Chestiunea

Competitivitatea României 2017: Contribuția mediului de afaceri la scăderea cu 6 poziții în Top

World Economic Forum a publicat un nou Raport al Competitivității Globale, în care România este clasată pe locul 68 între cele 138 de state care… Mai mult

25.10.2017

Analiză

România – pe contrasens în UE cu evoluţia deficitului bugetar

România este singurul stat membru UE care a atins limita de deficit bugetar permisă prin regulile de stabilitate economică stabilite la Maastricht pentru aderarea la… Mai mult

24.10.2017

Analiză

De ce mutarea contribuţiilor e o manevră riscantă: Matematica schimbării

Mutarea contribuţiilor de la angajator la salariat, în forma anunţată de Executiv, ar avea un efect relativ minor asupra încasărilor şi salariilor, din punct de… Mai mult

23.10.2017

Chestiunea

Un paradox care să ne pună pe gânduri: creştere economică rapidă fără întreprinderi care cresc rapid

Deşi ne-am plasat în fruntea UE la creştere economică pe ultimii doi ani în termeni de evoluţie a PIB, această performanţă notabilă primii a fost… Mai mult

22.10.2017

O resursă care a ajuns mai scumpă și mai rară decât banii: Capitalul uman

de Razvan Diaconu , Victor Bratu 24.5.2016

foto conferintaStatisticile și prognozele rostogolesc forța de muncă spre podimul problemelor insolubile care stau în calea economiei. Până și finanțarea afacerilor rămâne undeva în fundal :

în față stă acum problema unui capital care se acumulează în generații și se pierde într-o singură promoție la biletele low-cost de avion: capitalul uman.

Oameni de afaceri, miniștri, reprezentanți ai companiilor de recrutare, experți în resurse umane, economiști și analiști ai trendurilor de circulație a capitalului uman au întors, marți, 24 mai, problema pe toate cele 12 munchii – la conferința organizată de cursdeguvernare.ro (detalii – AICI-LINK).

De 10 ani, forța de muncă trage în jos PIB-ul potențial – dar încă nu-i totul pierdut : cu condiția ca implementarea unor soluții salvatoare să treacă la nivelul următor începând de marți, 24 mai.

Mai jos – un rezumat al experiențelor, ideilor, soluțiilor și planurilor prezentate.

(Redacția)

Marius Bostan – ministru și inițiator al proiectului Repatriot: Românii din diaspora sunt o parte a soluției. Problema e să nu îi blocăm

Ministrul Comunicațiilor, Marius Bostan, a exprimat determinarea de a creea punți comunicaţionale cu diaspora, în speranța că va convinge românii care s-au stabilit în străinătate să revină în Romînia.

”Vrem să uşurăm birocraţia, să dezvoltam sistemul e-guvernare. Țintit pe domeniul IT, pe programatori, încercam să lărgim scutirea de impozit și pentru tineri, de la 15-16 ani. Apoi, încercăm să prezentăm oportunități. Cei care au plecat au un comportament antreprenorial ridicat, deci oferirea de alternative în ţară este o soluție. Avem potenţial, trebuie doar să îl facem cunoscut”, afirmă Marius Bostan.

Ministrul a prezentat o serie de statistici care arată că cei care s-au stabilit în străinătate sunt tentați să revină în România, dacă ar constata câteva schimbări

”Citez dintr-un studiu: 70 % dintre cei plecați spun că ar dori să se întoarcă. Când? Jumătate dintre ei spun că nu pot estima. Problema e ca noi să nu îi blocăm. Nu e vorba doar de guvern sau de administraţie, ci și de oamenii de afaceri, de toate sistemele. Avem nevoie de reașezarea bazelor: de credinţe, de mentalităţi sănătoase, de principii și de valori.

83% spun că nu se întorc în ţară din cauza corupţiei. Întârzierea în asanarea societaţii blochează revenirea românilor acasă. Nu trebuie să mai avem 2 românii, una afară, una aici. Slăbiciunea noastră stă în slăbiciunea liderilor, a oamenilor inteligenţi.” afirmă Marius Bostan, fost promotor al inițiativei Repatriot, a RBL.

