sâmbătă

16 martie, 2024

28 ianuarie, 2018

Indicele de Dezvoltare Incluzivă (IDI, în engleză Inclusive Development Index) face o evaluare anuală a 103 ţări, prin care, pe lângă PIB, sunt luate în considerare 12 coordonate ale progresului economic, bazate pe trei piloni principali:

  • creştere şi dezvoltare,
  • incluziune socială şi echitate între generaţii,
  • sustenabilitate în administrarea resurselor naturale şi financiare.

Primul pilon se compune din PIB/locuitor, rata de angajare, productivitatea muncii şi speranţa de viaţă sănătoasă, al doilea trimite la venitul median al gospodăriilor, rata sărăciei, Coficientul Gini al veniturilor şi coeficientul gini al avuţiei iar al treilea pilon se referă la economisirea netă ajustată, datoria publică ( ca pondere în PIB), rata de dependenţă şi intensitatea în emisii de carbon a PIB.

IDI este un proiect al Forumului Economic Mondial, Iniţiativa de sistem privind viitorul progresului economic. Are drept scop să înlesnească dezvoltarea economică incluzivă prin adâncirea parteneriatului public – privat prin analiză, dialog strategic şi conlucrare concretă, inclusiv accelerarea impactului social prin acţiune corporatistă.


IDI a fost conceput ca o alternativă la PIB, prin care se încearcă reflectarea mai corectă a criteriilor pe baza cărora oamenii evaluează progresul economic al ţărilor lor. Statele sunt împărţite în două categorii, avansate şi emergente. Scorurile, create pe baza unei evaluări de la 1 la 7, nu sunt strict comparabile între cele două categorii de state, din cauza definiţiilor diferite ale sărăciei.

Foarte interesant, Cehia apare deja pe locul 15, înaintea Coreei de Sud, Canadei şi Franţei, după care apar în acelaşi clasament alte două foste state socialiste, Slovenia şi Slovacia, înaintea Marii Britanii, cărora li se adaugă apoi Estonia în faţa SUA şi a Japoniei.

Noi apărem în al doilea clasament, dominat tot de foste colege de CAER:


Dincolo de faptul că i-am depăşit de-abia „la mustaţă” pe vecinii bulgari, în pofida faptului că am luat ceva distanţă la PIB/locuitor, tot e ceva că ne plasăm înaintea state precum Turcia ( locul 16, cu un scor de 4,26), Federaţia Rusă (locul 19, cu 4,20) sau China (locul 26, cu 4,09). Progresul exprimat de trendul pe cinci ani (2012- 2016) este relativ bun, deşi rămâne la jumătate faţă de cel consemnat de Letonia sau Ungaria.

Încrederea interpersonală ne afectează performanţa economică

De reţinut pentru noi, relaţia dintre performanţa de dezvoltare incluzivă şi încrederea interpersonală, prezentată sub formă grafic, ne plasează, alături de Uganda, Armenia şi Brazilia printre statele situate undeva la mijlocul intervalului de 5% -10% încredere.

Adică mult sub cele 20% atinse de Bulgaria, Polonia sau Moldova, cele mai slab situate din fostul bloc estic, unde Ungaria şi Cehia se duc spre 30%.

Pentru referinţă, menţionăm că statele cele mai dezvoltate au şi cele mai rate ale încrederii interpersonale, circa 75% în Norvegia, cam 65% în Olanda şi Suedia şi 60% în Finlanda.

Oarecum suprinzător, dar de luat în seamă dacă vrem să progresăm mai rapid, între acestea două din urmă s-a intercalat China.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Economia României a suferit în ultimul deceniu unele dintre cele

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: