România – singura țară UE în care finanțarea cercetării scade an de an: am pierdut legătura chiar și cu plutonul codașilor. Doar 1,5% din banii alocați pe Cercetare vin din Universități

de Marin Pana | 22.11.2015 .

finantareDatele oficiale pe anul 2014 arată că România nu reușește nici măcar să-și păstreze locul printre codașele Europei la alocări pentru Cercetare: alocările scad, spre deosebire de celelalte state din Est, astfel că între 2008 și 2014 România a scăzut cu 33% aceste finanțări. E singura țară UE în care se întâmplă asta, spre deosebire de celelalte, care au crescut, unele chiar spectaculos, cheltuielile pentru cercetare.

România se poziționează pe ultimul loc între țările membre ale Uniunii Europene din perspectiva cheltuielilor de cercetare-dezvoltare, cu ceva mai mult de o treime de procent din PIB și mai puțin de o cincime din media UE 28 ( situată la 2,03% din PIB).

Cu doar 0,38% din PIB potrivit datelor Eurostat ( 0,22% în sectorul public și 0,16% în sectorul privat), am pierdut legătura chiar și cu plutonul de la coada Europei.

Dacă se face raportarea nivelului alocărilor pentru cercetare ca pondere în PIB al României la media UE 28, se poate observa o înrăutățire constantă a situației, de la 31% în anul 2008 până la doar 19% în 2014.

Este o involuție care ne plasează în afara obiectivelor fixate prin strategia Europa 2020. În loc să creștem spre obiectivul de 3% din PIB, noi ne-am dus la două treimi din cheltuielile de acum șase ani ( la același PIB în termeni reali).

tabel1

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Această eroare strategică majoră este de natură să ne compromită șansele de a avansa spre o producție cu caracter inovativ pronunțat și valoare adăugată mai mare.
Iar asta contrar tendințelor din țările din fostul bloc estic, cu care concurăm pentru atragerea investițiilor străine și cu care ne batem pentru accesul pe piețele externe.

tabel2De remarcat că Cehia a prins deja din urmă media UE, după un sprint susținut în perioada de criză iar Bulgaria făcut un efort major, ne-a depășit și ne-a lăsat mult în urmă.

Coincidență sau nu, statul care a înregistrat cea mai mare creștere a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare, Slovacia, este și singurul care a intrat în Zona Euro, în anul 2009.

Pentru referință, ar fi utilă și prezentarea topului european în materie, dominat de țările nordice, prin raportare la câteva țări din sudul continentului.

Alăturarea ne dă măsura soluțiilor găsite pentru dezvoltare pe mai departe și a capacității de a genera o creștere sustenabilă a nivelului de trai.

Practic, se face astfel demonstrația că problemele de competitivitate încep la originea proceselor de producție.

tabel 3În anul 2014, au fost cheltuite pentru activitatea de cercetare-dezvoltare din România doar 2,56 miliarde lei ( în scădere cu 11% față de anul 2012, ceea ce spune multe despre interesul acordat domeniului de guvernul care a demisionat recent).

Mai mult, dintre acestea, 87% au fost cheltuieli curente și numai 13% cheltuieli de capital ( ponderile erau de 82% și 18% în urmă cu doi ani).

Restrângerea alocărilor pentru investiții în acest sector critic pentru performanța unei economii a determinat un deficit major în ceea ce privește dotarea tehnică. Mai mult ponderea cheltuielilor de capital pentru dotarea unităţilor care au desfăşurat activitate de cercetare-dezvoltare, a scăzut cu 3,4 puncte procentuale în anul 2014, faţă de anul 2013.

Structura alocărilor (românești) pentru Cercetare

Privind în structură, sumele cheltuite pentru echipamente și aparatură s-au situat la 62,4% din totalul cheltuielilor de capital (77,5% în urmă cu doi ani).

