România, locul 11 mondial între exportatorii de cherestea. Exportul de buștean a crescut cu 50% în 10 ani

de Mariana Bechir | 12.3.2017 .

România ocupa în 2013 locul 11 în clasamentul mondial de cherestea, cu o valoare de aproape 700 de milioane de dolari a acestor tranzacții.

Aceasta, în condițiile în care nu suntem decât al șaselea producător de cherestea din UE.

În 2014, în UE 28 s-au produs aproximativ 99 milioane de mc de cherestea, din care două treimi în principalele cinci state în domeniu, conform Eurostat:

  • Germania (22%)
  • Suedia (17.6 %)
  • Finlanda (11.0 %)
  • Austria (8.4 %)
  • Franța (8.0 %).

Volumul exporturilor de buștean brut a crescut cu 50% în 10 ani

Potrivit datelor INS, volumul de lemn rotund exploatat în România a crescut cu 50%, din 2002 până în 2015, în timp ce valoarea exporturilor de lemn brut, cherestea, produse stratificate etc.  s-a triplat, de la 0,6 miliarde la 1,8 milarde de euro:

Diferența dintre ceea ce se întâmplă în România, pe de o parte, și statele UE care exploatează cantități mai mari de lemn și produc mai multă cherestea, pe de altă parte, este ponderea exporturilor în aceste volume.

România și-a triplat și valoarea exporturilor de mobilă, dar abia de curând a ajuns să depășească exporturile de cherestea și lemn: în 2015, mobila vândută în străinătate de producătorii autohtoni a urcat pentru prima dată la plafonul de 2 miliarde de euro. 

România conduce, în mod straniu, la numărul de muncitori folosiți pentru exploatarea unui ha de pădure 

Potrivit Eurostat, România este țara cu cel mai mare număr de unități de muncă anuală pe hectarul de pădure exploatat – o unitate de lucru anuală este echivalentul muncii efectuate de o persoană angajată full-time în timpul unui an.

Parțial, diferența se explică prin faptul că la munte este nevoie de mai multă forță de muncă decât la câmpie, cât și prin utilajele mai puțin performante folosite în unele state.

Pe de altă parte, însă, valoarea din România a acestui indicator ar avea legătură și cu fenomenul tăierilor ilegale: sunt mai mulți lucrători pentru că se taie mai mult decât se raportează.

Nimeni nu știe exact proporțiile tăierilor ilegale

Nu se știe exact despre ce cantități este vorba în cazul Holzindustrie Schweighofer, după cum ne se cunosc exact proporțiile fenomenului.

Există doar informații date parțiale, din surse oficiale și de la principalele organizații neguvernamentale de mediu:

  • în perioada 2013 – 2014, s-au înregistrat 45.509 cazuri de tăieri ilegale, adică o medie de 62 de cazuri pe zi, față de 30 de cazuri pe zi în intervalul 2009 – 2011
  • valoarea prejudiciului provocat în dosarele din 2013 – 2014 totalizează peste 52 de milioane de euro
  • în perioada 2013-2014 au fost investigate dosare în care totalul volumului de lemn tăiat ilegal de 1.011.892 mc
  • date guvernamentale arată însă că în perioada respectivă s-au tăiat ilegal aproximativ 8,8 milioane mc anual
  • potrivit Inventarului Forestier Național (realizat de Institutul Naţional de cercetare-dezvoltare în Silvicultură “Marin Drăcea”, fost ICAS), volumul estimat de masă lemnoasă tăiată ilegal în perioada 2008 – 2013 a fost de 8,8 milioane de metri cubi pe an

Pădurea în statistici

  • suprafața acoperită de păduri reprezintă 27,45% din teritoriul României
  • fondul forestier cuprind 6.544.588 hectare de pădure
  • jumătate din pădurile României sunt administrate de Ronsilva, iar aproximativ 415.000 ha aparțin micilor proprietari

Cel mai mare procesator de lemn din România a rămas fără certificat FSC din cauza comerțului ilegal cu lemn

Holzindustrie Schweighofer, cel mai mare procesator de lemn din România (aproximativ 2,5 milioane de metri cubi, anual), a rămas fără în februarie certificatul FSC (Forest Stewardship Council). Asociația a decis disocierea de cel mai mare procesator de bușteni al Europei, după ce activiștii de mediu au prezentat mai multe dovezi că firma comercializează lemn tăiat ilegal.

În urma acestei decizii, lemnul provenit de la Holzindustrie Schweighofer nu mai este certificat ca fiind sustenabil și nu mai poate fi vândut sub marca FSC pe piețele internaționale.

