În Europa, democrația este catalogată drept o valoare fundamentală, care se bucură de un sprijin public larg și neclintit pe tot continentul. Ca atare, valul de extremă-dreapta prevăzut să urce în timpul alegerilor europene de luna viitoare este perceput doar ca fenomen politic tranzitoriu.
Cu siguranță, democrația europeană va persista și persevera în timp.
Acest basm, povestea inevitabilității democrației în Europa, este pe cât de reconfortant, pe atât de greșit, scrie în Politico Matthew C. MacWilliams, strateg la Foundation International Communications Hub (Comms Hub).
Scade numărul susținătorilor consecvenți ai democrației
Datele din numeroase sondaje arată că sprijinul constant pentru democrație în Europa este deja destul de scăzut. Și dacă demografia este destinul, se pare că sprijinul public pentru democrație va continua să scadă, Europa atingând posibil un punct de inflexiune în care formele nedemocratice de guvernare nu numai că prind rădăcini, ci și înfloresc. De unde știm asta?
Potrivit sondajului global din 2023 al Open Society Foundation, pe care Comms Hub l-a consultat și analizat în Europa, doar 38% dintre germanii cu vârsta de 18 ani și peste sunt susținători consecvenți ai democrației. În Franța, numărul este de 27%, în timp ce Italia și Polonia se situează la mai puțin de 45%.
Cum identifici un ”susținător inconsecvent” al democrației
Pentru a fi etichetați drept ”susținător inconsecvent al democrației”, cei chestionați au trebuit să răspundă la una sau mai multe dintre întrebări într-un mod care să conteste sau să se opună normelor democratice.
Un respondent poate fi de acord, de exemplu, că un lider puternic care ignoră rezultatele alegerilor și autoritatea legală a parlamentului este acceptabil sau că un guvern nedemocratic este preferabil democrației.
S-ar putea să fi răspuns că democrația este o modalitate proastă de a guverna o națiune sau că guvernarea militară ar fi o modalitate bună de a face acest lucru.
Teoretic, cu cât o persoană răspundea inconsecvent la mai multe întrebări, cu atât susțineau mai puțin democrația.
România- sprijinul constant pentru democrație nu depășește 45%
În mod esențial, această lipsă de sprijin măsurată în Franța, Germania, Italia și Polonia în 2023 nu este o anomalie statistică. În 2022, sondajele pe care le-am efectuat în nouă țări pentru European Movement International au constatat, de asemenea, că un astfel de sprijin a variat de la un minim de 22 la sută (în România) la un maxim de 48 la sută (în Finlanda).
Și în șapte dintre aceste nouă țări — în Grecia, Italia, Germania, Estonia, Polonia, România și Ungaria — sprijinul constant pentru democrație a fost de 45 la sută sau mai puțin.
Tinerii, departe de părinții și bunicii lor în susținerea democrației
Mai mult: deși această lipsă de sprijin pentru ceea ce este descris ca fiind o valoare europeană fundamentală este șocantă, nu este cea mai îngrijorătoare descoperire. Majoritatea cercetărilor Comms Hub – toate cele patru efectuate în 2023 și șapte din cele nouă sondaje efectuate în 2022 – au constatat că europenii mai tineri sunt mult mai puțin probabil să susțină în mod constant democrația decât părinții și bunicii lor.
De exemplu, în Germania, doar 21% dintre generația Z și millennials au declarat că susțin constant democrația, comparativ cu 66% dintre cei cu vârsta de 70 de ani și peste.
Între timp, în Polonia, doar aproximativ un sfert dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani au arătat un sprijin constant pentru democrație – care este cu 17 puncte procentuale sub media națională.
Același lucru a fost valabil și în Franța, cu doar 14 la sută, și chiar și în Italia, cu 34 la sută, cu italienii în vârstă de aproape de două ori mai probabil să susțină democrația.
Premise pentru un ecosistem fertil declinului democratic
Aceasta este o urgență care, dacă este lăsată necontrolată și necorectată, prevestește un viitor periculos pentru continent. Pentru că, pe măsură ce acești europeni mai tineri îmbătrânesc și înlocuiesc cetățeni în vârstă în societate – un proces numit „succesiune demografică” – sprijinul de bază pentru democrație în întreaga Europă va scădea inevitabil și mai mult. Rezultatul? Un ecosistem social din ce în ce mai fertil pentru declinul democratic și, foarte posibil, colaps.
Acest proces de succesiune demografică este nimic altceva decât o bombă cu ceas pșasată chiar în inima democrației europene.
Acum, este desigur posibil ca, pe măsură ce acești europeni mai tineri îmbătrânesc, să susțină mai mult democrația. Dar, cu polarizarea politică la apogeu și încrederea în instituțiile europene la un nivel scăzut, cât de probabilă este cu adevărat această posibilitate?
Și cum rămâne cu Gen Alpha? Cât de probabil este ca acești copii să devină susținători mai consecvenți ai democrației decât tinerii de azi între 18 și 29 de ani?
Cu cât se reduce baza de sprijin pentru democrație, cu atât mai probabil e ca aceasta să fie vulnerabilă
Realitatea e aceea că succesiunea demografică e deocamdată doar o ipoteză. Însă bomba cu ceas pe care ea ar putea s-o producă e reală.
E o concluzie simplu de tras aceea că, cu cât se reduce baza de sprijin consecvent pentru democrație în Europa, cu atât mai probabil e ca democrația să fie vulnerabilă la golirea ei de conținut de către demagogi și autoritari care vor să exercite puterea fără constrângerile regulilor și normelor democratice.
Declinul demografic nu trebuie neapărat să fie un destin, dar fără o mai bună înțelegere a problemei, declinul democratic este un rezultat foarte probabil.
Întrebarea este: ce se poate face pentru a întări sprijinul pentru democrație în rândul tinerilor europeni înainte de a fi prea târziu?
***
