România robotizată: Când vom ajunge din urmă Slovenia, Cehia și Ungaria?

de Mariana Bechir | 18.5.2017 .

În România, Revoluția 4.0 se amână pe termen deocamdată nedeterminat. Cu o densitate de doar 11 roboți la 10.000 de angajați din industria prelucrătoare, comparativ cu media regională de 60, țara noastră întârzie nepermis de mult startul.

Suntem mult în urma nu doar a țărilor occidentale din Uniune, ci chiar și a celor din fostul bloc comunist:

  • Slovenia – 110 roboți la 10.000 angajați din acest sector
  • Cehia – 93
  • Ungaria – 57
  • Polonia – 28

În Uniune, doar Croaţia (5 roboți/10.000 salariați) şi Estonia (8) au o situație mai rea decât România.

Investițiile străine au adus în statele care au aderat după 2004 tehnologie nouă, de ultimă generație, ceea ce le-a propulsat pe unele dintre ele chiar înaintea câtorva dintre cele mai puternice țări din UE, pe anumite sectoare.

Așa s-a ajuns ca Slovacia și Cehia să depășească Marea Britanie, de exemplu, la indicatorul densitatea roboților, atât la total industrie prelucrătoare, cât și în industria auto, potrivit celor mai recente date publicate de International Robotics Federation (IRF).

Acest lucru nu s-a întâmplat însă și în România, unde forța de muncă este încă prea ieftină pentru a se ajunge la punctul de inflexiune când roboții vor deveni mai rentabili, în pofida deficitului grav de forță de lucru calificată de pe piața muncii.

Cel mai înalt grad de mediu de robotizare a industriei, în UE

În industria prelucrătoare, densitatea medie la nivel mondial este de 69 de roboți la 10.000 de angajați în domeniu și implicați în procesul de producție, în anul 2015. Europa are cea mai mare medie în acest domeniu – 92 de unități, comparativ cu 86 pe cele două Americi și 57 în Asia.

Din cele 22 de ţări cu o densitate peste această medie, 14 se află în UE. Printre acestea 14 se numără Slovenia (cu 103 roboți la 10.000 de angajați), Cehia (93) și Slovacia (cu 79 de roboți).

Marea Britanie a intrat la limită în acest top, cu doar 71 de roboți la 10.000 salariați:

Gradul înalt de robotizare din Europa se reflectă și la densitatea din domeniul auto – în Top 10 state cu cei mai mulţi roboţi industriali la 10.000 de angajaţi din sector, jumătate din țările de pe podium sunt din Uniunea Europeană:

Slovacia, avantajată de combinația populație redusă (de numai aproximativ 5,5 milioane de locuitori), investiții străine semnificative și tehnologie avansată, are o densitate pe total industrie (fără sectorul auto) de numai 19 roboți, dar se află și în top 10 mondial al celor mai robotizate industrii auto.

Spre comparație, Marea Britanie (cu 33 de roboți la 10.000 angajați în toată industria, fără auto) se află mult în spatele Slovaciei, dar și a altor state europene, la capitolul robotizării sectorului auto:

Rata robotizării per total industrie (fără cea auto) este mult inferioară și cele mai mari densități apar în țările cu industrie electronică avansată:

  • Coreea de Sud – 411 roboți la 10.000 angajați
  • Japonia – 213
  • Germania – 170
  • Taiwan – 159
  • Suedia – 154
  • Italia – 126
  • Austria – 95
  • SUA – 93

Marea Britanie nu are decât 33 de roboți instalați la 10.000 angajați, per total industrie (care nu include și domeniul auto).

Raportul World Robotics 2016 al IFR mai precizează că cele mai importante creşteri din Europa apar­ţin statelor din Europa Centrală şi de Est, cu creşteri ale vânzărilor de aproximativ 25% în 2015.

Între 2010 şi 2015, numărul roboţilor nou introduși a crescut cu 40% în Cehia (rata compusă anuală de creştere) şi cu 26% în Polonia.

Creşterea medie prognozată este de aproximativ 14% pe an, în perioada 2017-2019, potrivit Raportului.

