Angajații de la direcţiile de Finanţe din ţară au oprit munca și protestează marți dimineața în fața sediilor, revoltați că ministerul intenționează mărirea salariilor exclusiv din aparatul propriu și central, cu aproximativ 60%, printr-o ordonanță de urgență.
Angajații de la câteva direcții financiare din teritoriu au oprit spontan lucrul, marți, dar protestul s-a extins în câteva ore în toată țara.
Ei cer tratament egal, în condițiile în care salariile de la centru își majorează cu 60%, în timp ce veniturile lor medii sunt de numai 1.350 de lei net, printr-o ordonanță de urgență ce ar fi fost aprobată „pe șest”.
Pe fondul acestor presiuni, ordonanța prin care au fost majorate salariile din aparatul central a fost abrogată în şedinţa de marți, 3 noiembrie.
Salariul mediu net al angajaţilor din administraţia publică era, la nivelul lunii august, de 2.558 de lei, cu 41% mai mare decât salariul mediu net pe economie, reiese din cele mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică (INS).
De altfel, funcţionarii publici câştigau cu 60% mai mult decât angajaţii din sănătate şi cu 64,3% mai mult decât cei din învăţământ.
În debutul şedinţei în care a fost abrogată majorarea salarială din aparatul central al Ministerului de Finanţe, făcând referire la protestele din ţară, premierul a afirmat: „Aud în fiecare zi doar cereri de măriri de salarii, dar nu aud nimic despre o responsabilitate mai mare și mai puțină birocrație. Salarii mai mari vor fi doar când va fi mai multă competență și mai multă responsabilitate.”
De menţionat că la data aprobării creşterilor salariale guvernul nu a informat public în legătură cu decizia.
Treptat, protestatarilor de la direcțiile financiare li s-a alăturat și personalul din primării și alte instituții locale ale administrației, care acuză Guvernul de discriminare, în condițiile în care există riscul corupției în rândul multor categorii de bugetari, nu doar la nivelul șefilor din aparatul central, spun protestatarii.
”Din cauza modului defectuos în care este gestionată politica salarială din România, creând discriminări între categorii sociale şi chiar între angajaţii din cadrul administraţiei publice (vezi creşterile salariale acordate în învăţământ şi sănătate, precum şi angajaţilor din cadrul structurilor centrale ale Ministerului Finanţelor Publice şi ANAF), salariaţii din domeniul Fiscului, din primării şi din alte instituţii din administraţia publică centrală şi locală au declanșat au declanşat acţiuni spontane la nivel naţional, solicitând în mod expres acordarea de creşteri salariale”, spun liderii Sed Lex, într-un comunicat de presă.
Zeci de funcționari s-au adunat, de asemenea, în fața Ministerului Finanțelor, și amenință cu proteste pe timp nelimitat, până la creșterea salariilor din întregul sistem bugetar.
Măririle din minister care scot bugetarii în stradă
Din aproximativ 28.000 de angajați existenți în sistem, au beneficiat o săptămână de aceste creșteri salariale, ce ar fi urmat să intre în vigoare la 1 noiembrie, aproximativ 5.700 de persoane din aparatul central al Finanțelor: 2.000 de la Antifraudă, circa 1.000 de la Direcția de administrare mari contribuabili și 100 de la nou înființa Agenție pentru achiziții publice.
Restul, până la 5.700 de angajați, sunt “neamuri, cumetrii etc.”, a explicat pentru cursdeguvernare.ro unul dintre liderii protestatarilor.
Explicațiile ministerului Finanțelor
Reglementarea iniţială s-a făcut prin derogare de la Ordonanța privind salarizarea bugetarilor și acordă aparatului propriu al Ministerului Finanțelor 25 de clase de salarizare succesive faţă de clasa deţinută.
Ministerul Finanțelor a susținut că majorarea medie este de 22%, însă o clasă înseamnă 2,5 puncte procentuale la salariul de bază, creșterea rezultată fiind cu 60%.
„Măsura propusă este de natură să conducă la evitarea riscului migrării personalului din cadrul acestora către instituţii cu un nivel de salarizare superior, la evitarea săvârşirii unor posibile fapte de corupţie şi la stabilirea unui echilibru între complexitatea muncii şi riscurile care derivă din realizarea prerogativelor acestora”, a explicat Ministerul Finanțelor, vineri, într-un comunicat.
