România, locul 11 mondial între exportatorii de cherestea. Exportul de buștean a crescut cu 50% în 10 ani

de Mariana Bechir | 12.3.2017 .

România ocupa în 2013 locul 11 în clasamentul mondial de cherestea, cu o valoare de aproape 700 de milioane de dolari a acestor tranzacții.

Aceasta, în condițiile în care nu suntem decât al șaselea producător de cherestea din UE.

În 2014, în UE 28 s-au produs aproximativ 99 milioane de mc de cherestea, din care două treimi în principalele cinci state în domeniu, conform Eurostat:

  • Germania (22%)
  • Suedia (17.6 %)
  • Finlanda (11.0 %)
  • Austria (8.4 %)
  • Franța (8.0 %).

Volumul exporturilor de buștean brut a crescut cu 50% în 10 ani

Potrivit datelor INS, volumul de lemn rotund exploatat în România a crescut cu 50%, din 2002 până în 2015, în timp ce valoarea exporturilor de lemn brut, cherestea, produse stratificate etc.  s-a triplat, de la 0,6 miliarde la 1,8 milarde de euro:

Diferența dintre ceea ce se întâmplă în România, pe de o parte, și statele UE care exploatează cantități mai mari de lemn și produc mai multă cherestea, pe de altă parte, este ponderea exporturilor în aceste volume.

România și-a triplat și valoarea exporturilor de mobilă, dar abia de curând a ajuns să depășească exporturile de cherestea și lemn: în 2015, mobila vândută în străinătate de producătorii autohtoni a urcat pentru prima dată la plafonul de 2 miliarde de euro. 

România conduce, în mod straniu, la numărul de muncitori folosiți pentru exploatarea unui ha de pădure 

Potrivit Eurostat, România este țara cu cel mai mare număr de unități de muncă anuală pe hectarul de pădure exploatat – o unitate de lucru anuală este echivalentul muncii efectuate de o persoană angajată full-time în timpul unui an.

Parțial, diferența se explică prin faptul că la munte este nevoie de mai multă forță de muncă decât la câmpie, cât și prin utilajele mai puțin performante folosite în unele state.

Pe de altă parte, însă, valoarea din România a acestui indicator ar avea legătură și cu fenomenul tăierilor ilegale: sunt mai mulți lucrători pentru că se taie mai mult decât se raportează.

Nimeni nu știe exact proporțiile tăierilor ilegale

Nu se știe exact despre ce cantități este vorba în cazul Holzindustrie Schweighofer, după cum ne se cunosc exact proporțiile fenomenului.

Există doar informații date parțiale, din surse oficiale și de la principalele organizații neguvernamentale de mediu:

  • în perioada 2013 – 2014, s-au înregistrat 45.509 cazuri de tăieri ilegale, adică o medie de 62 de cazuri pe zi, față de 30 de cazuri pe zi în intervalul 2009 – 2011
  • valoarea prejudiciului provocat în dosarele din 2013 – 2014 totalizează peste 52 de milioane de euro
  • în perioada 2013-2014 au fost investigate dosare în care totalul volumului de lemn tăiat ilegal de 1.011.892 mc
  • date guvernamentale arată însă că în perioada respectivă s-au tăiat ilegal aproximativ 8,8 milioane mc anual
  • potrivit Inventarului Forestier Național (realizat de Institutul Naţional de cercetare-dezvoltare în Silvicultură “Marin Drăcea”, fost ICAS), volumul estimat de masă lemnoasă tăiată ilegal în perioada 2008 – 2013 a fost de 8,8 milioane de metri cubi pe an

Pădurea în statistici

  • suprafața acoperită de păduri reprezintă 27,45% din teritoriul României
  • fondul forestier cuprind 6.544.588 hectare de pădure
  • jumătate din pădurile României sunt administrate de Ronsilva, iar aproximativ 415.000 ha aparțin micilor proprietari

Cel mai mare procesator de lemn din România a rămas fără certificat FSC din cauza comerțului ilegal cu lemn

Holzindustrie Schweighofer, cel mai mare procesator de lemn din România (aproximativ 2,5 milioane de metri cubi, anual), a rămas fără în februarie certificatul FSC (Forest Stewardship Council). Asociația a decis disocierea de cel mai mare procesator de bușteni al Europei, după ce activiștii de mediu au prezentat mai multe dovezi că firma comercializează lemn tăiat ilegal.

În urma acestei decizii, lemnul provenit de la Holzindustrie Schweighofer nu mai este certificat ca fiind sustenabil și nu mai poate fi vândut sub marca FSC pe piețele internaționale.

Holzindustrie Schweighofer este parte a grupului austriac Schweighofer, activă în România din 2002.