Sergiu Manea, CEO BCR: Forța de muncă ajunge mai ușor în Italia sau Spania decât de la Iași la Cluj

Sergiu Manea, CEO BCR, consideră că România nu are nicio șansă să ajungă la un nivel de dezvoltare comparabil cu cel al statelor din Grupul Vișegrad dacă instituțiile nu încep să colaboreze și dacă statul nu conștienitizează că economia în general are în față 2 bariere: sistemele actuale de educație și de sănătate.

”Problemele de infrastructură afectează inclusiv forța de muncă, care nu poate migra în interiorul țării. E dezastruos, astăzi oamenii pleacă mai repede în Italia sau Spania, cu avionul, decât de la Iași la Cluj, cu mașina. Astăzi, deficitul de forță de muncă din Timiș este acoperit cel mult din Alba”, afirmă Sergiu Manea.

CEO BCR avertizează că România are nevoie rapid de resurse de dezvoltare. ”Dacă nu va exista coordonare, nu putem creşte mai mult de 2-3%. Deci, nu vom trece de 75% din nivelul de trai al statelor din Vişegrad și nu avem șanse să ne raportăm la Schengen cu acest procent. Noi creştem acum peste potenţial, este o bulă”, consideră Sergiu Manea.

Soluțiile, afirmă Manea, trebuie să înceapă cu educația. ”Calitatea sistemului educaţional nu poate depăşi calitatea profesorilor. Investim foarte puţin în profesori, iar lucrul ăsta trebuie schimbat. Mai trebuie corectată și rata ambandonului şcolar. La fel de important: ar trebui să nu mai vorbim doar de educație în școală, mă aștept să vorbim și de etica educației și de etica muncii.”

Descărcați AICI prezentarea lui Sergiu Manea

Sergiu Manea a descris și eforturile pe care le face compania sa: ”Noi încercăm să facem ce ne stă în putință prin „laboratorul de carieră”: încercăm să orientăm tineri din timpul studiilor către achiziţionarea de skill-uri de la vârstă timpurie. Ne gândim inclusiv la un model de finanţare pentru studii. Am face asta? Da , cu condiția ca mediul legislativ să fie stabil.”

Dorin Şaramet – școala profesională germană Kronstadt: Mediul de afaceri știe cel mai bine nevoile pieței muncii

Dorin Șaramet, vicepreședinte al Școalii germane de învățământ profesional dual Kronstadt, mandatat din partea Schaeffler și al Clubului Economic German, a descris eforturile  pe care grupul pe care îl reprezintă le face de peste 5 ani în domeniul pregătirii profesionale a tinerilor și a avut concluzie: ” Nu interesează pe nimeni ce fac copiii în viitor, ce fac tinerii după liceu”.

Șaramet a scos în evidență diferențierea certificatelor de calificare în funcție de competențele dobandite: astăzi un elev care termină sistemul profesional dual, care învață o meserie, are diplomă de grad trei, iar unul din liceul industrial, care termină studii tehnice generale fără să stăpânească o meserie, primește o diplomă de grad patru.

Propunerile făcute de Dorin Șaramet, sintetizate:

  • Definirea sistemului dual ca fiind invățământul profesional cu durata a cel puțin trei ani, după absolvirea gimnaziului, în care sunt incheiate contracte de formare profesională cu agentul economic
  • Modificarea cadrului legal in vederea definirii contractului de formare profesională; inclusiv stabilirea drepturilor și a obligațiilor părților (agent economic; elev; școală)
  • Stabilirea unei entități terțe neutre care să asigure un cadru unitar de examinare pentru toate formele de formare profesională, care să fie responsabil de organizarea și dederularea examinării, precum și de eliberarea certificatelor de calificare profesională
  • Diferențierea certificatelor de calificare in funcție de competențele dobandite (tehnician vs. muncitor calificat in sistemul profesional dual)
  • Definirea cerințelor pentru agenții economici implicați in formarea profesională și stabilirea facilităților financiare (eventual după model german)
  • Școala profesională duală să înceapă din clasa a noua și nu din clasa a unsprezecea

Descărcați AICI prezentarea lui Dorin Șaramet

”Rugăm, implicați economicul în învățământ. Întrebați mediul economic de ce este nevoie, nu imaginați nevoile dintr-un birou.”, a solicitat reprezentantul Kronstadt.

