România, locul 11 mondial între exportatorii de cherestea. Exportul de buștean a crescut cu 50% în 10 ani

de Mariana Bechir | 12.3.2017 .

România ocupa în 2013 locul 11 în clasamentul mondial de cherestea, cu o valoare de aproape 700 de milioane de dolari a acestor tranzacții.

Aceasta, în condițiile în care nu suntem decât al șaselea producător de cherestea din UE.

În 2014, în UE 28 s-au produs aproximativ 99 milioane de mc de cherestea, din care două treimi în principalele cinci state în domeniu, conform Eurostat:

  • Germania (22%)
  • Suedia (17.6 %)
  • Finlanda (11.0 %)
  • Austria (8.4 %)
  • Franța (8.0 %).

Volumul exporturilor de buștean brut a crescut cu 50% în 10 ani

Potrivit datelor INS, volumul de lemn rotund exploatat în România a crescut cu 50%, din 2002 până în 2015, în timp ce valoarea exporturilor de lemn brut, cherestea, produse stratificate etc.  s-a triplat, de la 0,6 miliarde la 1,8 milarde de euro:

Diferența dintre ceea ce se întâmplă în România, pe de o parte, și statele UE care exploatează cantități mai mari de lemn și produc mai multă cherestea, pe de altă parte, este ponderea exporturilor în aceste volume.

România și-a triplat și valoarea exporturilor de mobilă, dar abia de curând a ajuns să depășească exporturile de cherestea și lemn: în 2015, mobila vândută în străinătate de producătorii autohtoni a urcat pentru prima dată la plafonul de 2 miliarde de euro. 

România conduce, în mod straniu, la numărul de muncitori folosiți pentru exploatarea unui ha de pădure 

Potrivit Eurostat, România este țara cu cel mai mare număr de unități de muncă anuală pe hectarul de pădure exploatat – o unitate de lucru anuală este echivalentul muncii efectuate de o persoană angajată full-time în timpul unui an.

Parțial, diferența se explică prin faptul că la munte este nevoie de mai multă forță de muncă decât la câmpie, cât și prin utilajele mai puțin performante folosite în unele state.

Pe de altă parte, însă, valoarea din România a acestui indicator ar avea legătură și cu fenomenul tăierilor ilegale: sunt mai mulți lucrători pentru că se taie mai mult decât se raportează.

Nimeni nu știe exact proporțiile tăierilor ilegale

Nu se știe exact despre ce cantități este vorba în cazul Holzindustrie Schweighofer, după cum ne se cunosc exact proporțiile fenomenului.

Există doar informații date parțiale, din surse oficiale și de la principalele organizații neguvernamentale de mediu:

  • în perioada 2013 – 2014, s-au înregistrat 45.509 cazuri de tăieri ilegale, adică o medie de 62 de cazuri pe zi, față de 30 de cazuri pe zi în intervalul 2009 – 2011
  • valoarea prejudiciului provocat în dosarele din 2013 – 2014 totalizează peste 52 de milioane de euro
  • în perioada 2013-2014 au fost investigate dosare în care totalul volumului de lemn tăiat ilegal de 1.011.892 mc
  • date guvernamentale arată însă că în perioada respectivă s-au tăiat ilegal aproximativ 8,8 milioane mc anual
  • potrivit Inventarului Forestier Național (realizat de Institutul Naţional de cercetare-dezvoltare în Silvicultură “Marin Drăcea”, fost ICAS), volumul estimat de masă lemnoasă tăiată ilegal în perioada 2008 – 2013 a fost de 8,8 milioane de metri cubi pe an

Pădurea în statistici

  • suprafața acoperită de păduri reprezintă 27,45% din teritoriul României
  • fondul forestier cuprind 6.544.588 hectare de pădure
  • jumătate din pădurile României sunt administrate de Ronsilva, iar aproximativ 415.000 ha aparțin micilor proprietari

Cel mai mare procesator de lemn din România a rămas fără certificat FSC din cauza comerțului ilegal cu lemn

Holzindustrie Schweighofer, cel mai mare procesator de lemn din România (aproximativ 2,5 milioane de metri cubi, anual), a rămas fără în februarie certificatul FSC (Forest Stewardship Council). Asociația a decis disocierea de cel mai mare procesator de bușteni al Europei, după ce activiștii de mediu au prezentat mai multe dovezi că firma comercializează lemn tăiat ilegal.

În urma acestei decizii, lemnul provenit de la Holzindustrie Schweighofer nu mai este certificat ca fiind sustenabil și nu mai poate fi vândut sub marca FSC pe piețele internaționale.

Holzindustrie Schweighofer este parte a grupului austriac Schweighofer, activă în România din 2002.

Compania austriacă a deschis prima fabrică de cherestea în România în anul 2003, la Sebeș.

Mai deține alte două fabrici de cherestea (la Rădăuți și Reci), o fabrică de panouri încleiate din lemn masiv la Siret și una de panel la Comănești.

În total, în unitățile din România ale Holzindistrie lucrează aproximativ 3.000 de persoane.

După disocierea FSC, rețeaua de bricolaj Hornbach, Leroy Merlin și Brico Depot au anunțat încetarea relațiilor de afaceri cu compania Schweighofer.

După un an de la înăsprirea sancțiunilor pentru defrișări ilegale, Parlamentul dorește îmblânzirea lor

Anul trecut, Guvernul Dacian Cioloș a aprobat OUG nr. 51 pentru modificarea și completarea Legii 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice pentru că a reprezentat un pas semnificativ în prevenirea tăierilor ilegale.

Reglementarea a introdus sancțiuni consistente pentru infracțiunile din domeniu, ceea ce s-a reflectat imediat în bilanțul pe 2016:  Regia Națională a Pădurilor Romsilva, de exemplu, a raportat, pentru terenurile administrate de ea, scăderea volumului de tăieri ilegale la 47.788 de metri cubi, cu 16,27% mai puțin față de anul 2015, când s-au înregistrat 57.080 de metri cubi.

Dovadă a eficacității OUG este și dublarea prețului la lemn.

OUG 51 a intrat anul acesta în dezbaterea parlamentarilor și deja au apărut primele încercări de subminare a esenței acesteia – asociațiile de proprietari doresc diminuarea amenzilor, Ronsilva cere eliminarea cu totul a sancțiunilor pentru angajații săi, adesea complici la tăierile ilegale.

Reacția puternică a organizațiilor de mediu a făcut ca, deocamdată, modificările radicale din Comisia pentru agricultură a Camerei Deputaților să fie amânate. 

Au fost menținute amenzile pentru transport ilegal, tăieri ilegale, precum și confiscarea mașinilor folosite pentru transportarea lemnului scos ilegal din pădure.

Au fost diminuate însă câteva dintre amenzile personalului silvic.

Interzicerea exportului de lemn

Proteste la Kiev față de intenția autorităților de a elimina embargoul impus exportului de bușteni

Fostul premier Victor Ponta anunța în 2015 că va limita parțial exportul de lemn, dar proiectul de lege a fost respins în februarie 2017, în Parlament. Deputații au considerat că legea ar genera “consecințe economice negative în lanț”, în condițiile în care industria autohtonă a mobilei și cea de construcții nu pot absorbi decât jumătate din lemnul exploatat.

Un alt proiect, care propunea interzicerea cu totul a exportului de masă lemnoasă, a fost respins de Senat anul trecut.

În Europa nu există nicio țară cu interdicție pentru exportul de lemn.

Ucraina a instituit în 2015 embargou la exportul de bușteni

Ucraina este acuzată de UE că încalcă Acordul de Asociere pentru că a interzis exportul de bușteni.

Măsura a fost introdusă în 2015, dar nu a dus la scăderea exporturilor, ci dimpotrivă – mafia pădurilor a mituit oficiali și vameși, reușind să scoată în continuare din țară vagoane cu bușteni. De cele mai multe ori, buștenii sunt tăiați la dimensiuni mai mici și apar în acte drept lemn procesat.

În opinia Comisiei Europene, embargoul încalcă reglementări internaționale și nici nu a dus la diminuarea fenomenului tăierilor ilegale, ci a fost instituit în folosul câtorva grupuri d einterese.

Comisia susține eforturile tuturor statelor împotriva despăduririlor, dar acets lucru trebuie făcut prin alte metode și, în primul rând, prin combaterea corupției, au explicat oficiali UE.

Publicat la data de 12.3.2017 .

2 comentarii

  1. Ștefan A.
    12.3.2017, 8:16 pm

    Exporti cherestea si importezi panourifacute de straini din materialul exportat .
    Tip MDF , PLF sau PAL .
    E cum ai exporta rosii si importa suc de rosii .
    Practic capitalism facut de saraci .
    Datele arata ca Romania nu a invatat NIMIC despre capitalism si produse cu valoare adaugata care aduc profit mai mare .
    Normal in tara unde spaga e lege .
    Simplu ar fi interzicerea exportului de material brut/primar.
    Obligatia ca exportul de lemn sa fie facut exclusiv prin produse finite (panouri sau innobilate) . Nu ar avea ce spune UE dar e greu la deal cu boii mici .

  2. MIB
    19.4.2017, 2:17 pm

    Produsele cu valoare adaugata implica (iar, la modul optimist, stimuleaza) industria pe orizontala. Pentru busteni nu iti trebuie decat drujbe si camioane. Si nivel educativ de 1-2 clase. Pentru produse cu valoare adaugata ai nevoie, pentru inceput, de fabrici. Iar personalul de acolo nu va lucre la negru sau pe salariul minim. Mai este nevoie, la baza, de scule. Daca nu vrei sa dai banii de pe lemne pe scule de import trebuie sa ai o industrie locala de scule, si de material din care sunt facute. Pentru MDF, OSB, PAL mai ai nevoie si de utilaje si tehnologii, unele patentate, si de personal care sa ti le tina functionale, pe salarii adevarate. In schimb daca tai si vinzi ilegal busteni, eventual din padurea altuia, investitia e mica si banii, cat sunt e de putini, vin repede (comparative cu amortizarea unei fabrici). Azi sa avem ce manca, maine… mai vedem.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Pulverizarea clasei mijlocii: Inegalitatea socială exagerată scoate România din cifrele UE. Știați că?…

România a apărut din nou la coada UE din perspectiva ratei de risc la sărăcie şi excludere socială, cu 38,8% din populaţie ( aproape...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stabilitatea economică a României: alarmele anului 2017, așa cum se văd din indicatorii europeni

România începe să prezinte tot mai multe semnale de avertizare pentru analiza economică pe termen scurt fundamentată de Eurostat, cu valori situate semnificativ în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avansul salariului real – o listă a anomaliilor: Administrația urcă cu 44% peste Sănătate, Industria prelucrătoare coboară la sub 90% din media pe economie

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna august 2017 a fost de 3.290 de lei cu 1,2% mai mare faţă de luna...Citeste mai departe »

Marin Pana

Peste 1 miliard de euro lunar: atât a ajuns deficitul comercial prin supraturarea consumului

Pe fondul celor mai reduse exporturi din ultimele şapte luni, deficitul comercial lunar a depăşit din nou pragul de un miliard de euro în...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română