpărare, cu ultima vizită la medic, pentru a avea o imagine mai largă a situației:

Părerea mea personală este că totul ține foarte mult de puterea de cumpărare și de felul în care își prioritizează oamenii nevoile.

Dacă discutăm despre oameni care nu au afecțiuni grave și nici o educație preventivă, sănătatea nu este o prioritate“, a declarat Sandra Alexiu (foto), pentru cursdeguvernare.ro

Dacă ne uităm pe studiile și analizele din ultimii ani, este evident că ar trebui amintite și alte câteva “detalii”:

  • obișnuința românilor de a apela la medic doar în stare gravă, de aici și gradul mare de activitate la Urgență
  • potrivit unui raport de anul trecut al Comisiei Europene, patru state mebre, printre care și România, au procente de populație de peste 10% fără asigurări de sănătate. Celelalte trei țări sunt Grecia, Bulgaria și Cipru
  • un studiu din 2015 al INS arăta că mai puțin de jumătate din români au mers la un medic în 2014 (47%), un sfert din populație nu a apelat niciodată în viața lor la un consult din partea unui medic specialist, iar 3,6% din români nu au ajuns niciodată în viața lor la un medic de familie sau la un medic de medicină generală

Publicat la data de 8.5.2017 .

Un raspuns

  1. Caliman Eugen-consultant dezvoltare economica
    8.5.2017, 10:30 pm

    Dezindustrializare, exod economic, 1,5 milioane salarii minime pe economie, o reteta pe luna cu compensari modice, privatizarea sanatatii cu zona de stat fara aparatura medicala ori consumabile, orice analize contra cost, lipsa a milioane de locuri de munca si a asigurarilor de sanatate, etc. – acesta este “numele” economiei de medicamente din Romania…

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Speranța de muncă: România – locul 25 în UE 28. De ce

România se află pe locul 25 între cele 28 de state din UE în ceea ce priveşte speranţa de ani de muncă pe parcursul...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Cererea mare și inflația impun creșterea dobânzilor. Efectele asupra economiei

Creșterea dobânzii la credite din ultima perioadă o urmărește pe cea a presiunilor inflaționiste, dar și pe cea a cererii de credite, potrivit analiștilor...Citeste mai departe »

Marin Pana

Mutarea contribuţiilor: problemele ei ascunse și mitologia oficială

Discuţia privind mutarea contribuţiilor plătite din salariu de la sistemul actual, parţial la angajat şi parţial la angajator, integral pe seama salariatului are conotaţii...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Consultanții: Ministerul Finanțelor ia bani „cu forţa” din sectorul privat, prin stabilirea unui prag al salariului brut. Cheltuielile angajatorilor vor creşte

Planul Ministerului Finanţelor Publice (MFP) de a  se impune firmelor private „un anumit nivel al salariului brut” este o intruziune discutabilă  în mediul privat,...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

The Global Human Capital Report 2017: România, locul 42 din 130, în ceea ce privește dezvoltarea capitalului uman

România ocupă locul 42 din 130 de state la nivel mondial în funcţie de dezvoltarea capitalului uman, potrivit The Global Human Capital Report 2017,...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Germany First”. Paradoxal, ce ar însemna un guvern Merkel IV fragil?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Când Donald Trump și-a anunțat, în discursul inaugural, Doctrina care-i poartă numele, sub semnul unui teribil de populist slogan America First, am...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română