România, țara UE cu cei mai puțini consumatori de medicamente. Or fi românii mai sănătoși decât ceilalți europeni?

România este țara din Uniune cu cea mai mică rată a consumatorilor de medicamente (cu sau fără rețetă).
22,8 % dintre respondenții unui sondaj realizat în perioada 2013 – 2015 au declarat administrarea unor tratamente în cele două săptămâni anterioare realizării interviului, comparativ cu media europeană de 48,5%.

În afară de România, procente mult mai mici au fost raportate în Cipru (36 %), Italia (38 %) și Bulgaria (39 %), în timp ce în fruntea clasamentului se plasează Cehia, Luxemburg și Finlanda (cu câte 55%), Portugalia (56%) și Belgia (60%).

Fără excepție, arată un studiu Eurostat, femeile sunt cele mai mari consumatoare de medicamente, existând două cauze pentru aceste diferențe în funcție de gen:

• folosirea contraceptivelor
• faptul că femeile trăiesc, în medie, mai mult decât bărbații, iar consumul la persoane în vârstă este în mod obișnuit mai mare

România este țara cu cei mai puțini consumatori de medicamente pe rețetă, indiferent de categoria de vârstă analizată:

• în rândul tinerilor între 15 și 24 de ani, doar 2,4% dintre intervievații români au folosit medicamente, în timp ce în Belgia procentul a fost de 33%
• la grupul celor peste 75 de ani, ponderea minimă a fost înregistrată în România (68% din respondenți), iar cea maximă, în Cehia (96%)

Analiza Eurostat mai evidențiează un lucru: consumul de medicamente pe bază de prescripție este mai des întâlnit în interiorul categoriei celor cu studii reduse, excepție făcând Portugalia, Grecia, Malta și Italia.

Medicamente fără prescripție

În general, proporția europenilor care utilizează medicamente eliberate fără rețetă ( vitamine, tonice etc.) este mai mică decât a celor care folosesc medicamente pe bază de prescripție. Excepție de la regulă fac Lituania, Letonia, Danemarca, Estonia și Polonia.

Românii nu sunt nici consumatori importanți de astfel de medicamente, potrivit Eurostat:

Ponderi sub 20% se mai găsesc în Italia și Belgia, în timp ce state precum Polonia, Letonia, Danemarca și Estonia, cu mai mult de 50% din locuitori, consumatori de astfel de produse.

De remarcat că aceste medicamente sunt folosite în mai mare măsură de populația educată, adică de categoria cu studii terțiare (universitare).

Facem observația că această statistică a fost realizată prin sondare publică – cei intervievați au fost rugați să spună dacă în ultimele două săptămâni au luat medicamente, pe rețetă sau fără.

Cu toate acestea, ponderea cheltuielilor cu medicamentele e între cele mai mari din UE

Cu această  pondere mică a populației consumatoare, dar în condițiile unor chetuieli reduse cu sănătatea, medicamentele compensate total sau parțial au totalizat în 2014, potrivit datelor CNAS, aproape 27% din cheltuielile Fondului Național Unic de Asigurări de Sănătate (FNUAS).

Așa se face că România are una dintre cele mai mari ponderi ale cheltuielilor de sănătate cu bunuri materiale (capitol în care intră și medicamentele) – aproape 40% -, în detrimentul cheltuielilor cu tratarea propriu-zisă și reabilitarea:

Sunt românii mai sănătoși decât ceilalți europeni? Ce spune doctorul

Din această statistică a consumului de medicamente nu se poate deduce, implicit, că românii ar fi mai sănătoși decât alte națiuni din UE.

Chiar dacă, potrivit unui alt studiu de percepție realizat de Eurostat, românii par a sta mai bine la capitolul de sănătate, 76,2% dintre respondenți declarând că au o stare de sănătate bună și foarte bună.

Cum își apreciau românii starea de sănătate, tot în 2014:

În ceea ce privește consumul de medicamente, Sandra Alexiu, vicepreședinte al Societății Naţionale de Medicina Familiei (SNMF) consideră că indicatorul ar trebui corelat cu starea de sănătate, cu gradul de cumpărare, cu ultima vizită la medic, pentru a avea o imagine mai largă a situației:

„Părerea mea personală este că totul ține foarte mult de puterea de cumpărare și de felul în care își prioritizează oamenii nevoile.

Dacă discutăm despre oameni care nu au afecțiuni grave și nici o educație preventivă, sănătatea nu este o prioritate„, a declarat Sandra Alexiu (foto), pentru cursdeguvernare.ro

Dacă ne uităm pe studiile și analizele din ultimii ani, este evident că ar trebui amintite și alte câteva „detalii”:

• obișnuința românilor de a apela la medic doar în stare gravă, de aici și gradul mare de activitate la Urgență
• potrivit unui raport de anul trecut al Comisiei Europene, patru state mebre, printre care și România, au procente de populație de peste 10% fără asigurări de sănătate. Celelalte trei țări sunt Grecia, Bulgaria și Cipru
• un studiu din 2015 al INS arăta că mai puțin de jumătate din români au mers la un medic în 2014 (47%), un sfert din populație nu a apelat niciodată în viața lor la un consult din partea unui medic specialist, iar 3,6% din români nu au ajuns niciodată în viața lor la un medic de familie sau la un medic de medicină generală