România, locul 11 mondial între exportatorii de cherestea. Exportul de buștean a crescut cu 50% în 10 ani

Exportul de bușteni în țara noastră a crescut cu 50% în ultimii 10 ani. De asemenea, România ocupa în 2013 locul 11 în clasamentul mondial de cherestea, cu o valoare de aproape 700 de milioane de dolari a acestor tranzacții.

Aceasta, în condițiile în care nu suntem decât al șaselea producător de cherestea din UE.

În 2014, în UE 28 s-au produs aproximativ 99 milioane de mc de cherestea, din care două treimi în principalele cinci state în domeniu, conform Eurostat:

• Germania (22%)
• Suedia (17.6 %)
• Finlanda (11.0 %)
• Austria (8.4 %)
• Franța (8.0 %).

Exportul de bușteni a crescut cu 50% în 10 ani

Potrivit datelor INS, volumul de lemn rotund exploatat în România a crescut cu 50%, din 2002 până în 2015, în timp ce valoarea exporturilor de lemn brut, cherestea, produse stratificate etc.  s-a triplat, de la 0,6 miliarde la 1,8 milarde de euro:

Diferența dintre ceea ce se întâmplă în România, pe de o parte, și statele UE care exploatează cantități mai mari de lemn și produc mai multă cherestea, pe de altă parte, este ponderea exporturilor în aceste volume.

România și-a triplat și valoarea exporturilor de mobilă, dar abia de curând a ajuns să depășească exporturile de cherestea și lemn: în 2015, mobila vândută în străinătate de producătorii autohtoni a urcat pentru prima dată la plafonul de 2 miliarde de euro. 

România conduce, în mod straniu, la numărul de muncitori folosiți pentru exploatarea unui ha de pădure 

Potrivit Eurostat, România este țara cu cel mai mare număr de unități de muncă anuală pe hectarul de pădure exploatat – o unitate de lucru anuală este echivalentul muncii efectuate de o persoană angajată full-time în timpul unui an.

Parțial, diferența se explică prin faptul că la munte este nevoie de mai multă forță de muncă decât la câmpie, cât și prin utilajele mai puțin performante folosite în unele state.

Pe de altă parte, însă, valoarea din România a acestui indicator ar avea legătură și cu fenomenul tăierilor ilegale: sunt mai mulți lucrători pentru că se taie mai mult decât se raportează.

Exportul de bușteni. Nimeni nu știe exact proporțiile tăierilor ilegale

Nu se știe exact despre ce cantități este vorba în cazul Holzindustrie Schweighofer, după cum ne se cunosc exact proporțiile fenomenului.

Există doar informații date parțiale, din surse oficiale și de la principalele organizații neguvernamentale de mediu:

• în perioada 2013 – 2014, s-au înregistrat 45.509 cazuri de tăieri ilegale, adică o medie de 62 de cazuri pe zi, față de 30 de cazuri pe zi în intervalul 2009 – 2011
• valoarea prejudiciului provocat în dosarele din 2013 – 2014 totalizează peste 52 de milioane de euro
• în perioada 2013-2014 au fost investigate dosare în care totalul volumului de lemn tăiat ilegal de 1.011.892 mc
• date guvernamentale arată însă că în perioada respectivă s-au tăiat ilegal aproximativ 8,8 milioane mc anual
• potrivit Inventarului Forestier Național (realizat de Institutul Naţional de cercetare-dezvoltare în Silvicultură “Marin Drăcea”, fost ICAS), volumul estimat de masă lemnoasă tăiată ilegal în perioada 2008 – 2013 a fost de 8,8 milioane de metri cubi pe an

Pădurea în statistici

• suprafața acoperită de păduri reprezintă 27,45% din teritoriul României
• fondul forestier cuprind 6.544.588 hectare de pădure
• jumătate din pădurile României sunt administrate de Ronsilva, iar aproximativ 415.000 ha aparțin micilor proprietari

Cel mai mare procesator de lemn din România a rămas fără certificat FSC din cauza comerțului ilegal cu lemn

Holzindustrie Schweighofer, cel mai mare procesator de lemn din România (aproximativ 2,5 milioane de metri cubi, anual), a rămas fără în februarie certificatul FSC (Forest Stewardship Council). Asociația a decis disocierea de cel mai mare procesator de bușteni al Europei, după ce activiștii de mediu au prezentat mai multe dovezi că firma comercializează lemn tăiat ilegal.

În urma acestei decizii, lemnul provenit de la Holzindustrie Schweighofer nu mai este certificat ca fiind sustenabil și nu mai poate fi vândut sub marca FSC pe piețele internaționale.

Holzindustrie Schweighofer este parte a grupului austriac Schweighofer, activă în România din 2002.

Compania austriacă a deschis prima fabrică de cherestea în România în anul 2003, la Sebeș.

Mai deține alte două fabrici de cherestea (la Rădăuți și Reci), o fabrică de panouri încleiate din lemn masiv la Siret și una de panel la Comănești.

În total, în unitățile din România ale Holzindistrie lucrează aproximativ 3.000 de persoane.

După disocierea FSC, rețeaua de bricolaj Hornbach, Leroy Merlin și Brico Depot au anunțat încetarea relațiilor de afaceri cu compania Schweighofer.

După un an de la înăsprirea sancțiunilor pentru defrișări ilegale, Parlamentul dorește îmblânzirea lor

Anul trecut, Guvernul Dacian Cioloș a aprobat OUG nr. 51 pentru modificarea și completarea Legii 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice pentru că a reprezentat un pas semnificativ în prevenirea tăierilor ilegale.

Reglementarea a introdus sancțiuni consistente pentru infracțiunile din domeniu, ceea ce s-a reflectat imediat în bilanțul pe 2016:  Regia Națională a Pădurilor Romsilva, de exemplu, a raportat, pentru terenurile administrate de ea, scăderea volumului de tăieri ilegale la 47.788 de metri cubi, cu 16,27% mai puțin față de anul 2015, când s-au înregistrat 57.080 de metri cubi.

Dovadă a eficacității OUG este și dublarea prețului la lemn.

OUG 51 a intrat anul acesta în dezbaterea parlamentarilor și deja au apărut primele încercări de subminare a esenței acesteia – asociațiile de proprietari doresc diminuarea amenzilor, Ronsilva cere eliminarea cu totul a sancțiunilor pentru angajații săi, adesea complici la tăierile ilegale.

Reacția puternică a organizațiilor de mediu a făcut ca, deocamdată, modificările radicale din Comisia pentru agricultură a Camerei Deputaților să fie amânate. 

Au fost menținute amenzile pentru transport ilegal, tăieri ilegale, precum și confiscarea mașinilor folosite pentru transportarea lemnului scos ilegal din pădure.

Au fost diminuate însă câteva dintre amenzile personalului silvic.

Interzicerea exportului de lemn

Fostul premier Victor Ponta anunța în 2015 că va limita parțial exportul de lemn, dar proiectul de lege a fost respins în februarie 2017, în Parlament. Deputații au considerat că legea ar genera „consecințe economice negative în lanț”, în condițiile în care industria autohtonă a mobilei și cea de construcții nu pot absorbi decât jumătate din lemnul exploatat.

Un alt proiect, care propunea interzicerea cu totul a exportului de masă lemnoasă, a fost respins de Senat anul trecut.

În Europa nu există nicio țară cu interdicție pentru exportul de lemn.

Ucraina a instituit în 2015 embargou la exportul de bușteni

Ucraina este acuzată de UE că încalcă Acordul de Asociere pentru că a interzis exportul de bușteni.

Măsura a fost introdusă în 2015, dar nu a dus la scăderea exporturilor, ci dimpotrivă – mafia pădurilor a mituit oficiali și vameși, reușind să scoată în continuare din țară vagoane cu bușteni. De cele mai multe ori, buștenii sunt tăiați la dimensiuni mai mici și apar în acte drept lemn procesat.

În opinia Comisiei Europene, embargoul încalcă reglementări internaționale și nici nu a dus la diminuarea fenomenului tăierilor ilegale, ci a fost instituit în folosul câtorva grupuri d einterese.

Comisia susține eforturile tuturor statelor împotriva despăduririlor, dar acets lucru trebuie făcut prin alte metode și, în primul rând, prin combaterea corupției, au explicat oficiali UE.