Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, marţi, proiectul de modificare a Legii 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
Proiectul le aduce judecătorilor CCR o imunitate sporită și unică în România – aceștia nu pot fi reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi sau trimişi în judecată penală decât cu încuviinţarea a două treimi din plenului Curţii, la cererea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).
Proiectul de lege s-a întors în Parlament, după ce modificările au fost contestate la Curte de către 38 de parlamentari ai PNL şi USR, iar legea a fost declarată parţial neconstituţională.
În forma declarată neconstituţională, judecătorii nu puteau fi urmăriţi penal, reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi sau trimişi în judecată decât cu acordul plenului CCR, la cererea ministrului Justiţiei, sesizat de procurorul general.
Modificarea făcută ulterior în Parlament permite urmărirea penală, iar reţinerea, arestarea, percheziţionarea sau trimiterea în judecată se poate face cu încuviinţarea plenului CCR, la cererea procurorului general, din procedură fiind eliminat ministrul Justiţiei.
În legea promulgată marți există și un articol cu miză mare în actualul context în care deciziile CCR sunt esențiale pentru viitoarea legislați privind sistemul judiciar.
Este vorba despre art. 68 alin. (3), care a fost abrogat. El le permitea judecătorilor care au fost numiți pentru restul de mandat al unui alt judecător să fie numiți, la reînnoirea Curții Constituţionale, pentru un mandat complet de nouă ani.
În această situație se află judecătorul Petre Lăzăroiu, care are deja 10 ani la CCR, întrucât anterior mandatului actual a ocupat un post vacant.
El ar trebui să plece anul viitor de la Curtea Constituțională, în locul său urmând ca președintele să numească succesorul. În opinia unor specialiști din domeniu, legea fiind promulgată, Klaus Iohannis ar putea semna decretul de eliberare din funcție, deoarece a depășit durata unui mandat întreg, de nouă ani.