Cea mai solidă creştere are loc însă în China, unde se estimează că în 2019 se vor comercializa aproximativ 40% din volumul pieţei mondiale a roboţilor industriali.

Pe sectoare, aproape 70% din roboţii industriali existenți în 2015 erau utilizaţi în industria auto, elec­trică/electronică şi a metalelor şi în anumite sectoare ale construcţiei de maşini.

Pe țări, 75% din vânzările la nivel global înregistrate în 2015 au fost făcute pe piețele din China, Coreea de Sud, Japonia, Statele Unite și Germania.

O mențiune specială merită Coreea de Sud, care conduce în toate topurile legate de robotizare (cu excepția domeniului auto, unde este depășită de Japonia). O țară cu grad înalt și de digitalizare și cu performanțe remarcabile la toate testările internaționale pe învățământ, în special la matematică și științe exacte.

Publicat la data de 18.5.2017 .

2 comentarii

  1. Caliman Eugen-consultant dezvoltare economica
    18.5.2017, 3:51 pm

    1.Intrebarea este una deadreptul “selenara” (nepaminteasca) pentru o tara in care doar 4 din 10 persoane valide au loc de munca, iar mai mult de 3/4 dintre ele sint in domenii neindustriale.Iar 25 la suta din populatie a migrat economic!
    Cum sa vorbim despre asimilarea celei de a “4-a revolutii industriale” – cind Romania nu a asimilat inca nici “prima revolutie industriala”, a montajului manual – urmare a dezindustrializarii quasitotale prin refuzul privatizarii prin terapia de soc in 1992 – datorita deciziei FDSN (27 iunie 1992) si “proiectului economic postcomunist Iliescu”?
    2.Pentru a incepe o astfel de discutie – trebuie sa pornim de la oportunitatea implementarii unui “proiect de reindustrializare” (care sa asigure mai intai realizarea celor 3 revolutii industriale anterioare), propus PSD si refuzat (probabil) din motivul ca partidul este foarte, foarte ocupat cu revolutia …cresterii salariilor bugetare si ale alesilor!In rest, dupa ei toti…potopul lasat de revolutia robotica asupra locurilor de munca si asa prea putine in Romania.

  2. Alina
    22.5.2017, 1:03 pm

    Este normal sa fie asa din cauza lipsei locurilor de munca si a predominantei serviciilor si mai putin a industriei. Privatizarea de tipul “vestul salbatic” din Romania ultimilor 27 de ani a lasat tara practic fara industrie. Cateva centre industriale, un domeniu IT pe val, oameni capabili si bine pregatiti dar nomazi economic nu vor putea niciodata sa permita o robotizare industriala de succes. Doar Dacia si alte cateva firme puternice (si nici acelea romanesti!) nu vor putea face diferenta. Solutia este reindustrializarea si o privire ar trebui indreptata catre China si Coreea de Sud si ce se poate prelua din modelul lor sa fie implementat. Solutii sunt dar s-a vrut indobitocirea si controlarea roamnilor, exterminarea lor asa precum, respectand proportiile, a genocidului armean si evreiesc.

Lasa un comentariu


România robotizată: Când vom ajunge din urmă Slovenia, Cehia și Ungaria?

În România, Revoluția 4.0 se amână pe termen deocamdată nedeterminat. Cu o densitate de doar 11 roboți la 10.000 de angajați din industria prelucrătoare,...Citeste mai departe »

Top 100 cele mai inovative universități din Europa. Din Rusia și din statele UE din fostul bloc comunist – nicio instituție. Exemplul Irlandei

KU Leuven, dn Belgia, este cea mai inovative universitate din Europa, potrivit celei de-a doua ediții a clasamentului realizat de Reuters, top ce cuprinde...Citeste mai departe »

Cele mai mari cinci universități ale României îl acuză pe ministrul Cercetării că subminează instituțiile românești din domeniu

Universităţile „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, „Babeş-Bolyai” din Cluj Napoca, Universitatea din Bucureşti, Universitatea de Vest din Timișoara şi Academia de Studii Economice, reunite...Citeste mai departe »