Gabriela Ciobanu – ministerul Educașiei: Nu se poate aștepta totul numai de la școală

Gabriela Ciobanu, director în Ministerul Educației, a anunțat că încă sunt în dezbatere publică modificările pe care ministerul de pregătește în materie. ”Noi am cerut opinii, documentul mai este în dezbatere până pe 26 mai”, a afirmat Gabriela Ciobanu, care a avertizat însă: ”Educația nu o face doar școala, educația începe de acasă. Noi am pierdut în primul rând valorile de bază- cuvânt, punctualiate etc. Sigur, și școala trebuie reformată, dar fără baze e mult mai greu”

Oficialul Ministerului Educației a prezentat viziunea în ceea ce privește ruta profesională:

  • Redefinirea învățământului profesional cu durata de 3 ani – ca program de formare în sistem profesional-dual, care asigură nivel corespunzător unui muncitor calificat
  • Introducerea programului de formare în sistem profesional-dual nivelul 4 de calificare, nivel corespunzător unui tehnician
  • Introducerea programului de formare în sistem profesional-dual nivelul 5 de calificare, nivel corespunzător unui tehnician superior

Prezentarea a conținut și propuneri de stimulente și facilități fiscale pentru companii:

  • Extinderea ariei cheltuielilor eligibile deductibile fiscal, care să includă cheltuieli legate de pregătirea profesională a elevilor și cheltuieli pentru echipamentele școlare achiziționate de angajatori și puse la dispoziția școlilor pentru formarea profesională a elevilor
  • Exceptarea de la plata contribuțiilor sociale datorate de angajator și angajat în cazul utilizării variantei de contract de formare profesională/calificare reglementat prin Codul Muncii

Descărcați AICi prezentarea Gabrielei Ciobanu

Mona Nicolici – Petrom: Sistemul nu ține pasul cu evoluțiile din piața muncii

Manager al Departamentului de sustenabilitate al Petrom, Mona Nicolici a afirmat că, fără implicarea angajatorilor în pregătirea profesională lucrurile nu au cum să evolueze din cauză că piața muncii se schimbă foarte rapid iar strategiile nu pot să țină pasul.

”Știm că problemele României sunt educația și sănătatea. Avem activităţi în peste 300 de comunităţi şi ne-am lovit de lipsa de educaţie. Meseriaşii ar putea aduce valoare României, însă mulţi aleg şcoala profesională ca ultimă variantă. Nu știu de ce, în alte ţări să ai o meserie este preţuit”, afirmă Mona Nicolici.

Opinia oficialului Petrom este că în materie de educație ar trebui reconstruit totul. ”Avem astăzi prea multe lucruri adăugate, care complică sistemul.”, spune Mona Nicolici, care a descris pe larg eforturile pe care Petrom le-a făcut în această direcție.

Atingând inclusiv problema rezistenței sistemului la schimbare, Mona Nicolici a sumarizat dorințele angajatorilor:

  • Angajatorii din România interesați de crearea de forţă de muncă să se unească
  • Statul să ne lase să facem
  • Societatea civilă să se mobilizeze pentru ce e important pentru viitor

Descărcați AICI prezentarea Monei Nicolici

Varujan Pambuccian: Renunțați la mitologie. Câtă vreme mobila este mai bună decât oamenii nu putem avea turism în România

Deputatul Varujan Pambuccian a demontat 2 mituri ale economiei românești, a descris o obsesie și a așezat în perspectivă corectă singura poveste de succes a României.

”Suntem grânarului Europei. E o poveste care a fost spusă în 1936 în Parlament de către un deputat mare moșier. El a numit așa România pentru că în acel an, de mare secetă, a fost cerere mare de cereale pe piața internațională. Romania și-a creat în interior o criză îngrozitoare a pâinii oferind la export ultima boabă din cerealele recoltate. Așa am ajuns la 6,5% din totalul exporturilor europene de cereale. Asta a fost povestea marelui grânar, ca să știm despre ce vorbim.

Al doilea mit- turismul. Se vede cu ochiul liber capacitatea, atâta vreme cât mobila e mai bună decât oamenii, nu putem avea turism. E simplu.”