Compania austriacă a deschis prima fabrică de cherestea în România în anul 2003, la Sebeș.

Mai deține alte două fabrici de cherestea (la Rădăuți și Reci), o fabrică de panouri încleiate din lemn masiv la Siret și una de panel la Comănești.

În total, în unitățile din România ale Holzindistrie lucrează aproximativ 3.000 de persoane.

După disocierea FSC, rețeaua de bricolaj Hornbach, Leroy Merlin și Brico Depot au anunțat încetarea relațiilor de afaceri cu compania Schweighofer.

După un an de la înăsprirea sancțiunilor pentru defrișări ilegale, Parlamentul dorește îmblânzirea lor

Anul trecut, Guvernul Dacian Cioloș a aprobat OUG nr. 51 pentru modificarea și completarea Legii 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice pentru că a reprezentat un pas semnificativ în prevenirea tăierilor ilegale.

Reglementarea a introdus sancțiuni consistente pentru infracțiunile din domeniu, ceea ce s-a reflectat imediat în bilanțul pe 2016:  Regia Națională a Pădurilor Romsilva, de exemplu, a raportat, pentru terenurile administrate de ea, scăderea volumului de tăieri ilegale la 47.788 de metri cubi, cu 16,27% mai puțin față de anul 2015, când s-au înregistrat 57.080 de metri cubi.

Dovadă a eficacității OUG este și dublarea prețului la lemn.

OUG 51 a intrat anul acesta în dezbaterea parlamentarilor și deja au apărut primele încercări de subminare a esenței acesteia – asociațiile de proprietari doresc diminuarea amenzilor, Ronsilva cere eliminarea cu totul a sancțiunilor pentru angajații săi, adesea complici la tăierile ilegale.

Reacția puternică a organizațiilor de mediu a făcut ca, deocamdată, modificările radicale din Comisia pentru agricultură a Camerei Deputaților să fie amânate. 

Au fost menținute amenzile pentru transport ilegal, tăieri ilegale, precum și confiscarea mașinilor folosite pentru transportarea lemnului scos ilegal din pădure.

Au fost diminuate însă câteva dintre amenzile personalului silvic.

Interzicerea exportului de lemn

Proteste la Kiev față de intenția autorităților de a elimina embargoul impus exportului de bușteni

Fostul premier Victor Ponta anunța în 2015 că va limita parțial exportul de lemn, dar proiectul de lege a fost respins în februarie 2017, în Parlament. Deputații au considerat că legea ar genera “consecințe economice negative în lanț”, în condițiile în care industria autohtonă a mobilei și cea de construcții nu pot absorbi decât jumătate din lemnul exploatat.

Un alt proiect, care propunea interzicerea cu totul a exportului de masă lemnoasă, a fost respins de Senat anul trecut.

În Europa nu există nicio țară cu interdicție pentru exportul de lemn.

Ucraina a instituit în 2015 embargou la exportul de bușteni

Ucraina este acuzată de UE că încalcă Acordul de Asociere pentru că a interzis exportul de bușteni.

Măsura a fost introdusă în 2015, dar nu a dus la scăderea exporturilor, ci dimpotrivă – mafia pădurilor a mituit oficiali și vameși, reușind să scoată în continuare din țară vagoane cu bușteni. De cele mai multe ori, buștenii sunt tăiați la dimensiuni mai mici și apar în acte drept lemn procesat.

În opinia Comisiei Europene, embargoul încalcă reglementări internaționale și nici nu a dus la diminuarea fenomenului tăierilor ilegale, ci a fost instituit în folosul câtorva grupuri d einterese.

Comisia susține eforturile tuturor statelor împotriva despăduririlor, dar acets lucru trebuie făcut prin alte metode și, în primul rând, prin combaterea corupției, au explicat oficiali UE.

Publicat la data de 12.3.2017 .

2 comentarii

  1. Ștefan A.
    12.3.2017, 8:16 pm

    Exporti cherestea si importezi panourifacute de straini din materialul exportat .
    Tip MDF , PLF sau PAL .
    E cum ai exporta rosii si importa suc de rosii .
    Practic capitalism facut de saraci .
    Datele arata ca Romania nu a invatat NIMIC despre capitalism si produse cu valoare adaugata care aduc profit mai mare .
    Normal in tara unde spaga e lege .
    Simplu ar fi interzicerea exportului de material brut/primar.
    Obligatia ca exportul de lemn sa fie facut exclusiv prin produse finite (panouri sau innobilate) . Nu ar avea ce spune UE dar e greu la deal cu boii mici .

