Elevii de 15 ani din România au obținut la testul de gândire creativă din cadrul PISA 2022 un scor mediu de 26 de puncte, din 60 posibile. Scorul este semnificativ mai redus decât media OECD, de 33 de puncte, și unul dintre cele mai scăzute din UE, conform Raportului „Minți creative, școli creative”, publicat marți.
Scorul plasează România în partea de jos a clasamentului, dar în fața următoarele state: Moldova și Cipru (24 de puncte), Bulgaria (21 de puncte), Macedonia de Nord (19 puncte) și Albania (13 puncte).
Dintre statele UE, scoruri peste media OECD au avut: Estonia (36 de puncte), Finlanda (36), Danemarca (35), Letonia (35), Belgia (35), Polonia (34), Portugalia (34).
Cehia și Germania s-au aflat pe media OECD, cu 33 de puncte, iar Franța, imediat sub acest plafon, cu 32 de puncte.
La nivel global, Singapore este singura care a reușit să depășească nivelul de 40 de puncte, cu un scor de 41 de puncte. Canada și Coreea de Sud se află pe locurile următoare, cu 38 de puncte.
Probleme și cu mediana României
Scorul median a fost tot de 26 de puncte, adică jumătate din elevii români au avut punctaje peste acest scor, iar jumătate, sub.
Doar 14 % din elevii români s-au încadrat în nivelurile de top 5 și 6
În UE, cele mai bune rezultate le-a avut Finlanda, cu 17,6% din elevi cuprinși la Nivelul 6 și 21,4 la Nivelul 5 (de la 41 la 47, inclusiv, puncte).
La Nivelul 5 s-au încadrat 10,4% din elevii români.
Rezultatele României, pe niveluri:
- 58% dintre elevi au atins cel puțin nivelul competenței de bază la gândire creativă (Nivelul 3), procentul fiind semnificativ mai redus decât media din țările OECD (78%). La minimum, acești elevi pot genera idei adecvate în contextul unor sarcini simple sau moderat de complexe, de tip expresivitate sau rezolvare de probleme. De asemenea, încep să demonstreze abilitatea de a genera idei sau soluții originale în contexte familiare. În 21 de țări și economii din cele 64 testate, mai mult de 1 din 2 elevi nu au atins acest nivel al competenței de bază la gândire creativă.
- 14% din elevii din România au reușit o performanță de top la testul de gândire creativă, adică au atins Nivelul 5 sau 6 (media OECD: 27%). În Australia, Finlanda, Noua Zeelandă, Canada și Coreea de Sud, aproximativ 4 din 10 elevi au avut o performanță de top, iar în Singapore, mai mult de 1 din 2 elevi s-au încadrat în această categorie. La aceste niveluri de competență, elevii pot genera, evalua și îmbunătăți ideile creative din cadrul unor sarcini diverse și complexe, inclusiv sarcini care presupun proiectarea unor soluții abstracte sau raportarea la scenariile unor probleme științifice și sociale nefamiliare sau caracterizate de anumite constrângeri. Doar în 20 din 64 de țări și economii care au participat la testul de gândire creativă PISA 2022, peste 25% dintre elevi pot fi considerați performanți, înregistrând scoruri de top.
- În România, doar aproximativ 20% din elevii cu o performanță de top la gândirea creativă au reușit, de asemenea, o performanță de top la matematică, iar 11% și la lectură (mediile OECD: 20% și 17%). Acest lucru sugerează că un elev poate excela la gândire creativă fără a excela în domeniile fundamentale (și invers), deși un nivel de bază al competenței într-un domeniu completează competența în celelalte.
Testul PISA 2022 de gândire creativă a explorat competențele elevilor de-a lungul a trei procesări
cognitive: generarea unor idei diverse, generarea unor idei creative și evaluarea și îmbunătățirea
ideilor.
Raportat la performanța lor generală la test și ținând cont de dificultatea sarcinilor, elevii
din România au obținut scoruri relativ mai mari la sarcinile care au necesitat generarea unor idei
creative decât celelalte procesări.
În toate țările și economiile participante, elevii au întâmpinat cele mai mari probleme cu sarcinile care
au necesitat generarea unor idei diverse.
Cea mai mare discrepanță în funcție de statutul social-economic – 15 puncte
Problematice sunt, în cazul țării noastre, și inegalitățile, care se reflectă în diferența dintre rezultatele elevilor cu un statut socio-economic mai ridicat și cei dezavantajați.
Diferența s-a ridicat la 15 puncte, adică punctajul celor favorizați este cu peste 50% mai ridicat decât scorul mediul pe țară.
Astfel, în timp ce elevii români din medii favorizate au avut un punctaj mediu de 34 de puncte, cei săraci au reușit o medie de numai 19 puncte.
La nivelul celor 64 de țări și sisteme economice participante la testarea gândirii creative, diferența dintre cele două categorii a fost de 9,5 puncte.
În Brunei, Bulgaria, Ungaria, Israel, România, Republica Slovacă și Peru, distanța de performanță între cele două categorii a fost cu mult peste 12 puncte.
Cu observația că, în general, această asociere este mai slabă pentru gândirea creativă decât este pentru matematică, citire și științe.
Elevii din școlile favorizate au performanțe mai bune decât cei din școlile defavorizate, dar acest avantaj a fost, în mod similar, relativ mai slab pentru gândirea creativă, în comparație cu domeniile curriculare PISA.
România este una dintre țările în care diferențele dintre școli reprezintă peste 50 % din variația totală a performanțelor elevilor. În majoritatea acestor țări, diferențele dintre școli reprezintă, de asemenea, peste 50 % din variația totală a performanțelor elevilor la matematică.
Variațiile:
- La fel ca în cazul performanței elevilor la testele de matematică, lectură și științe, statutul socio-economic a fost un predictor puternic al performanței la gândirea creativă în toate țările participante la PISA. Acesta a explicat 23% din variația performanței la gândirea creativă în România (comparativ cu 12% în medie în țările OECD).
- Aproximativ 8% dintre elevii dezavantajați din România au reușit să obțină rezultate în sfertul superior al performanței la gândire creativă la nivel național. Acești elevi pot fi considerați rezilienți întrucât, în pofida dezavantajului socioeconomic, au reușit să obțină scoruri foarte bune comparativ cu elevii din propria țară. În medie, în țările OECD, 13% dintre elevii dezavantajați au obținut rezultate în sfertul superior al performanței la gândirea creativă în propriile țări.
Distanța dintre elevii din liceele generale și cei din școli vocaționale – peste 10 puncte
Diferențe există, în general, și între cele două modele de licee – generale și vocaționale sau profesionale.
În medie, la nivelul OCDE, elevii înscriși în programe de studii generale au obținut rezultate mai bune decât cei înscriși în programe de studii pre-profesionale sau profesionale în ceea ce privește gândirea creativă.
Cele două categorii au înregistrat scoruri foarte distanțate, de peste 10 puncte, în România și alte nouă state, în UE: Ungaria, Letonia, România, Ungaria, Lituania, România, Slovacia, Spania și Grecia.
În cazul României, influența tipului de școală este mult mia redusă, comparativ cu contribuția pe care o are mediu social, economic și cultural din care provine elevul.
În câteva țări din America Latină, elevii din programele de studii profesionale au obținut rezultate mai bune în mediedecât elevii din programele de învățământ general – în Costa Rica, avantajul acestora a fost de trei puncte, în Republica Dominicană – aproximativ 5 puncte și Brazilia – aproximativ 6 puncte.
****
