România - singura țară UE în care finanțarea cercetării scade an de an: am pierdut legătura chiar și cu plutonul codașilor. Doar 1,5% din banii alocați pe Cercetare vin din Universități - CursDeGuvernare.ro
marți

26 octombrie, 2021

România – singura țară UE în care finanțarea cercetării scade an de an: am pierdut legătura chiar și cu plutonul codașilor. Doar 1,5% din banii alocați pe Cercetare vin din Universități

22 noiembrie, 2015

finantareDatele oficiale pe anul 2014 arată că România nu reușește nici măcar să-și păstreze locul printre codașele Europei la alocări pentru Cercetare: alocările scad, spre deosebire de celelalte state din Est, astfel că între 2008 și 2014 România a scăzut cu 33% aceste finanțări. E singura țară UE în care se întâmplă asta, spre deosebire de celelalte, care au crescut, unele chiar spectaculos, cheltuielile pentru cercetare.

România se poziționează pe ultimul loc între țările membre ale Uniunii Europene din perspectiva cheltuielilor de cercetare-dezvoltare, cu ceva mai mult de o treime de procent din PIB și mai puțin de o cincime din media UE 28 ( situată la 2,03% din PIB).

Cu doar 0,38% din PIB potrivit datelor Eurostat ( 0,22% în sectorul public și 0,16% în sectorul privat), am pierdut legătura chiar și cu plutonul de la coada Europei.

Dacă se face raportarea nivelului alocărilor pentru cercetare ca pondere în PIB al României la media UE 28, se poate observa o înrăutățire constantă a situației, de la 31% în anul 2008 până la doar 19% în 2014.


Este o involuție care ne plasează în afara obiectivelor fixate prin strategia Europa 2020. În loc să creștem spre obiectivul de 3% din PIB, noi ne-am dus la două treimi din cheltuielile de acum șase ani ( la același PIB în termeni reali).

tabel1
(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Această eroare strategică majoră este de natură să ne compromită șansele de a avansa spre o producție cu caracter inovativ pronunțat și valoare adăugată mai mare.
Iar asta contrar tendințelor din țările din fostul bloc estic, cu care concurăm pentru atragerea investițiilor străine și cu care ne batem pentru accesul pe piețele externe.

tabel2De remarcat că Cehia a prins deja din urmă media UE, după un sprint susținut în perioada de criză iar Bulgaria făcut un efort major, ne-a depășit și ne-a lăsat mult în urmă.

Coincidență sau nu, statul care a înregistrat cea mai mare creștere a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare, Slovacia, este și singurul care a intrat în Zona Euro, în anul 2009.


Pentru referință, ar fi utilă și prezentarea topului european în materie, dominat de țările nordice, prin raportare la câteva țări din sudul continentului.

Alăturarea ne dă măsura soluțiilor găsite pentru dezvoltare pe mai departe și a capacității de a genera o creștere sustenabilă a nivelului de trai.

Practic, se face astfel demonstrația că problemele de competitivitate încep la originea proceselor de producție.

tabel 3În anul 2014, au fost cheltuite pentru activitatea de cercetare-dezvoltare din România doar 2,56 miliarde lei ( în scădere cu 11% față de anul 2012, ceea ce spune multe despre interesul acordat domeniului de guvernul care a demisionat recent).

Mai mult, dintre acestea, 87% au fost cheltuieli curente și numai 13% cheltuieli de capital ( ponderile erau de 82% și 18% în urmă cu doi ani).

Restrângerea alocărilor pentru investiții în acest sector critic pentru performanța unei economii a determinat un deficit major în ceea ce privește dotarea tehnică. Mai mult ponderea cheltuielilor de capital pentru dotarea unităţilor care au desfăşurat activitate de cercetare-dezvoltare, a scăzut cu 3,4 puncte procentuale în anul 2014, faţă de anul 2013.

Structura alocărilor (românești) pentru Cercetare

Privind în structură, sumele cheltuite pentru echipamente și aparatură s-au situat la 62,4% din totalul cheltuielilor de capital (77,5% în urmă cu doi ani).

În schimb, ponderea banilor dați pe terenuri și construcții a urcat de la 12,1% la 19,1% în același interval de timp, ceea ce ridică semne de întrebare în privința utilității reale a acestei activități.

Cât privește structura sumelor alocate pentru cercetare-dezvoltare la nivel național, 48,6% au provenit din fonduri publice, 32,9% de la întreprinderi și 17% au venit din străinătate.

De remarcat că mai puțin de 1,5% din banii alocați per total au provenit din cercetarea desfășurată în sectorul de învățământ superior, ceea ce reflectă slaba legătură între formarea din facultăți și procesele de producție.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

tabel 4Una peste alta, ar trebui să tragem un semnal serios de alarmă și să facem tot ce putem pentru a ne apropia de obiectivul fixat pentru dezvoltarea sectorului de cercetare-dezvoltare prin strategia Europa 2020, respectiv 3% din PIB.

Deja, atingerea lui în următorii șase ani a devenit foarte improbabilă și va greva asupra ritmului de dezvoltare economică și a perspectivelor de reducere a decalajelor de țară pe termen mediu și lung.

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Asta pentru ca cercetarea roamaneasca e blocata inclusiv la unitatile care ar trebui sa o faca adica la universitati ( decanate ) de catre profesori „invechiti” – 65-75 de ani, care au intronat un nepotism puternic in catedrele respective blocand ascensiunea tinerilor si mai putin tinerilor adica a acelora care ar putea face CERCETARE !….Ex. Univ. Politehnica Bucuresti

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Asta pentru ca cercetarea roamaneasca e blocata inclusiv la unitatile care ar trebui sa o faca adica la universitati ( decanate ) de catre profesori „invechiti” – 65-75 de ani, care au intronat un nepotism puternic in catedrele respective blocand ascensiunea tinerilor si mai putin tinerilor adica a acelora care ar putea face CERCETARE !….Ex. Univ. Politehnica Bucuresti

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr