Revoluția tehnologică după 21 de ani de sistem educațional K (Cati): Premieră – 35% dintre elevi au luat sub 5 la matematică la evaluarea oficială după gimnaziu

La Evaluarea Națională de anul acesta, 23,1% din elevi au obţinut medii mai mici de 5.

Acesta este rezultatul a 20 de ani de destructurare sistematică a Educației românești (vorbim de cea teoretică, pentru că cea practică a fost subminată științific) și subordonare a acesteia către grupurile de interese politice, economice și electorale. La rezultatul prost de astăzi s-a muncit mult și metodic.

Comparativ cu anii anteriori, la prima vedere s-ar putea spune că rezultatele naționale sunt mai bune – în 2014 și 2016, ponderea notelor foarte proaste a fost de 28,9, respectiv 24,9%:

Analiza rezultatelor pe probe dezvăluie însă dezastrul acumulat în ani de nereformare și neupdatare a sistemului de educație românesc – la matematică, 34,1% din cei 144.929 de elevi înscriși la Evaluarea Națională nu au reușit să obțină media 5. Este cel mai mare procent din ultimii cel puțin cinci ani.

Cu atât mai mult cu cât, în premieră, generația de la care se așteaptă integrarea în era tehnologiei, obâine note atât de mici la principala disciplină oricială care ține de tehnologie :

În rural, ponderea urcă puternic, până la aproape 50% din elevi cu medii sub 5, ceea ce demonstrează încă o dată  inegalitatea de șanse dintre cei 64.232 (44,3%) de candidați care învață în școli din comune și sate, și cei 80.697 (55,7%) copii sunt din mediul urban:

Cel mai ușor examen din ultimii 80 de ani, cu cele mai proaste rezultate din anul 1933 încoace

Aceste rezultate au fost înregistrate la cel mai facil examen de Evaluare Națională din ultimii 80 de ani, conform evaluării oferite România liberă de către profesorul de matematică Sorin Borodi, din Dej.

Dificultatea de la proba de matematică a fost anul acesta de 4,11 din 10.

Având ca reper subiectele din 1933, dificultatea examenelor de matematică s-a menținut cam la același nivel în perioada 1954-1990, în jurul unei medii de 8-8,5 din 10.

Treptat, până în 2001, cu niște variații, dificultatea a coborât până aproape de nota 6, iar din 2009 a scăzut până aproape de 4.

Un alt indicator privind gradul de dificultate al Evaluării este numărul notelor de 10 obținute – anul acesta au fost 467 de medii maxime, comparativ cu 253, anul trecut.

Teleorman, județul lui Daddy – 51,6% din elevi, medii sub 5 la matematică

Așa cum se întâmplă în fiecare an, Bucureștiul înregistrează cele mai multe medii de peste 5 – 89,3% din totalul copiilor prezentați la examen.

Județele cu cele mai multe medii sub 5 sunt cele cu rate mari de sărăcie și șomaj. Conduc de la distanță în topul performanțelor slabe județele Giurgiu (cu aproape 40% medii sub 5) și Teleorman (36,5%):

În ceea ce  privește proba de matematică, recordul ponderii celor cu medii sub 5 aparține județului Teleorman, unde 51,6% din elevi nu ua reușit să obțină această notă.

Giurgiu, cu un procent de 50,7% este al doilea județ unde unul din doi elevi nu a luat 5 la matematică, la Evaluarea de anul acesta.

Performanța la matematică a elevilor români scade drastic în context global

Guvernanții au creionat în ultimii ani numeroase strategii pentru reindustrializarea României, atragerea investițiilor străine și creșterea competitivității. Toate acestea sunt inutile, cât timp școala românească nu ocupă loc central în aceste planuri.

Deja, România se confruntă cu cel mai mare deficit de forță de muncă calificată:

• 72% dintre companiile românești au dificultăți să ocupe posturile vacante, potrivit unui studiu realizat de ManPower Group
• un angajator evaluează în medie 14 candidați până îl găsește pe cel potrivit, iar formarea unui angajat entry level durează în medie 8 luni (potrivit datelor Romanian Business Leaders)

De cealaltă parte, la nivel internațional, trendul în educație este diferit, cu accent pe matematică:

• peste 80% din slujbele anilor 2015-2025 cer competențe STEM (Științe, Tehnologie, Inginerie și Matematică), potrivit estimărilor National Science Foundation din 2014
• 65% din copiii care intră astăzi în sistemul de învățământ vor face la locul de muncă activități care astăzi nu există, potrivit studiului Future of Jobs Report, publicat de World Economic Forum (WEF) în 2016.

Esențial: Mecanismul politico-administrativ responsabil merge mai departe cu aceiași oameni

Demn de menționat este că unul din cei mai influenți responsabili ai sistemului de Educație care a produs aceste rezultate și a dus Învățământul atât de jos se pregătește de un nou ciclu :

Este vorba de dna. Ecaterina Andronescu – aflată în cele mai influente poziții din Educație din 1996, de unde a produs atât legislație cât și proceduri, trenduri, alinieri și mentalități – toate după interesele politice ale sistemului socio-economico-uman ale Partidului Social Democrat.

Atât din poziția de ministru al educației (în mai multe guverne), cât și din cea de membru și conducător al Comisiilor de specialitate din Parlament, dna. Ecaterina Andronescu a influențat DECISIV, de la putere sau din opoziție, sistemul de educație.

Ultimul și cel mai presant, pentru economie, exemplu : Dna Ecaterina Andronescu este cea care, în urmă cu 6 ani, a desființat școlile profesionale – efect pe care mediul de afaceri și economia îl resimt azi sub presiunea cererii de forță de muncă adecvat calificate.

Dna. Andronescu se pregătește în aceste zile să facă parte din guvernul Tudose: i s-a rezervat portofoliul Educației.