Analiză

Munca se duce spre contribuţie zero la PIB –ul potenţial. Când rata de ocupare crește, dar nu converge

Rata de ocupare a populaţiei României cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani a fost anul trecut de 68,8%, potrivit datelor comunicate de… Mai mult

08.11.2018

La obiect

Document / Mai există o valiză, tot cu gogoși: cea luată de premierul Dăncilă în țările arabe

În turneul din țările arabe din zona Golfului, premierul Viorica Dăncilă a prezentat proiectele pe care Guvernul este dispus să le realizeze în Parteneriat Public-Privat,… Mai mult

08.11.2018

Analiză

Convergenţa salariilor versus convergenţa preţurilor

Nivelul de trai din România a crescut semnificativ pe fondul unei convergenţe accelerate a salariilor în raport cu media UE şi a stagnării în procesul… Mai mult

06.11.2018

Chestiunea

Numai pentru cine vrea să înțeleagă: Mecanismul guvernamental care evaporă științific creșterea economică

Textul de mai jos e doar un fragment (adică doar ipoteza și intriga, la care trebuie să reflectăm)  din articolul apărut în revista (exclusiv print)… Mai mult

06.11.2018

Cronicile

Radu Crăciun / O noua globalizare? Pentru cine?

de Radu Crăciun , 19.10.2018

Am avut prilejul sa asist de curand la o conferinta organizata de INSEAD, prestigioasa institutie de studii post-universitare care se autoeticheteaza “The Business School for the World”. Conferinta s-a intitulat “Managing disruption at the Board and Executive level”(Managementul schimbarilor de tip soc la nivelul consiliului de administratie si al conducerii executive).

O conferinta cu o participare de inalt nivel, provenind din mediul academic international si, in egala masura, din randurile membrilor de consilii de administratie sau executivi ai unor mari brand-uri internationale. O garnitura de speakeri care urma sa ne impartaseasca din vasta ei experienta, dar si sa ne faca sa intelegem perspectiva pe care o au asupra lumii acesti membri ai elitei internationale.

Ideea centrala impartasita de acestia a fost aceea ca globalizarea nu se afla in retragere, ci trece de fapt intr-o noua etapa a evolutiei sale. Este pe cale de disparitie vechiul tip de globalizare, care se baza pe conceptul de piete globale ca suma a pietelor nationale existente si descoperim noua globalizare, in care se face trecerea de la “piete globale” la o “lume globala”.

Catalizatorul acestei treceri este digitalizarea. Chiar daca globalizarea si digitalizarea coexista de peste un deceniu, evolutiile tehnologice le-au adus acum in situatia de a se potenta reciproc. Digitalizarea a adus globalizarea intr-un punct ireversibil, in timp ce globalizarea duce digitalizarea in toate cotloanele lumii. Teoria celor prezenti este ca noua globalizarea nu mai este despre fluxuri de capital si de marfuri, ci despre fluxuri masive de date si informatii care traverseaza lumea in lung si in lat.

Libertatea si viteza cu care circula informatiile la nivel global fac ca expertii sa fie conectati intre ei, sa-si impartaseasca si sa isi imbunatateasca competentele si sa se transforme in ultima instanta in nuclee de experienta unice, capabile de o importanta diferentiere competitiva. Tehnologia face ca globalizarea sa fie din ce in ce mai putin despre conectarea companiilor si din ce in ce mai mult despre conectarea oamenilor.

Este vorba despre o explozie a fluxurilor informationale, in fata carora ridicarea de ziduri la granite devine ridicola. In locul unei globalizari ca suma a partilor ne miscam catre o lume a “emergentei”, in care intregul are proprietati pe care partile lui luate individual, izolate, nu le au. Trecerea este de la globalizarea ca suma a partilor la o globalizare care are caracteristici pe care banala insumare a partilor nu a fost capabila sa le produca pana acum.

Globalizarea in noile conditii inceteaza sa mai fie un concept legat de loc geografic si devine un concept legat de timp. Sistemele digitale permit “prezenta” virtuala in timp real la mari distante, ceea ce face distantele irelevante.

