Revoluția tehnologică după 21 de ani de sistem educațional K (Cati): Premieră – 35% dintre elevi au luat sub 5 la matematică la evaluarea oficială după gimnaziu

de Mariana Bechir | 27.6.2017 .

La Evaluarea Națională de anul acesta, 23,1% din elevi au obţinut medii mai mici de 5.

Acesta este rezultatul a 20 de ani de destructurare sistematică a Educației românești (vorbim de cea teoretică, pentru că cea practică a fost subminată științific) și subordonare a acesteia către grupurile de interese politice, economice și electorale. La rezultatul prost de astăzi s-a muncit mult și metodic.

Comparativ cu anii anteriori, la prima vedere s-ar putea spune că rezultatele naționale sunt mai bune – în 2014 și 2016, ponderea notelor foarte proaste a fost de 28,9, respectiv 24,9%:

Analiza rezultatelor pe probe dezvăluie însă dezastrul acumulat în ani de nereformare și neupdatare a sistemului de educație românesc – la matematică, 34,1% din cei 144.929 de elevi înscriși la Evaluarea Națională nu au reușit să obțină media 5. Este cel mai mare procent din ultimii cel puțin cinci ani.

Cu atât mai mult cu cât, în premieră, generația de la care se așteaptă integrarea în era tehnologiei, obâine note atât de mici la principala disciplină oricială care ține de tehnologie :

În rural, ponderea urcă puternic, până la aproape 50% din elevi cu medii sub 5, ceea ce demonstrează încă o dată  inegalitatea de șanse dintre cei 64.232 (44,3%) de candidați care învață în școli din comune și sate, și cei 80.697 (55,7%) copii sunt din mediul urban:

Cel mai ușor examen din ultimii 80 de ani, cu cele mai proaste rezultate din anul 1933 încoace

Aceste rezultate au fost înregistrate la cel mai facil examen de Evaluare Națională din ultimii 80 de ani, conform evaluării oferite România liberă de către profesorul de matematică Sorin Borodi, din Dej.

Dificultatea de la proba de matematică a fost anul acesta de 4,11 din 10.

Având ca reper subiectele din 1933, dificultatea examenelor de matematică s-a menținut cam la același nivel în perioada 1954-1990, în jurul unei medii de 8-8,5 din 10.

Treptat, până în 2001, cu niște variații, dificultatea a coborât până aproape de nota 6, iar din 2009 a scăzut până aproape de 4.

Un alt indicator privind gradul de dificultate al Evaluării este numărul notelor de 10 obținute – anul acesta au fost 467 de medii maxime, comparativ cu 253, anul trecut.

Teleorman, județul lui Daddy – 51,6% din elevi, medii sub 5 la matematică

Așa cum se întâmplă în fiecare an, Bucureștiul înregistrează cele mai multe medii de peste 5 – 89,3% din totalul copiilor prezentați la examen.

Județele cu cele mai multe medii sub 5 sunt cele cu rate mari de sărăcie și șomaj. Conduc de la distanță în topul performanțelor slabe județele Giurgiu (cu aproape 40% medii sub 5) și Teleorman (36,5%):

În ceea ce  privește proba de matematică, recordul ponderii celor cu medii sub 5 aparține județului Teleorman, unde 51,6% din elevi nu ua reușit să obțină această notă.

Giurgiu, cu un procent de 50,7% este al doilea județ unde unul din doi elevi nu a luat 5 la matematică, la Evaluarea de anul acesta.

Performanța la matematică a elevilor români scade drastic în context global

Guvernanții au creionat în ultimii ani numeroase strategii pentru reindustrializarea României, atragerea investițiilor străine și creșterea competitivității. Toate acestea sunt inutile, cât timp școala românească nu ocupă loc central în aceste planuri.