Obsesia descrisă de deputatul Pambuccian este aceea de a crea locuri de muncă ”la lopată”, care nu produc în viitor decât alte locuri de muncă de același nivel.

Specialist al domeniului descris ca fiind ”singura poveste de succes a Romîniei, domeniul IT”, Varujan Pambuccian a explicatr că bazele acestui succes au fost așezate cu peste 50 de ani în urmă.

”Povestea asta nu a început în 2000, a început în 1952. România era a șasea națiune din lume care a proiectat și a produs un calculator. Atunci s-a înființat și școala. În anii 80 aveam o industrie IT care creea tot ce se putea creea, de la minicalculatoare la toată gama de periferice. Scriam sisteme de operare, software, cream chiar și jocuri. După Revoluție, industria s-a prăbușit din cauză că nu am avut nicio perioadă de antreprenoriat, nu am avut școală de marketing. În 2000 știam deja că putem trece de la lohn la outsoucing, bine că industria nu a dispărut de tot pentru că nu știm să vindem. Nu sesizăm nimic, avem blocaj în școală, suntem incapabili antreprenorial, nimeni nu ne învață lucrurile astea. Mai mult, și în interiorul industriei avem tot o singură poveste de succes- BitDefender, tot din cauză că nu avem o scoală economică”, spune Varujan Pambuccian.

Ionuţ Dumitru: De 10 ani forța de muncă are contribuție negativă la PIB-ul potențial

Președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, a avertizat că, potrivit statisticilor Comisiei Europene, forța de muncă are de aproape 10 ani o contribuție negativă la creșterea PIB potențial în România.

”Din statisticile Comisiei Europene, contibuția forţei de muncă la creşterea PIB potenţial în România este negativă, de mulți ani. În comparație cu vecinii, sau cu media UE, lucrurile stau invers. Problema este că, pentru viitor, perspectiva pentru vecinii României este negativă”, a afirmat președintele Consiliului Fiscal.

Această perspectivă regională are o concluzie nerostită: probabil că României îi va fi imposibil să fie singurul stat din regiune care, din nou, să se așeze pe trend diferit.

Ionuț Dumitru a oferit și câteva motive pentru care forța de muncă trage în jos PIB potențial:

  • scade semnificativ populația- sporul natural este negativ din 1992 și decalajul creşte continuu
  • ”viitorul țării”, copiii între 0 și 4 ani, care astăzi sunt la jumătate faţă de anii 90
  • rezultatele elevilor de clasa a 8-a, unde notele sub 5 reprezintă 24%, cu importante diferenţe rural/urban
  • la categoria 18-24 ani, avem a doua cea mai mare pondere din Europa a celor care se opresc ca educație la nivel gimnazial
  • nu avem nicio universitate din România în Top 500 mondial
  • în domeniul formării continue, la grupa de populație 25-64 de ani, doar 1,5% face asta, cel mai scăzut procent din Europa

Ionuț Dumitru a mai avertizat și asupra nivelului cheltuielilor guvernamentale cu învăţământul, care în România se situează cel mai jos din Europa, ”practic în afara ei”.

Descărcați AICI prezentarea lui Ionuț Dumitru

Radu Furnică – Leadership Development Solutions: Forța de muncă va scădea și în marile economii, care o vor absorbi de aici

Radu Furnică, președinte Leadership Development Solutions, a avertizat asupra perspectivei unei crize globale pe piața forței de muncă, criză care, potrivit unor studii germane, ar putea începe în următorii 14 ani.

În România, previziunile enunțate:

  • În 2014 există un gap de natalitate, care se suprapune peste piramida vârstelor din 2030, suntem parte a viitoarei crize
  • Forța de muncă scade constant de la 9 milioane.

”Dacă se menține trendul, riscăm să ajungem la o forță de muncă de 1 milion, nu văd că statul ar mai putea fi sustenabil în acest scenariu”, spune Radu Furnică, care precizează: ”Este un semnal de alarmă, nu știu dacă e probabil, dar un asemenea scenariu e posibil dacă nu facem ceva”

”În cele mai mari 15 țări din economia mondială va exista un deficit de forță de muncă, care va conduce la creșterea mobilității în această piață. Astăzi, în România 84% dintre tinerii din România vor să plece afară, cum va fi atunci? Atât de mulți își văd viitorul într-o cultură diferită de cea în care s-au născut. Toți vor să își trăiască viața bine, acum”, a explicat Radu Furnică.

