Președintele Klaus Iohannis a trimis o sesizarea Curții Constituționale pe legea de aprobare a OUG 33/2017, prin care a fost schimbat mecanismul de numire a conducerii Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații. Încă din mai 2017, șeful statului a criticat eliminarea președintelui din procedura de numire a conducerii Autorității.
Sesizarea trimisă CCR privește Legea de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2017 pentru modificarea și completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.
Printre argumentele invocate de șeful statului în sesizare se numără încălcarea principiului bicameralismului, deoarece legea adoptată de Parlament conține reglementări noi față de Ordonanța Guvernului.
„Senatul, în calitate de Cameră decizională, a adoptat o serie de amendamente care au detaliat procedura de desemnare a conducerii ANCOM, dar, în plus, a adoptat și unele amendamente prin care au fost aduse modificări altor texte din OUG nr. 22/2009, care nu au fost avute în vedere nici de guvern și, pe cale de consecință, nici de Camera Deputaților. Aceste modificări vizau:
(a) salarizarea președintelui și vicepreședinților ANCOM;
(b) asimilarea funcțiilor de președinte și vicepreședinte ANCOM celei de ministru, respectiv secretar de stat, inclusiv cu drept de cabinet al demnitarului;
(c) introducerea posibilității demiterii președintelui și vicepreședinților ANCOM pentru motivele prevăzute la art. 11 alin. (3) și (4) din OUG nr. 22/2009, precum și în situații extraordinare, atunci când, prin acțiunile lor, au afectat în mod grav independența funcțională a autorității față de entitățile prevăzute la art. 18 alin. (5) din OUG nr. 22/2009 sau capacitatea administrativă a autorității de a-și îndeplini atribuțiile conferite de lege;
(d) procedura demiterii din funcție a președintelui și a vicepreședinților ANCOM;
(e) supunerea spre dezbatere și adoptare în plenul Parlamentului a raportului anual al ANCOM și efectele respingerii raportului anual al ANCOM de către Parlament (demiterea conducerii ANCOM)”, se arată în sesizarea trimisă Curții Constituționale.
Totodată, președintele contestă adoptarea unei ordonanțe de urgență pe subiectul conducerii ANCOM.
„Având în vedere atât preambulul OUG nr. 33/2017, cât și expunerea de motive a acesteia, precum și jurisprudența Curții Constituționale în materie, ținând cont de faptul că între eliberarea din funcție, ca urmare a demisiei, a fostului președinte interimar al ANCOM, domnul Marius Cătălin Marinescu (la 13 aprilie 2017) și intrarea în vigoare a OUG nr. 33/2017 (la 2 mai 2017) au trecut mai puțin de trei săptămâni, timp în care nu a fost formulată de guvern o nouă propunere Președintelui României de numire în funcție a unui nou președinte al ANCOM, Guvernul a încălcat dispozițiile art. 115 alin. (4) din Constituție, întrucât a justificat utilizarea ordonanței de urgență exclusiv prin necesitatea adoptării unei reglementări diferite a procedurii de desemnare a conducerii ANCOM, fără a exista, deci, o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă, independentă de voința Guvernului, care pune în pericol un interes public și, totodată, fără justificarea urgenței reglementării”, se arată în sesizarea președintelui Iohannis.
În mai 2017, după ce Guvernul Grindeanu a adotat OUG 33/2017, președintele Klaus Iohannis s-a referit la actul normativ comparându-l cu OUG 13. „Mă îngrijorează speța, care seamănă izbitor cu speța Ordonanței 13. Acest Guvern, din păcate, încă nu a înțeles foarte bine care este rolul lui în arhitectura constituțională. Nu legalitatea a fost problema și la această ordonanță cu Comunicațiile, ci oportunitatea, lipsa totală de transparență în decizie și felul în care s-a pus problema”, a declarat șeful statului.
Șeful statului a avut un mesaj punctual și pentru PSD: „Dacă acum, PSD, fiindcă a ajuns la putere, vrea să schimbe toate legile în care apare președintele doar ca să arate că este la putere, nu mi se pare demersul nici cel mai urgent, nici cel mai important, dar nici cel mai oportun”.
Ulterior, a ieșit la iveală că Executivul condus de Sorin Grindeanu ceruse Consiliului Legislativ un punct de vedere pe proiectul Ordonanței exact în ziua în care intenționa să o adopte și că avizul Consiliului arăta că nu reieșea nici existența situației extraordinare, nici explicarea urgenței care să impună adoptarea unei ordonanțe de urgență.
Pe 7 noiembrie 2017, după ce a pierdut șefia Guvernului prin moțiune de cenzură, Sorin Grindeanu a primit funcția de președinte al Autorității, fiind votat de plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului.