Deja, România se confruntă cu cel mai mare deficit de forță de muncă calificată:

  • 72% dintre companiile românești au dificultăți să ocupe posturile vacante, potrivit unui studiu realizat de ManPower Group
  • un angajator evaluează în medie 14 candidați până îl găsește pe cel potrivit, iar formarea unui angajat entry level durează în medie 8 luni (potrivit datelor Romanian Business Leaders)

De cealaltă parte, la nivel internațional, trendul în educație este diferit, cu accent pe matematică:

  • peste 80% din slujbele anilor 2015-2025 cer competențe STEM (Științe, Tehnologie, Inginerie și Matematică), potrivit estimărilor National Science Foundation din 2014
  • 65% din copiii care intră astăzi în sistemul de învățământ vor face la locul de muncă activități care astăzi nu există, potrivit studiului Future of Jobs Report, publicat de World Economic Forum (WEF) în 2016.

Esențial: Mecanismul politico-administrativ responsabil merge mai departe cu aceiași oameni

Demn de menționat este că unul din cei mai influenți responsabili ai sistemului de Educație care a produs aceste rezultate și a dus Învățământul atât de jos se pregătește de un nou ciclu :

Este vorba de dna. Ecaterina Andronescu – aflată în cele mai influente poziții din Educație din 1996, de unde a produs atât legislație cât și proceduri, trenduri, alinieri și mentalități – toate după interesele politice ale sistemului socio-economico-uman ale Partidului Social Democrat.

Atât din poziția de ministru al educației (în mai multe guverne), cât și din cea de membru și conducător al Comisiilor de specialitate din Parlament, dna. Ecaterina Andronescu a influențat DECISIV, de la putere sau din opoziție, sistemul de educație.

Ultimul și cel mai presant, pentru economie, exemplu : Dna Ecaterina Andronescu este cea care, în urmă cu 6 ani, a desființat școlile profesionale – efect pe care mediul de afaceri și economia îl resimt azi sub presiunea cererii de forță de muncă adecvat calificate.

Dna. Andronescu se pregătește în aceste zile să facă parte din guvernul Tudose: i s-a rezervat portofoliul Educației.

Publicat la data de 27.6.2017 .

2 comentarii

  1. ramon
    28.6.2017, 6:42 pm

    am avut 10 la bac la matematică, dar pot spune că nimic nu mi-a folosit începând cu primul an de stagiatură. Se fac sute, poate mii de formule pentru ca în practică să trebuiască să știi cum să reglezi/ repari un aparat sau să alergi să vinzi rulmenți sau curele. Singura matematică utilă este cea din clasele I-IV când înveți aria dreptunghiului, cercului, scăderi și înmulțiri, adunări și împărțiri, chiar au fost și probleme de gândire. Începând cu clasa a V-a înveți tot felul de invenții în matematică, dar nu vei calcula niciodată volumul sferei sau al piramidei.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

UK și UE încep luni negocierile pe drepturile cetățenilor: (aproape) toate cifrele relevante de pe masa tratativelor

Între cele 3 detalii legate de Brexit pe care UE vrea să le stabilească înainte de a trece la discuțiile referitoare la viitoarea relație...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Cum se pierd 4 ani din viață? Dar 800.000 de ani din vieți? Liceul fără cunoștințe, fără meserie, fără diplomă: de ce pleacă tinerii unde văd cu ochii

Cum se pierd 4 din cei mai eficienți și esențiali ani din viață? Dar 800 de mii de ani din vieți? : Tinerii sunt...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Vești rele pentru banii europeni ai României: Statuia plăților directe în agricultură are picioare de lut

Un singur lucru funcționa bine în România la capitolul ”absorbție a fondurilor europene”- plățile directe acordate agricultorilor. Era și simplu: nu era nevoie de...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

RIS 2017: România riscă să devină cea mai necompetitivă țară din UE – Bucureștiul, inovator modest. Praga și Bratislava, centre de excelență

România se află de mai mulți ani pe un trend de depreciere a performanțelor din inovare și riscă să ocupe pe termen lung ultimul...Citeste mai departe »

Marin Pana

Recomandările UE şi cum se joacă România cu focul

Situaţia României din perspectiva Bruxelles-ului, după cum se prezintă în recomandările făcute în urmă cu mai puţin de o lună în cadrul aşa-numitului Semestru...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Noua tentativă a Ucrainei de a sparge blocada Rusiei spre Vest. De ce va eșua și aceasta

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De mai bine de o săptămână, Ucraina dă semnale repetate și insistente, la nivel înalt, că este pregătită să reia ofensiva politico-diplomatică...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română