Presa occidentală analizează ultimele efecte economice ale duelului în sancţiuni dintre Rusia şi Occident, în special impactul măsurilor de retorsiune luate de Moscova împotriva Uniunii Europene.
În termeni agregați, produsele agricole reprezintă aproximativ 7% din totalul exporturilor UE. Din acest total, 10% se realizează pe relaţia cu Federaţia, însă nu toate produsele sunt afectate de măsurile de retorsiune impuse de Moscova.
Cel mai puternic lovite vor fi statele baltice (Letonia, Lituania și Estonia), dată fiind ponderea acestor exporturi în PIB-ul lor, scrie Open Europe, dar pierderi vor avea şi Polonia, Olanda, Germania și Danemarca, potrivit Open Europe.
În opinia Bloomberg Businessweek, preţurile în scădere la produsele agricole, şi nu restricţiile în alimentarea cu gaze naturale, ar putea fi cel mai grav efect al sancţiunilor asupra economiei Uniunii.
Potrivit Copa – Cogeca, una dintre cele mai mari asociaţii de fermieri din UE, preţul castraveţilor şi roşilor a scăzut cu 80% în Olanda, iar merele din Cehia sunt cu 70% mai ieftine, după ce Rusia a interzis importul acestor produse.
Aceasta nu-i afectează doar pe fermierii respectivi, ci va împinge în jos inflaţia din zona euro, care era deja îngrijorător de mică, explică autorii analizei.
Efect de bumerang
Nu doar Europa are probleme, însă, după riposta ruşilor. Războiul embargourilor a determinat creşterea bruscă a inflaţiei în Rusia şi asta nu atât din cauza sancţiunilor aplicate de Occident, ci chiar a măsurilor de retorsiune luate de Moscova.
Preţurile au crescut în pofida măsurilor luate de autorităţi, care au cerut o situaţie a stocurilor existente şi au încercat să-i convingă pe comercianţi să nu scumpească mâncarea.
La nivel naţional, preţurile la carnea de pui au urcat accelerat, cu 0,8% în prima săptămână a introducerii unor restricţii la importuri (5 – 11 august), cu 0.9 în a doua săptămână, şi 1,4% în cea de-a treia săptămână.
În unele zone, scumpirile au fost însă de câteva ori mai mari.
Pentru a acoperi necesarul de alimente, Rusia trebuie să-şi crească producţia internă şi să se reorienteze spre alte pieţe pentru importuri. Cea din urmă variantă poate acoperi imediat cererea internă, însă furnizorii potenţiali (din America de Sud) au prezentat oferte deloc atractive ca preţ, speculând situaţia în care se află Rusia.
Renaissance capital a revizuit inflaţia pe anul acesta la 7,5%, de la 6,5, iar Alfa Bank a majorat-o la 8%, tocmai din cauza creşterii preţurilor la alimente.
Iar inflaţia este marea îngrijorare a populaţiei, potrivit tuturor sondajelor.
Cât de eficiente sunt sancţiunile impuse unui stat?
Criza Canalului Suez (1956) a fost singura în care sancţiunile au convins un guvern să-şi retragă armatele de pe un teritoriu străin sau să accepte democratizarea regimului.
Înainte de 1990 se preferau măsurile luate împotriva statului vizat de sancţiuni, dar după războiul rece ele vizează în special persoane (elitele susţinătoare ale regimului, oligarhii), iar instrumentele sunt mai diversificate.
Cel mai adesea sunt folosite sancţiunile diplomatice, interzicerea vizelor pentru elite, îngheţarea conturilor din străinătate ale acestora, embargoul pentru arme şi interzicerea unor importuri.
Potrivit Peterson Institute for International Economics, doar una din trei sancţiuni funcţionează, raportul fiind valabil şi pentru perioada de dinaintea războiului rece, cât şi după.
Un raport ONU publicat în luna noiembrie a anului trecut prezintă situaţia sancţiunilor aplicate după 1990:
SUA sunt implicate în prezent în 24 de programe de sancţiuni care afectează, printre altele, Belarus, Siria, Iran şi Côte d’Ivoire.
Un răspuns
Deflatie ingrijoratoare? Deflatia ar tb sa ne bucure pt ca ne creste puterea de cumparare. Scad preturile si cu aceeasi suma de bani poti cumpara mai mult. E greu cu banii astia mai ales cand srii la ziar!