RESAVER, fondul paneuropean de pensii suplimentare pentru cercetători

Primul fond de pensii pentru cercetătorii europeni, RESAVER, este operațional începând cu luna martie.  Este un produs de economisire pentru pensie modern, care le...Citeste mai departe »

Costurile brevetării invențiilor, de peste 2 ori mai mari în România decât în Germania. Procedurile, de 2 ori mai lungi decât în Coreea de Sud

Taxele pe care le percepe Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) pentru brevetare sunt mai mari decât cele din Slovacia, Cehia, Serbia...Citeste mai departe »

Studiu / Cum percep europenii protejarea proprietății intelectuale și care sunt efectele comportamentale

Proprietatea Intelectuală (PI) este în continuare un concept foarte abstract pentru cetățenii europeni și există o tendință constantă de a asocia protejarea PI cu...Citeste mai departe »

Cercetătorii în forța de muncă românească – problema cea mare. Îi formăm, dar nu știm să-i păstrăm. Ce fac vecinii

Numărul de cercetători din Uniunea Europeană a crescut considerabil în perioada 2005 – 2015, de la 1,38 milioane până la 1,82 milioane ( +32,2%)....Citeste mai departe »

O echipă de liceeni timișoreni a câștigat finala virtuală a competiției Zero Robotics, organizată de NASA și MIT

O echipă de cinci elevi ai unui liceu din Timișoara a câştigat finala virtuală a competiției Zero Robotics, organizată de NASA şi universitatea americană...Citeste mai departe »

Siveco România vrea să ”reseteze”: Raportul său de sustenabilitate – în finala Deloitte Green Frog Award

Ultimul raport de Sustenabilitate al Siveco a câștigat etapa națională a competiției Deloitte Green Frog Award, fiind înscris în etapa superioară, cea care va...Citeste mai departe »

Macheta primei mașini electrice low-cost create în România – prezentată la Cluj

Macheta ”Go4two”, prima mașină electrică low-cost concepută și produsă în România a fost prezentată joi seara, la Cluj-Napoca. Autovehicului va costa, cu tot cu...Citeste mai departe »

Cercetarea a contractat deja 62% din totalul alocat prin Axa 1 a Programului Operaţional Competitivitate 2014-2020

Valoarea totală a fondurilor europene contractate anul acesta pe Programul Operațional Competitivitate 2014 – 2020 este de 604 milioane de euro (2,718miliarde de lei), potrivit...Citeste mai departe »

Cum se calculează scutirea impozitului pe veniturile obținute din Cercetare – Dezvoltare

Criteriile, condiţiile, procedura de calcul a scutirii şi documentele justificative necesare la încadrarea persoanelor scutite de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi...Citeste mai departe »

Începe instalarea celui mai puternic laser din lume – Primele componente au ajuns la Măgurele

Primele componente ale celui mai puternic laser din lume au ajuns la Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), din cadrul Institutului de Fizică de la...Citeste mai departe »

Ponderea întreprinderilor inovatoare a scăzut cu 7,9% între 2012 și 2014, față de 2010 – 2012. Cele mai puține IMM-uri inovatoare, în Regiunea de Vest

În perioada 2012 – 2014, a scăzut cu 7,9 puncte procentuale ponderea întreprinderilor inovatoare, iar procentul salariaților din aceste firme s-a diminuat cu 12,3%,...Citeste mai departe »

Tabloul de bord european privind inovarea 2016: România, ultima din clasament și se îndepărtează de media performanței europene

Performanța inovării s-a îmbunătățit per ansamblu în Uniunea Europeană, în ultimii opt ani. În 21 de state s-au înregistrat creșteri de diferită anvergură, cele...Citeste mai departe »

Facilitățile acordate Cercetării – publicate în Monitorul Oficial. Beneficiari, deduceri și proceduri

Ordinul cuprinde regulile de calcul al rezultatului fiscal pentru activităţile de cercetare sau dezvoltare tehnologică în cazul cărora se acordă deducerea suplimentară, de 50%,...Citeste mai departe »