Holzindustrie Schweighofer este parte a grupului austriac Schweighofer, activă în România din 2002.

Compania austriacă a deschis prima fabrică de cherestea în România în anul 2003, la Sebeș.

Mai deține alte două fabrici de cherestea (la Rădăuți și Reci), o fabrică de panouri încleiate din lemn masiv la Siret și una de panel la Comănești.

În total, în unitățile din România ale Holzindistrie lucrează aproximativ 3.000 de persoane.

După disocierea FSC, rețeaua de bricolaj Hornbach, Leroy Merlin și Brico Depot au anunțat încetarea relațiilor de afaceri cu compania Schweighofer.

După un an de la înăsprirea sancțiunilor pentru defrișări ilegale, Parlamentul dorește îmblânzirea lor

Anul trecut, Guvernul Dacian Cioloș a aprobat OUG nr. 51 pentru modificarea și completarea Legii 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice pentru că a reprezentat un pas semnificativ în prevenirea tăierilor ilegale.

Reglementarea a introdus sancțiuni consistente pentru infracțiunile din domeniu, ceea ce s-a reflectat imediat în bilanțul pe 2016:  Regia Națională a Pădurilor Romsilva, de exemplu, a raportat, pentru terenurile administrate de ea, scăderea volumului de tăieri ilegale la 47.788 de metri cubi, cu 16,27% mai puțin față de anul 2015, când s-au înregistrat 57.080 de metri cubi.

Dovadă a eficacității OUG este și dublarea prețului la lemn.

OUG 51 a intrat anul acesta în dezbaterea parlamentarilor și deja au apărut primele încercări de subminare a esenței acesteia – asociațiile de proprietari doresc diminuarea amenzilor, Ronsilva cere eliminarea cu totul a sancțiunilor pentru angajații săi, adesea complici la tăierile ilegale.

Reacția puternică a organizațiilor de mediu a făcut ca, deocamdată, modificările radicale din Comisia pentru agricultură a Camerei Deputaților să fie amânate. 

Au fost menținute amenzile pentru transport ilegal, tăieri ilegale, precum și confiscarea mașinilor folosite pentru transportarea lemnului scos ilegal din pădure.

Au fost diminuate însă câteva dintre amenzile personalului silvic.

Interzicerea exportului de lemn

Proteste la Kiev față de intenția autorităților de a elimina embargoul impus exportului de bușteni

Fostul premier Victor Ponta anunța în 2015 că va limita parțial exportul de lemn, dar proiectul de lege a fost respins în februarie 2017, în Parlament. Deputații au considerat că legea ar genera “consecințe economice negative în lanț”, în condițiile în care industria autohtonă a mobilei și cea de construcții nu pot absorbi decât jumătate din lemnul exploatat.

Un alt proiect, care propunea interzicerea cu totul a exportului de masă lemnoasă, a fost respins de Senat anul trecut.

În Europa nu există nicio țară cu interdicție pentru exportul de lemn.

Ucraina a instituit în 2015 embargou la exportul de bușteni

Ucraina este acuzată de UE că încalcă Acordul de Asociere pentru că a interzis exportul de bușteni.

Măsura a fost introdusă în 2015, dar nu a dus la scăderea exporturilor, ci dimpotrivă – mafia pădurilor a mituit oficiali și vameși, reușind să scoată în continuare din țară vagoane cu bușteni. De cele mai multe ori, buștenii sunt tăiați la dimensiuni mai mici și apar în acte drept lemn procesat.

În opinia Comisiei Europene, embargoul încalcă reglementări internaționale și nici nu a dus la diminuarea fenomenului tăierilor ilegale, ci a fost instituit în folosul câtorva grupuri d einterese.

Comisia susține eforturile tuturor statelor împotriva despăduririlor, dar acets lucru trebuie făcut prin alte metode și, în primul rând, prin combaterea corupției, au explicat oficiali UE.

Publicat la data de 12.3.2017 .

2 comentarii

  1. Ștefan A.
    12.3.2017, 8:16 pm

    Exporti cherestea si importezi panourifacute de straini din materialul exportat .
    Tip MDF , PLF sau PAL .
    E cum ai exporta rosii si importa suc de rosii .
    Practic capitalism facut de saraci .
    Datele arata ca Romania nu a invatat NIMIC despre capitalism si produse cu valoare adaugata care aduc profit mai mare .
    Normal in tara unde spaga e lege .
    Simplu ar fi interzicerea exportului de material brut/primar.
    Obligatia ca exportul de lemn sa fie facut exclusiv prin produse finite (panouri sau innobilate) . Nu ar avea ce spune UE dar e greu la deal cu boii mici .

  2. MIB
    19.4.2017, 2:17 pm

    Produsele cu valoare adaugata implica (iar, la modul optimist, stimuleaza) industria pe orizontala. Pentru busteni nu iti trebuie decat drujbe si camioane. Si nivel educativ de 1-2 clase. Pentru produse cu valoare adaugata ai nevoie, pentru inceput, de fabrici. Iar personalul de acolo nu va lucre la negru sau pe salariul minim. Mai este nevoie, la baza, de scule. Daca nu vrei sa dai banii de pe lemne pe scule de import trebuie sa ai o industrie locala de scule, si de material din care sunt facute. Pentru MDF, OSB, PAL mai ai nevoie si de utilaje si tehnologii, unele patentate, si de personal care sa ti le tina functionale, pe salarii adevarate. In schimb daca tai si vinzi ilegal busteni, eventual din padurea altuia, investitia e mica si banii, cat sunt e de putini, vin repede (comparative cu amortizarea unei fabrici). Azi sa avem ce manca, maine… mai vedem.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Informatizarea afacerilor: România, dincolo de mitologie

Aproximativ o cincime dintre întreprinderile din UE au angajat specialişti în tehnologia informaţiei în 2016. Din păcate, contrar percepţiei publice că stăm relativ bine...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cam care ar fi costul în bani al circului politic. Cifrele concrete

Media pe primele cinci luni din 2017 a creditelor angajate de stat pe termen lung a fost de 3,85%, în timp ce pe ultimele...Citeste mai departe »

Marin Pana

Aritmetica ignoră criza politică / Deficitul comercial declanșează dezechilibrele: mica, dar riscanta lor listă

Deficitul comercial pe prima treime din 2017 a fost de 3,37 miliarde euro, cu peste 20% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cel logic, cel politic, cel contabil – 3 răspunsuri la adevărata problemă a bugetului: majorarea arbitrară a pensiilor

Am făcut un efort de memorie şi am căutat să vedem care au fost angajamentele bugetare pentru anul în curs. Luate direct de la...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cât a crescut costul forţei de muncă în 2017. Implicaţii, explicații

Costul orar al forţei de muncă s-a majorat deja pe acest an cu 18,20% brut în primul trimestru al lui 2017 faţă de aceeaşi...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Mai aproape de Statele Unite şi Germania. România s-a profilat corect. Păcat că acasă…

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Aflată ȋn campanie electorală, cu şanse reale de a obţine al patrulea mandat de cancelar, Angela Merkel se arată rezervată pe tema...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / De ce Sorin Grindeanu încă nu a învățat ”programul de guvernare”

Cristian Grosu

Moto: ”Singurul care ştie acel program din scoarţă-n scoarţă sunt eu, dar şi Sevil Shhaideh a început să se uite şi la părţile la...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / După alegerile germane, începe reforma UE. Riscuri și oportunități pentru România. Să grăbim anunțarea datei pentru trecerea la Euro!

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După primăvara electorală cu Happy End din Europa, Berlinul și Parisul au convenit recent, practic a doua zi după instalarea noului președinte...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Noile fracturi europene – locuri de muncă mai multe sau mai bune?

Radu Crăciun

In ultimul deceniu, piata muncii din Uniunea Europeana a fost o oglindire destul de exacta a realizarilor si esecurilor UE. In aceeasi masura in...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Deficitul bugetar între legitățile economice, nevoile sociale și matematica elementară

Dan Bădin

Agenda publică este dominată în ultima vreme de discuțiile despre impozite, salarii și buget. Relaxarea fiscală, urmată de o majorare substanțială a cheltuielilor, a...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română
<
cheap ray ban sunglasses outlet cheap oakley outlet sale cheap Ray Ban sunglasses online cheap Ray Ban sunglasses outlet uk Cheap Ray Bans Outlet cheap ray bans sale cheap ray ban glasses Ray ban sunglasses for cheap cheap ray ban sunglasses cheap ray ban glasses outlet cheap ray ban glasses cheap oakley sunglasses outlet Wholesale oakley sunglasses cheap oakley sunglasses online occhiali da sole ray ban clubmaster oakley Italia ray ban italia
fake id california fake id online maker texas id best state for fake id fake id review illinois fake id fake id usa reddit fake id how to get a fake id how to get a fake id buy usa fake id buy fake id fake school id connecticut fake id cheap fake id best fake id fake id maker fake id god fake id website Fake id generator Fake id Fake id maker reddit fake id/ how to make fake id fake drivers license/ best fake id