În schimb, ponderea banilor dați pe terenuri și construcții a urcat de la 12,1% la 19,1% în același interval de timp, ceea ce ridică semne de întrebare în privința utilității reale a acestei activități.

Cât privește structura sumelor alocate pentru cercetare-dezvoltare la nivel național, 48,6% au provenit din fonduri publice, 32,9% de la întreprinderi și 17% au venit din străinătate.

De remarcat că mai puțin de 1,5% din banii alocați per total au provenit din cercetarea desfășurată în sectorul de învățământ superior, ceea ce reflectă slaba legătură între formarea din facultăți și procesele de producție.

tabel 4Una peste alta, ar trebui să tragem un semnal serios de alarmă și să facem tot ce putem pentru a ne apropia de obiectivul fixat pentru dezvoltarea sectorului de cercetare-dezvoltare prin strategia Europa 2020, respectiv 3% din PIB.

Deja, atingerea lui în următorii șase ani a devenit foarte improbabilă și va greva asupra ritmului de dezvoltare economică și a perspectivelor de reducere a decalajelor de țară pe termen mediu și lung.

Publicat la data de 22.11.2015 .

Un raspuns

  1. Stick
    25.3.2016, 12:44 pm

    Asta pentru ca cercetarea roamaneasca e blocata inclusiv la unitatile care ar trebui sa o faca adica la universitati ( decanate ) de catre profesori “invechiti” – 65-75 de ani, care au intronat un nepotism puternic in catedrele respective blocand ascensiunea tinerilor si mai putin tinerilor adica a acelora care ar putea face CERCETARE !….Ex. Univ. Politehnica Bucuresti

Lasa un comentariu


”Techplomație” – Danemarca trimite ambasador în Sillicon Valley, Estonia deschide ambasadă digitală în Luxemburg

Informatizarea și tehnologiile nu schimbă doar vieți în bine, ci aduc noi provocări. Două exemple semnificative în cele ce urmează. Danemarca – outside the...Citeste mai departe »

Consorțiul Siveco Romania – Infeurope Luxembourg oferă suportul tehnic pentru elaborarea Bugetului UE

Comisia Europeană a selectat recent consorțiul care va oferi suport tehnic pentru sistemul critic de business folosit în construirea bugetului Uniunii Europene. SIVECO România...Citeste mai departe »

Unde, cât și cine mai inovează în România

România se află de mai mulți ani pe un trend de depreciere a performanțelor din inovare și riscă să ocupe pe termen lung ultimul loc în...Citeste mai departe »

RIS 2017: România riscă să devină cea mai necompetitivă țară din UE – Bucureștiul, inovator modest. Praga și Bratislava, centre de excelență

România se află de mai mulți ani pe un trend de depreciere a performanțelor din inovare și riscă să ocupe pe termen lung ultimul...Citeste mai departe »

România robotizată: Când vom ajunge din urmă Slovenia, Cehia și Ungaria?

În România, Revoluția 4.0 se amână pe termen deocamdată nedeterminat. Cu o densitate de doar 11 roboți la 10.000 de angajați din industria prelucrătoare,...Citeste mai departe »

Top 100 cele mai inovative universități din Europa. Din Rusia și din statele UE din fostul bloc comunist – nicio instituție. Exemplul Irlandei

KU Leuven, dn Belgia, este cea mai inovative universitate din Europa, potrivit celei de-a doua ediții a clasamentului realizat de Reuters, top ce cuprinde...Citeste mai departe »

Cele mai mari cinci universități ale României îl acuză pe ministrul Cercetării că subminează instituțiile românești din domeniu

Universităţile „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, „Babeş-Bolyai” din Cluj Napoca, Universitatea din Bucureşti, Universitatea de Vest din Timișoara şi Academia de Studii Economice, reunite...Citeste mai departe »

RESAVER, fondul paneuropean de pensii suplimentare pentru cercetători

Primul fond de pensii pentru cercetătorii europeni, RESAVER, este operațional începând cu luna martie.  Este un produs de economisire pentru pensie modern, care le...Citeste mai departe »