Inspiring Science Education – proiect de promovare al proiectelor științifice ale profesorilor și elevilor români

În perioada 29 iunie – 1 iulie 2016, se desfășoară la Sinaia Conferința Națională Inspiring Science Education, proiect în care SIVECO România este partener...Citeste mai departe »

Cercetarea din UK sub efectele Brexit – se anunță probleme în mobilitatea cercetătorilor și la finanțare

Brexitul a fost rezultatul pe care cei mai mulți dintre cercetători nu l-au dorit, scrie Nature. Pentru oamenii de știință britanici urmează o perioadă...Citeste mai departe »

Jumătate din cercetătorii angajați la proiectul ELI de la Măgurele sunt români stabiliți în străinătate sau expați

Cercetarea este unul dintre domeniile cu cea mai mare mobilitate a personalului. Fenomenul este stimulat, pe de o parte, de dorința acestor specialiști de...Citeste mai departe »

Proiect: Facilitățile fiscale pentru cercetare se extind și la firmele care nu au acest obiect de activitate

Discuțiile pentru noi facilităţi fiscale acordate cercetării-dezvoltării şi inovării (CDI) și pentru operaționalizare celor deja existente au fost demarate de Ministerul Educației. Săptămâna trecută...Citeste mai departe »

O invenție care ar putea revoluționa ambalarea alimentelor: Folia antimicrobiană biodegradabilă va primi anul acesta brevetul. Inventatorul ei încearcă să aplice brevetul printr-un proiect european

Folia antimicrobiană biodegradabilă, care va permite o expunere mai lungă a produselor alimentare în magazin fără a fi folosiți aditivi, va fi brevetată anul...Citeste mai departe »

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – partener în două proiecte de cercetare privind vehiculele autonome

România nu excelează per ansamblu în domeniul cercetării, dar are câteva echipe ce reușesc să facă performanță la nivel european. Departamentul de calculatoare al...Citeste mai departe »

Cum se plimbă brevetele de invenții prin economia României

În 2014, la Oficiul Român de Invenții și Mărci (OSIM) au fost înregistrate 1.036 de cereri de protejare a unor invenții sau inovații, și...Citeste mai departe »

Cea mai sustenabilă locuință din Europa se află în curtea unei universități din București: Casa care produce mai multă energie decât consumă

Cea mai sustenabilă casă din Europa, prima care ar putea fi certificată complet Living Building Challenge, se află în București și este prototipul unui...Citeste mai departe »

România inventatoare: Brevetele și aplicarea lor. Câte ajung să producă bani, cum se valorifică

Binecunoscuta veste rea: România este penultimul stat din UE la capitolul brevete de invenții, transfer tehnologic sau alți indicatori privind competitivitatea, cercetarea și inovarea....Citeste mai departe »

IT și comunicații – sectorul cel mai dinamic al economiei: Comparația cu țările UE

Sectorul de informații și comunicații (ICT) a crescut cu aproape 45% în ultimii cinci ani iar ponderea sa în formarea PIB s-a dublat în...Citeste mai departe »

Cercetarea aplicativă și drepturile intelectuale: concesiile făcute în România ”economiei reale”

Legislația privind drepturile de proprietate intelectuală a figurat mereu pe lista obstacolelor ce împiedică atragerea investițiilor străine, dar discuțiile s-au centrat mereu pe modificări...Citeste mai departe »

Cum poți face cercetare clinică în România

Pentru România, puține din etapele cercetării medicale sunt cu adevărat accesibile. Pentru cercetarea fundamentală ne lipsesc nu doar echipamentele, reactivii, culturile și, până la...Citeste mai departe »

Două brevete premiate la Salonul de la Bruxelles vor aduce bani Universității de Științe Agricole din Timișoara

Două brevete create de echipe de specialişti de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului au primit, în luna noiembrie, medalia...Citeste mai departe »

Cum se pierd fondurile: Cu competență și profesionalism, Institutul ”Grigore Antipa” din Constanța a comandat o navă militară în locul unei nave de cercetări științifice

Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanţa (INCDM) va pierde șansa de a achiziționa o navă nouă cu aproape opt milioane...Citeste mai departe »

Centrul de Medicina Genomului Timișoara – de la diagnosticarea bolilor genetice, la tratamentul personalizat

România este unul dintre statele membre care a accesat cei mai puțin bani pentru cercetarea în domeniul medical, potrivit oficialilor europeni. Însă, fără aceste...Citeste mai departe »

Excepțiile din cercetarea medicală: Când succesul merge împotriva sistemului

Cum poți reuși în cercetarea medicală din România? Care este secretul acelora puțini care se pot lăuda cu articole publicate în reviste internaționale bine...Citeste mai departe »

România – singura țară UE în care finanțarea cercetării scade an de an: am pierdut legătura chiar și cu plutonul codașilor. Doar 1,5% din banii alocați pe Cercetare vin din Universități

Datele oficiale pe anul 2014 arată că România nu reușește nici măcar să-și păstreze locul printre codașele Europei la alocări pentru Cercetare: alocările scad,...Citeste mai departe »

Raport: Cât și cum investesc corporațiile din România în cercetare-dezvoltare. Modelele altor state de susținere a R&D

Incertitudinea privind facilitățile fiscale și nedefinirea exactă a activităților eligibile pentru obținerea de fonduri sunt principalele impedimente care împiedică mediul privat să investească mai...Citeste mai departe »

Caricatura tristă a cercetării medicale: 6 universități, 6 instituții și 84 de unități subordonate produc un articol ISI la 4 ani pe cap de cercetător. Câteva comparații

Se vorbește adesea despre cât de bună este școala românească de medicină, iar dovada cea mai convingătoare este statistica: cât de mulți medici români...Citeste mai departe »

Ținta pentru investițiile în cercetare – misiune imposibilă: România alocă – stat + privat – pentru R&D cel mai mic procent din PIB

În cercetarea din România se investesc anul acesta 1,7 miliarde de lei (0,4% din PIB), o sumă mult prea îndepărtată de ținta fixată pentru...Citeste mai departe »

România în UE – Situația inovării în înalta tehnologie și consecința ei: scădere severă la productivitatea resurselor

România figurează în cele mai recente statistici europene cu doar 8 patente de înaltă tehnologie (high-tech) înregistrate la European Patent Office, adică 0,15% din...Citeste mai departe »

Analize cursdeguvernare

Costurile RĂMASE DE PLATĂ ale împrumutului de stabilizare macroeconomică din 2009. Poate învăţăm ceva din greşelile trecutului

România va trebui să aloce anul acesta 0,71% din PIB pentru achitarea obligaţiilor aferente pachetului de asistență externă contractat în 2009 prin acordul cu...Citeste mai departe »

Cifrele care să ne trezească / Cât de mult contează mărimea: Ce fac Cehia, Polonia, Ungaria cu creșterea lor economică mică

România a bifat la finele primului trimestru din 2017 nu doar cea mai mare creştere economică dintre ţările UE ( 5,7% brut şi 5,6%...Citeste mai departe »

Marile probleme ale unei creșteri mari. Alles gute? Oh, Nein!

Creşterea economică de 5,7% brut şi 5,6% ajustat sunt cifrele comunicate de INS care au făcut guvernanţii să desfacă mediatic şampania sucesului timpuriu, după...Citeste mai departe »

Cu pixul pe cea mai mare modificare de estimare din toate timpurile: Creşterile salariale – de unde nu-i, nici Dumnezeu nu ar trebui să ceară

Prognoza de primăvară 2017 a Comisiei Naţionale de profil, aflată în subordinea Guvernului, a reevaluat de la simplu la dublu creşterea salariului real pentru...Citeste mai departe »

Un indicator esențial în (mare) suferință: Observații și soluții la procentul angajaților cu muncă temporară

România mai bifează un indicator la care suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană, respectiv procentajul angajaţilor care prestează o muncă temporară. Nivelul de...Citeste mai departe »