Revolutiile tehnologice induse de digitalizare diminueaza relevanta acumularilor istorice de capital si avutie si chiar de know-how ale tarilor. Sunt revolutii in care tarile dezvoltate si cele in curs de dezvoltare pleaca de pe aceeasi linie si in care ceea ce conteaza in primul rand este capitalul de inteligenta. Aceasta face ca tari considerate in curs de dezvoltare sa fie in anumite domenii mai avansate decat tarile dezvoltate. Ceea ce pune tarile ce au detinut timp de secole suprematia tehnologica intr-o pozitie inedita, situatie care le ingrijoreaza profund.

In ultimele decenii, avantajele competitive in lume au fost considerate a fi atribute nationale de tip german, american, japonez etc., exportul acestor modele culturale in alte tari fiind privit ca garantia succesului companiilor create de astfel de tari pe noi meridiane. Acum suntem in curs de a trece intr-o noua etapa, in care avantajul competitiv este “metanational”.

Superioritatea nu va mai proveni din trasaturi culturale nationale, ci din capacitatea unor entitati si grupuri de competente nationale sau transnationale de a se organiza si de a fi conduse intr-un mod performant. Aceste noi evolutii vor duce la o situatie paradoxala. Cu cat lumea va fi mai globala, cu atat avantajul multinationalelor va fi mai mic in conditiile in care grupuri de competente locale se vor putea asocia mult mai usor la nivel global. In mod paradoxal, cu cat lumea va fi mai globala, cu atat potentarea competentelor locale se va putea face mai usor, facandu-le din ce in ce mai relevante.

Ma opresc aici cu prezentarea acestor idei care nu pot sa nu dea de gandit, chiar daca, din punctul meu de vedere, descriu mai degraba cazuri incipiente, care nu sunt nicidecum in situatia de fi generalizate inca. Subscriu la ele? Partial, asa cum am explicat in “Al treilea val ne-a purtat. Al patrulea ne duce la fund?”.

Cred ca actuala revolutie digitala, spre deosebire de revolutia precedenta, cea informationala, va fi mai putin democratica. In timp ce prima a creat invingatori in orice state cu capital de inteligenta, actuala revolutie are la baza intr-o masura mai mare nu doar capitalul de inteligenta, ci si resursele financiare.

E adevarat, nici una, nici alta nu mai au nationalitate. Atat capitalul financiar cat si cel de inteligenta se pot grupa din ce in ce mai rapid transfrontalier, astfel incat sa profite la maxim de oportunitati. Dar asta nu rezolva o problema majora care este pe cale sa apara si care este sintetizata intr-o intrebare simpla, dar de o importanta teribila:

In folosul cui va fi noua globalizare?

Pentru ca vechea globalizare a fost initiata de elitele economice, cu sprijinul elitelor politice, pentru beneficiile economice si efectul de inavutire pe care urmau sa-l creeze acestora. A fost un demers reusit, in conditiile in care globalizarea mai crea o a doua categorie de castigatori si promotori: tarile emergente. Tari in care un numar important de locuitori au iesit din saracie si in care clasele de mijloc au cunoscut o dezvoltare exploziva. Perdante au fost clasele de mijloc din tarile dezvoltate, cu lovitura de ricoseu pe care o vedem acum: puseul nationalist si populist care face britanici, francezi, germani, italieni, austrieci, dar si americani, sa contraatace prin puterea votului.

“Noua globalizare”, chiar si pe scenariile enuntate mai sus de panelisti, este pe cale sa creeze o categorie mult mai restransa de castigatori: elitele financiare si cele intelectuale. “Globalizarea in folosul oamenilor” in detrimentul companiilor, mentionata la conferinta, va fi de fapt globalizarea in folosul unor categorii mai degraba restranse de oameni, situati in pozitii de putere: cei care fie administreaza sume mari de bani, fie detin inteligenta si competentele unice de natura a-i face indispensabili pentru revolutia tehnologica in desfasurare. O revolutie care, nota bene, de aceasta data va lovi fara nicio diferenta forta de munca atat din tarile dezvoltate cat si din cele emergente. World Economic Forum estimeaza ca in urmatorii cinci ani in 15 tari importante, tari emergente SI dezvoltate, se vor pierde 5 milioane de locuri de munca, dupa ajustarea pentru cele nou create.

