România, țara UE cu cei mai puțini consumatori de medicamente. Or fi românii mai sănătoși decât ceilalți europeni?

de Mariana Bechir | 8.5.2017 .

România este țara din Uniune cu cea mai mică rată a consumatorilor de medicamente (cu sau fără rețetă).
22,8 % dintre respondenții unui sondaj realizat în perioada 2013 – 2015 au declarat administrarea unor tratamente în cele două săptămâni anterioare realizării interviului, comparativ cu media europeană de 48,5%.

În afară de România, procente mult mai mici au fost raportate în Cipru (36 %), Italia (38 %) și Bulgaria (39 %), în timp ce în fruntea clasamentului se plasează Cehia, Luxemburg și Finlanda (cu câte 55%), Portugalia (56%) și Belgia (60%).

Fără excepție, arată un studiu Eurostat, femeile sunt cele mai mari consumatoare de medicamente, existând două cauze pentru aceste diferențe în funcție de gen:

  • folosirea contraceptivelor
  • faptul că femeile trăiesc, în medie, mai mult decât bărbații, iar consumul la persoane în vârstă este în mod obișnuit mai mare

România este țara cu cei mai puțini consumatori de medicamente pe rețetă, indiferent de categoria de vârstă analizată:

  • în rândul tinerilor între 15 și 24 de ani, doar 2,4% dintre intervievații români au folosit medicamente, în timp ce în Belgia procentul a fost de 33%
  • la grupul celor peste 75 de ani, ponderea minimă a fost înregistrată în România (68% din respondenți), iar cea maximă, în Cehia (96%)

Analiza Eurostat mai evidențiează un lucru: consumul de medicamente pe bază de prescripție este mai des întâlnit în interiorul categoriei celor cu studii reduse, excepție făcând Portugalia, Grecia, Malta și Italia.

Medicamente fără prescripție

În general, proporția europenilor care utilizează medicamente eliberate fără rețetă ( vitamine, tonice etc.) este mai mică decât a celor care folosesc medicamente pe bază de prescripție. Excepție de la regulă fac Lituania, Letonia, Danemarca, Estonia și Polonia.

Românii nu sunt nici consumatori importanți de astfel de medicamente, potrivit Eurostat:

Ponderi sub 20% se mai găsesc în Italia și Belgia, în timp ce state precum Polonia, Letonia, Danemarca și Estonia, cu mai mult de 50% din locuitori, consumatori de astfel de produse.

De remarcat că aceste medicamente sunt folosite în mai mare măsură de populația educată, adică de categoria cu studii terțiare (universitare).

Facem observația că această statistică a fost realizată prin sondare publică – cei intervievați au fost rugați să spună dacă în ultimele două săptămâni au luat medicamente, pe rețetă sau fără.

Cu toate acestea, ponderea cheltuielilor cu medicamentele e între cele mai mari din UE

Cu această  pondere mică a populației consumatoare, dar în condițiile unor chetuieli reduse cu sănătatea, medicamentele compensate total sau parțial au totalizat în 2014, potrivit datelor CNAS, aproape 27% din cheltuielile Fondului Național Unic de Asigurări de Sănătate (FNUAS).

Așa se face că România are una dintre cele mai mari ponderi ale cheltuielilor de sănătate cu bunuri materiale (capitol în care intră și medicamentele) – aproape 40% -, în detrimentul cheltuielilor cu tratarea propriu-zisă și reabilitarea:

Sunt românii mai sănătoși decât ceilalți europeni? Ce spune doctorul

Din această statistică a consumului de medicamente nu se poate deduce, implicit, că românii ar fi mai sănătoși decât alte națiuni din UE.

Chiar dacă, potrivit unui alt studiu de percepție realizat de Eurostat, românii par a sta mai bine la capitolul de sănătate, 76,2% dintre respondenți declarând că au o stare de sănătate bună și foarte bună.

Cum își apreciau românii starea de sănătate, tot în 2014:

În ceea ce privește consumul de medicamente, Sandra Alexiu, vicepreședinte al Societății Naţionale de Medicina Familiei (SNMF) consideră că indicatorul ar trebui corelat cu starea de sănătate, cu gradul de cumpărare, cu ultima vizită la medic, pentru a avea o imagine mai largă a situației:

Părerea mea personală este că totul ține foarte mult de puterea de cumpărare și de felul în care își prioritizează oamenii nevoile.

Dacă discutăm despre oameni care nu au afecțiuni grave și nici o educație preventivă, sănătatea nu este o prioritate“, a declarat Sandra Alexiu (foto), pentru cursdeguvernare.ro

Dacă ne uităm pe studiile și analizele din ultimii ani, este evident că ar trebui amintite și alte câteva “detalii”:

  • obișnuința românilor de a apela la medic doar în stare gravă, de aici și gradul mare de activitate la Urgență
  • potrivit unui raport de anul trecut al Comisiei Europene, patru state mebre, printre care și România, au procente de populație de peste 10% fără asigurări de sănătate. Celelalte trei țări sunt Grecia, Bulgaria și Cipru
  • un studiu din 2015 al INS arăta că mai puțin de jumătate din români au mers la un medic în 2014 (47%), un sfert din populație nu a apelat niciodată în viața lor la un consult din partea unui medic specialist, iar 3,6% din români nu au ajuns niciodată în viața lor la un medic de familie sau la un medic de medicină generală

Publicat la data de 8.5.2017 .

Un raspuns

  1. Caliman Eugen-consultant dezvoltare economica
    8.5.2017, 10:30 pm

    Dezindustrializare, exod economic, 1,5 milioane salarii minime pe economie, o reteta pe luna cu compensari modice, privatizarea sanatatii cu zona de stat fara aparatura medicala ori consumabile, orice analize contra cost, lipsa a milioane de locuri de munca si a asigurarilor de sanatate, etc. – acesta este “numele” economiei de medicamente din Romania…

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

O problemă care se cronicizează: România are una dintre cele mai ridicate instabilități guvernamentale

România are gradul cel mai mare de instabilitate ministerială, urmată la mare distanţă de Polonia şi Italia, relevă o analiză a Centrului pentru promovarea...Citeste mai departe »

Marin Pana

România și ponderea specialiştilor în tehnologia informaţiei

La nivelul UE, nu mai puţin de 8,2 milioane persoane au fost angajate în anul 2016 ca specialişti în Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii (ICT,...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Banca Mondială / Trend nou – ”orașele magnet”: numărul românilor care doresc să emigreze, mai mic decât al celor care vor să se mute în altă localitate din țară

Aproximativ 3,6 milioane de români cu rezidența în țară intenționează să se mute în următorii cinci ani, potrivit unui sondaj prezentat în raportul “Orașe-magnet,...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Maximele istorice ale burselor: Între jocul QE al marilor bănci centrale și fragilitatea creșterii economice globale

Deciziiile marilor bănci centrale ale lumii privind infuziile de lichidități și normalizarea regimurilor dobânzii sunt încă mai importante decât rezultatele economiilor, pentru marii jucători...Citeste mai departe »

Iulian Soare

Analiză Eurasia Group: Pentru reforma UE, priviți Germania, nu Franța

Mujtaba Rahman, specialist al Eurasia Group, analizează ”motoarele” care împing UE spre reformare, considerând că marile decizii vor fi adoptate după alegerile din Germania,...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Noua tentativă a Ucrainei de a sparge blocada Rusiei spre Vest. De ce va eșua și aceasta

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De mai bine de o săptămână, Ucraina dă semnale repetate și insistente, la nivel înalt, că este pregătită să reia ofensiva politico-diplomatică...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română