  2. MIB
    19.4.2017, 2:17 pm

    Produsele cu valoare adaugata implica (iar, la modul optimist, stimuleaza) industria pe orizontala. Pentru busteni nu iti trebuie decat drujbe si camioane. Si nivel educativ de 1-2 clase. Pentru produse cu valoare adaugata ai nevoie, pentru inceput, de fabrici. Iar personalul de acolo nu va lucre la negru sau pe salariul minim. Mai este nevoie, la baza, de scule. Daca nu vrei sa dai banii de pe lemne pe scule de import trebuie sa ai o industrie locala de scule, si de material din care sunt facute. Pentru MDF, OSB, PAL mai ai nevoie si de utilaje si tehnologii, unele patentate, si de personal care sa ti le tina functionale, pe salarii adevarate. In schimb daca tai si vinzi ilegal busteni, eventual din padurea altuia, investitia e mica si banii, cat sunt e de putini, vin repede (comparative cu amortizarea unei fabrici). Azi sa avem ce manca, maine… mai vedem.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Cât de prost e distribuit costul salarial în România – țara cu cea mai mare creștere a costurilor cu munca în 2016

România conduce detașat în topul creșterii costurilor cu forța de muncă la nivelul statelor UE, potrivit datelor pentru 2016 publicate de Eurostat. Cu o...Citeste mai departe »

Marin Pana

O analiză chiar de la bază: Activele şi pasivele gospodăriilor româneşti, în context european

România ocupă ultimul loc între statele atât în ceea ce priveşte activele cât şi pasivele gospodăriilor populaţiei raportate la PIB, potrivit celor mai recente...Citeste mai departe »

Marin Pana

4 din cele 8 regiuni ale României – încadrate în baremul european de sărăcie. Bucureştiul figurează peste Madrid şi Berlin

Numărul regiunilor de dezvoltare cu care România intră în topul 20 al celor mai sărace zone din Uniunea Europeană a rămas la patru anul...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stat tot mai slab, cu obligații tot mai mari: Microexcedentul bugetar de moment explicat pe scurt

Bugetul general consolidat a încheiat primele două luni din anul 2017 cu un microexcedent de 0,05% din PIB-ul estimat pentru anul în curs, conform...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenţie la cursul de schimb! Influența asupra bugetului, politicii salariale și creșterii economice reale

Tot eşafodajul de indicatori previzionaţi de Comisia Naţională de Prognoză, aflată în subordinea Guvernului, se sprijină pe prezmuţia unei întăriri a cursului leului faţă...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5250 lei
4.1556 lei
5.3254 lei

OPINII & EDITORIAL

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Macron va fi Preşedintele Franţei, dar transformarea politicii în Europa continuă

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În absenţa unei „lebede negre” în următoarele două săptămâni, candidatul pro-european de centru, Emmanuel Macron, va fi ales pe 7 mai Preşedintele...Citeste mai departe »

Care e treaba cu disputa privind banii din pilonul II

Marin Pana

Aproape 7 milioane de români au acumulat până acum circa 7 miliarde de lei în cadrul aşa-numitului pilon II al sistemului de pensii, respectiv...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Cele două Turcii vor intra într-o lungă perioadă conflictuală. Dar este ceva și mai grav

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Rezultatul în sine al referendumului din Turcia nu este surprinzător. Eu m-aș fi așteptat la o diferență chiar mai mare decât 51,4%...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Zona euro – iluzii europene, iluzii românești

Radu Crăciun

Privind in trecut, inca refuz sa cred ca un proiect de complexitatea zonei euro a fost demarat ca un proiect politic. Adica, un proiect...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Start-up nation: un mare viciu de construcție

Andreea Paul

Cel mai mare viciu de construcție al programului START-UP NATION este acordarea fondurilor de la stat antreprenorilor debutanți în proporție de 100%, fără contribuții...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problema (mare, foarte mare) a Serviciilor secrete: Rezolvați-o odată!

Cristian Grosu

Problema Serviciilor secrete în România Nu ține doar de drepturile omului – așa cum știm/credem că se petrece în democrațiile consolidate, ci e una...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Trump-Merkel: O întâlnire transatlantică ratată şi o ridicolă „factură” a unei „datorii” care schimbă paradigma de securitate a Europei

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Zilele trecute, întâlnirea şefilor executivelor din cele mai importante două puteri ale lumii occidentale, Statele Unite şi Germania, ne-a lăsat un gust...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Din miezul noii faze istorice a (de)capitalizării României: Fenomenul ”Cocotierul” și efectul ”Bombonica”

Cristian Grosu

La ora la care scriu aceste rânduri, sistemul judiciar din România tocmai turnează încă un episod penibil, dintr-un șir tot mai lung de episoade...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română