Magistrații din România au nevoie de peste trei ani pentru a pronunța o hotărâre în prima instanță într-un caz de spălare de bani, aceasta fiind cea mai lungă perioadă din UE pentru judecarea unui astfel de dosar, conform Tabloului de bord privind justiția, ediția 2024, raport publicat marți de Comisia Europeană.
Concret, un proces de evaziune fiscală era soluționat în 2022, în România, în 1142,9 zile. De perioade foarte lungi aveau nevoie și judecătorii din Spania și Grecia, singurele care mai depășeau plafonul de 900 de zile în astfel de dosare.
În satele din regiune, media s-a situat invariabil sub un an: în Cehia, media zilelor pentru un proces de evaziune fiscală în prima instanță a fost de 285 de zile, în Ungaria – 257,5 zile, iar în Bulgaria – 265 de zile.
Procesele pentru luare de mită, de 3 ori mai scurte decât cele de evaziune
O durată decentă, comparativ cu ceea situația din alte state ce figurează în statistica Tabloului de bord privind justiția, o au dosarele de corupție (mită), cu o medie 323,4 de zile, media de soluționare în prima instanță. Această medie este în scădere, față de 2021, când media se situa la 426,7 zile.
Recordul este deținut în această cazuistică de Slovenia – cu 889 de zile. Ea este urmată de Franța, care judecă aceste dosare în 638 de zile.
România, cel mai mare număr de litigii civile și comerciale, raportat la populație. Sunt rezolvate destul de rapid
România este campioană și la numărul de litigii civile și comerciale, raportat la populație, cu 7 astfel de cazuri la 100 de locuitori. Un număr în creștere, în perioada 2012 – 2022, după cum arată statistica UE:
Ne urmează Belgia (care a pornit de la un raport mai mare în 2012, dar se află de atunci pe trend descrescător), cu 5,7 de dosare la 100 de locuitori. În Polonia erau înregistrate, tot în 2022, doar 2,3 de astfel de litigii, iar Ungaria – 1,2, la 100 de locuitori.
Durata de rezolvarea a acestora cazuri este însă una decentă, în România, comparativ cu alte state UE, de exemplu cu Polonia, unde durata medie în prima instanță era de un an (362 de zile):
În ceea ce privește numărul de judecători, un factor important ce determină durata proceselor, împreună cu încărcătura de dosare, România se afla în 2022 exact la mijlocul clasamentului UE, cu 22 de astfel de magistrați la 100.000 de locuitori. O pondere similară celei din Germania, dar dublă celei din Franța.
Polonia avea 28 de judecători la 100.000 de locuitori, Cehia 28,2, iar Croația se afla în top cu o medie de 42,4 judecători.
Tabloul de bord privind justiția din UE prezintă o imagine de ansamblu anuală a indicatorilor privind eficiența, calitatea și independența sistemelor de justiție și face parte din setul de instrumente privind statul de drept.
Existența unor sisteme de justiție eficace joacă un rol esențial în punerea în aplicare a legislației UE și în susținerea statului de drept și a valorilor fundamentale care stau la baza Uniunii Europene, menționează Comisia. Se garantează astfel faptul că cetățenii și întreprinderile pot beneficia pe deplin de drepturile lor, se consolidează încrederea reciprocă și se contribuie la crearea unui mediu favorabil cetățenilor, afacerilor și investițiilor.
(Citiți și: ”Recuperarea prejudiciului din dosarul lui Dan Voiculescu, suspendată de Tribunalul București”)
****