O astfel de situatie va duce la o crestere a polarizarii sociale la nivel global in detrimentul consolidarii unei clase de mijloc globale solide. De aici pana la radicalizarea politica nu va fi decat un pas. Iar cei care tin fraiele politicilor nationale par sa ramana surprinsi si profund imobili in intelegerea radicalizarii politice cu care se confrunta astazi. Asa ca acest fenomen isi continua mersul netulburat in SUA si Europa de Vest.

Vor fi capabile tari precum India sau China sa stavileasca tensiunile sociale, tendintele nationaliste si populiste, odata ce largi categorii profesionale isi vor pierde locurile de munca, fiind afectate de inlocuirea lor prin sisteme automatizate si de inteligenta artificiala? Sa ne amintim ca Banca Mondiala estimeaza ca 2/3 din locurile de munca existente in tarile emergente sunt amenintate cu disparitia de catre revolutia digitala.

Asa ca, inarmat cu aceste ganduri, am ridicat mana si am intrebat panelul de distinsi experti, membri ai elitelor internationale si avocati ai noii globalizari:

“In conditiile in care vechea globalizare a avut castigatori elitele internationale si tarile in curs de dezvoltare, cine vor fi castigatorii noii globalizari, avand in vedere ca ea va lovi fara discriminare populatiile din toate tarile, indiferent de nivelul de dezvoltare?”

Ce credeti? Mi-au raspuns?

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.10.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Serbia tocmai termină o autostradă de 550 de km pe un traseu la fel de greu ca Valea Oltului. Fără sprijinul fondurilor europene

Adrian N Ionescu

Au mai rămas de finalizat doar 34 de kilometri din cei 554 ai autostradei A1 din Serbia, care străbate țara vecină de la un capăt… Mai mult

Stiri

Primăria Capitalei crește cu 277 mil. lei capitalul social la 5 dintre companiile sale

Consiliul General al Capitalei  are pe ordinea de zi a şedinţei din 22 noiembrie proiectele de majorare a capitalului social la patru companii municipale şi… Mai mult

Stiri

România a importat peste 6 milioane tone ţiţei, în primele 9 luni din 2018

Vladimir Ionescu

România a importat, în primele nouă luni din 2018, o cantitate de ţiţei de circa 6,138 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 9,9% mai mult… Mai mult

Stiri

Rectificare bugetară la Primăria Capitalei – suplimentare de 88 mil. lei la subvențiile de căldură

Adrian N Ionescu

Cheltuielile totale pe 2018 ale Primăriei Municipiului București vor înregistra  o creștere netă de peste 45,3 milioane de lei, dacă propunerea de rectificare bugetară va fi aprobată… Mai mult

Stiri

A murit diplomatul Mihnea Constantinescu, consilier al premierilor României și membru al Consiliului Regal

Adrian N Ionescu

Diplomatul Mihnea Constantinescu a murit sâmbătă noapte într-un spital din Nisa în vârstă de 57 de ani, potrivit News.ro. „Este o veste rea pentru corpul… Mai mult

Stiri

Peste 9.000 de deţinuţi au fost eliberaţi în 2018, pe baza recursului compensatoriu

Vladimir Ionescu

Peste 9.000 din cei aproximativ 11.000 de deţinuţi eliberaţi în primele 10 luni ale anului au ieșit din închisoare în baza Legii nr. 169/2017 privind… Mai mult

Stiri

Fitch – rating pentru România, cu avertismente

Adrian N Ionescu

Agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings a confirmat ratingul pentru datoriile pe termen lung în valută al României la „BBB minus”, ca și perspectiva asociată… Mai mult