Costurile brevetării invențiilor, de peste 2 ori mai mari în România decât în Germania. Procedurile, de 2 ori mai lungi decât în Coreea de Sud

Taxele pe care le percepe Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) pentru brevetare sunt mai mari decât cele din Slovacia, Cehia, Serbia...Citeste mai departe »

Studiu / Cum percep europenii protejarea proprietății intelectuale și care sunt efectele comportamentale

Proprietatea Intelectuală (PI) este în continuare un concept foarte abstract pentru cetățenii europeni și există o tendință constantă de a asocia protejarea PI cu...Citeste mai departe »

Cercetătorii în forța de muncă românească – problema cea mare. Îi formăm, dar nu știm să-i păstrăm. Ce fac vecinii

Numărul de cercetători din Uniunea Europeană a crescut considerabil în perioada 2005 – 2015, de la 1,38 milioane până la 1,82 milioane ( +32,2%)....Citeste mai departe »

O echipă de liceeni timișoreni a câștigat finala virtuală a competiției Zero Robotics, organizată de NASA și MIT

O echipă de cinci elevi ai unui liceu din Timișoara a câştigat finala virtuală a competiției Zero Robotics, organizată de NASA şi universitatea americană...Citeste mai departe »

Siveco România vrea să ”reseteze”: Raportul său de sustenabilitate – în finala Deloitte Green Frog Award

Ultimul raport de Sustenabilitate al Siveco a câștigat etapa națională a competiției Deloitte Green Frog Award, fiind înscris în etapa superioară, cea care va...Citeste mai departe »

Macheta primei mașini electrice low-cost create în România – prezentată la Cluj

Macheta ”Go4two”, prima mașină electrică low-cost concepută și produsă în România a fost prezentată joi seara, la Cluj-Napoca. Autovehicului va costa, cu tot cu...Citeste mai departe »

Cercetarea a contractat deja 62% din totalul alocat prin Axa 1 a Programului Operaţional Competitivitate 2014-2020

Valoarea totală a fondurilor europene contractate anul acesta pe Programul Operațional Competitivitate 2014 – 2020 este de 604 milioane de euro (2,718miliarde de lei), potrivit...Citeste mai departe »

Cum se calculează scutirea impozitului pe veniturile obținute din Cercetare – Dezvoltare

Criteriile, condiţiile, procedura de calcul a scutirii şi documentele justificative necesare la încadrarea persoanelor scutite de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi...Citeste mai departe »

Începe instalarea celui mai puternic laser din lume – Primele componente au ajuns la Măgurele

Primele componente ale celui mai puternic laser din lume au ajuns la Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), din cadrul Institutului de Fizică de la...Citeste mai departe »

Ponderea întreprinderilor inovatoare a scăzut cu 7,9% între 2012 și 2014, față de 2010 – 2012. Cele mai puține IMM-uri inovatoare, în Regiunea de Vest

În perioada 2012 – 2014, a scăzut cu 7,9 puncte procentuale ponderea întreprinderilor inovatoare, iar procentul salariaților din aceste firme s-a diminuat cu 12,3%,...Citeste mai departe »

Tabloul de bord european privind inovarea 2016: România, ultima din clasament și se îndepărtează de media performanței europene

Performanța inovării s-a îmbunătățit per ansamblu în Uniunea Europeană, în ultimii opt ani. În 21 de state s-au înregistrat creșteri de diferită anvergură, cele...Citeste mai departe »

Facilitățile acordate Cercetării – publicate în Monitorul Oficial. Beneficiari, deduceri și proceduri

Ordinul cuprinde regulile de calcul al rezultatului fiscal pentru activităţile de cercetare sau dezvoltare tehnologică în cazul cărora se acordă deducerea suplimentară, de 50%,...Citeste mai departe »

Inspiring Science Education – proiect de promovare al proiectelor științifice ale profesorilor și elevilor români

În perioada 29 iunie – 1 iulie 2016, se desfășoară la Sinaia Conferința Națională Inspiring Science Education, proiect în care SIVECO România este partener...Citeste mai departe »

Cercetarea din UK sub efectele Brexit – se anunță probleme în mobilitatea cercetătorilor și la finanțare

Brexitul a fost rezultatul pe care cei mai mulți dintre cercetători nu l-au dorit, scrie Nature. Pentru oamenii de știință britanici urmează o perioadă...Citeste mai departe »

Jumătate din cercetătorii angajați la proiectul ELI de la Măgurele sunt români stabiliți în străinătate sau expați

Cercetarea este unul dintre domeniile cu cea mai mare mobilitate a personalului. Fenomenul este stimulat, pe de o parte, de dorința acestor specialiști de...Citeste mai departe »

Proiect: Facilitățile fiscale pentru cercetare se extind și la firmele care nu au acest obiect de activitate

Discuțiile pentru noi facilităţi fiscale acordate cercetării-dezvoltării şi inovării (CDI) și pentru operaționalizare celor deja existente au fost demarate de Ministerul Educației. Săptămâna trecută...Citeste mai departe »

O invenție care ar putea revoluționa ambalarea alimentelor: Folia antimicrobiană biodegradabilă va primi anul acesta brevetul. Inventatorul ei încearcă să aplice brevetul printr-un proiect european

Folia antimicrobiană biodegradabilă, care va permite o expunere mai lungă a produselor alimentare în magazin fără a fi folosiți aditivi, va fi brevetată anul...Citeste mai departe »

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – partener în două proiecte de cercetare privind vehiculele autonome

România nu excelează per ansamblu în domeniul cercetării, dar are câteva echipe ce reușesc să facă performanță la nivel european. Departamentul de calculatoare al...Citeste mai departe »

Cum se plimbă brevetele de invenții prin economia României

În 2014, la Oficiul Român de Invenții și Mărci (OSIM) au fost înregistrate 1.036 de cereri de protejare a unor invenții sau inovații, și...Citeste mai departe »

Cea mai sustenabilă locuință din Europa se află în curtea unei universități din București: Casa care produce mai multă energie decât consumă

Cea mai sustenabilă casă din Europa, prima care ar putea fi certificată complet Living Building Challenge, se află în București și este prototipul unui...Citeste mai departe »

România inventatoare: Brevetele și aplicarea lor. Câte ajung să producă bani, cum se valorifică

Binecunoscuta veste rea: România este penultimul stat din UE la capitolul brevete de invenții, transfer tehnologic sau alți indicatori privind competitivitatea, cercetarea și inovarea....Citeste mai departe »

IT și comunicații – sectorul cel mai dinamic al economiei: Comparația cu țările UE

Sectorul de informații și comunicații (ICT) a crescut cu aproape 45% în ultimii cinci ani iar ponderea sa în formarea PIB s-a dublat în...Citeste mai departe »

Cercetarea aplicativă și drepturile intelectuale: concesiile făcute în România ”economiei reale”

Legislația privind drepturile de proprietate intelectuală a figurat mereu pe lista obstacolelor ce împiedică atragerea investițiilor străine, dar discuțiile s-au centrat mereu pe modificări...Citeste mai departe »

Cum poți face cercetare clinică în România

Pentru România, puține din etapele cercetării medicale sunt cu adevărat accesibile. Pentru cercetarea fundamentală ne lipsesc nu doar echipamentele, reactivii, culturile și, până la...Citeste mai departe »

Două brevete premiate la Salonul de la Bruxelles vor aduce bani Universității de Științe Agricole din Timișoara

Două brevete create de echipe de specialişti de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului au primit, în luna noiembrie, medalia...Citeste mai departe »

Cum se pierd fondurile: Cu competență și profesionalism, Institutul ”Grigore Antipa” din Constanța a comandat o navă militară în locul unei nave de cercetări științifice

Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanţa (INCDM) va pierde șansa de a achiziționa o navă nouă cu aproape opt milioane...Citeste mai departe »

Centrul de Medicina Genomului Timișoara – de la diagnosticarea bolilor genetice, la tratamentul personalizat

România este unul dintre statele membre care a accesat cei mai puțin bani pentru cercetarea în domeniul medical, potrivit oficialilor europeni. Însă, fără aceste...Citeste mai departe »

Excepțiile din cercetarea medicală: Când succesul merge împotriva sistemului

Cum poți reuși în cercetarea medicală din România? Care este secretul acelora puțini care se pot lăuda cu articole publicate în reviste internaționale bine...Citeste mai departe »

România – singura țară UE în care finanțarea cercetării scade an de an: am pierdut legătura chiar și cu plutonul codașilor. Doar 1,5% din banii alocați pe Cercetare vin din Universități

Datele oficiale pe anul 2014 arată că România nu reușește nici măcar să-și păstreze locul printre codașele Europei la alocări pentru Cercetare: alocările scad,...Citeste mai departe »

Raport: Cât și cum investesc corporațiile din România în cercetare-dezvoltare. Modelele altor state de susținere a R&D

Incertitudinea privind facilitățile fiscale și nedefinirea exactă a activităților eligibile pentru obținerea de fonduri sunt principalele impedimente care împiedică mediul privat să investească mai...Citeste mai departe »

Caricatura tristă a cercetării medicale: 6 universități, 6 instituții și 84 de unități subordonate produc un articol ISI la 4 ani pe cap de cercetător. Câteva comparații

Se vorbește adesea despre cât de bună este școala românească de medicină, iar dovada cea mai convingătoare este statistica: cât de mulți medici români...Citeste mai departe »

Ținta pentru investițiile în cercetare – misiune imposibilă: România alocă – stat + privat – pentru R&D cel mai mic procent din PIB

În cercetarea din România se investesc anul acesta 1,7 miliarde de lei (0,4% din PIB), o sumă mult prea îndepărtată de ținta fixată pentru...Citeste mai departe »

România în UE – Situația inovării în înalta tehnologie și consecința ei: scădere severă la productivitatea resurselor

România figurează în cele mai recente statistici europene cu doar 8 patente de înaltă tehnologie (high-tech) înregistrate la European Patent Office, adică 0,15% din...Citeste mai departe »

Analize cursdeguvernare

Manual: Cum gestionezi slab cea mai bună creștere economică din UE. Execuția bugetară la 6 luni

Bugetul general consolidat a înregistrat la finele semestrului I din 2017 un deficit de circa 6,3 miliarde lei, sumă echivalentă cu 0,77% din PIB...Citeste mai departe »

Producția agricolă 2016 – efectul asupra PIB = ZERO, ponderea în PIB s-a dus sub 4%

Producția agricolă a României a crescut în 2016 cu 2,5% față de anul precedent, potrivit datelor comunicate de INS. Producția vegetală, care reprezintă 63,3%...Citeste mai departe »

Strategia România – UE 2020: cum evoluăm noi altfel decât media UE

Prin strategia Europa 2020 (adoptată de Consiliul European în iunie 2010) , au fost stabilite ţinte la cinci indicatori apreciaţi ca fiind semnificativi pentru...Citeste mai departe »

Stânga incoerentă / Inegalitatea distribuirii veniturilor compromite perspectivele României

România a aderat la Uniunea Europeană cu cea mai mare inegalitate a veniturilor populaţiei dintre statele membre şi se menţine pe locul doi, potrivit...Citeste mai departe »

Calitatea locului de muncă: Țara din UE în care munca nu te scoate din sărăcie

„Dacă munceşti nu mai ai timp să faci bani” potrivit unei zicale româneşti tot mai populare, confirmată de datele publicate de Eurostat. Care ne...Citeste mai departe »