Paradoxul acestei situații expus de reprezentantul Leadership Development Solutions: ”Banii sunt abia pe locul 8. În primul rând oamenii caută apreciere, caută relații civilizate de muncă, relații bune cu șefii…. Este de fapt o revoluție culturală, caută alte norme decît cele oferite de societatea românească”.

Soluția simplă și complicată în același timp: Tările, companiile, trebuie să dezvolte o strategie legată de oameni, să știe să previzioneze oferta de muncă, să știe cum să atragă, cum să educe, să dezvolte și în final cum să-I rețină aici.

Florin Godean – Adecco: Oamenii din zonele sărace trebuie să înceapă să muncească legal

Florin Godean, country manager al Adecco Romania, a trecut în revistă o serie de evoluții ale pieței muncii în orizontul apropiat 2016-2020, estimând că în continuare se va menține tendința de creștere a salariului minim, măsură care poate debloca din șomaj un număr destul de mare de persoane, dar care nu va influența actualele tendințe de emigrare.

”În primul rând, oamenii din zonele sărace trebuie să înceapă să muncească în cadru legal”, spune Florin Godean, care consideră că domeniile în expansiune sunt:

  • producție
  • comerț
  • construcții
  • HORECA
  • Industria extractivă

Un avertisment lansat de oficialul Adecco: ”Populația României a continuat să scadă, cu 153.400 români în ultimii 2 ani. Baza populației tinere fiind scăzută, în momentul în care această categorie va deveni productivă, va fi nevoită să suporte presiunea socială a populației ieșite la pensie”.

În ceea ce privește măsurile de consolidare a pieței muncii, soluțiile ar fi:

  • Stimularea creșterii demografice
  • Stimularea imigrarii selective
  • Corelarea educației cu piața muncii

Descărcați AICI prezentarea lui Florin Godean

Corina Gonteanu – ManPower: Angajatorii consumă, nu mai crează talente, investesc tot mai putin în angajați

Corina Bianca Gonteanu, Head of Marketing & Comunicatin ManpowerGroup, consideră că o reconfigurare a pieței muncii este absolut necesară.

Trendul semnalat de Corina Gonteanu: ”Angajatorii sunt acum consumatori de talente, nu mai creează, investesc tot mai puţin în angajati. Viteza de schimbare a economiei este atât de mare încât nu mai au timp să crească oameni. Angajează cînd deschid un business, nu mai planifică.”

O provocare suplimentară este apariția domeniilor ”hibride”, în care sunt combinate mai multe meserii. Potrivit studiilor citate de reprezentantul ManpowerGroup, aportul altor competențe colaterale a crescut cu 24% în ultimii 20 de ani. ”Ne focusăm foarte mult pe locuri de muncă, cred ca ar trebui să ne concentram pe formarea oamenilor angajabili, adică a celor cu competenţe diverse”, crede Corina Gonteanu, care a mai semnalat faptul că, în România 61% dintre angajatori spun că au un deficit de angajaţi, la fel ca înainte de criză.

În opinia companiei, provocările-cheie în viitor sunt alinierea ofertei la cerere, sprijin pentru adaptare la schimbare(oameni/companii), construirea competenţelor de viitor.

”Conţinutul muncii se va schimba cu 35% în viitorul apropiat” a avertizat Corina Gonteanu.

Descărcați AICI prezentarea Corinei Gonteanu

Sirma Caraman – Ministerul Dezvoltării: Capitalul uman din administrație. Nicio instituție nu deține informații cu privire la toți salariații din sectorul public

Silva Caraman, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării regionale și Administrației, a prezentat problemele structurale privind resursa umană din administrație, remarcând inclusiv faptul că în ultimii 5-6 ani s-a degradat calitatea celor care absolvesc cursuri de specialitate.

Între problemele structurale:

  • Roluri neclare ale diferitelor categorii de funcții din administrație
  • Lipsa corelării dintre cerințele posturilor și profilele profesionale ale potențialilor ocupanți
  • Sisteme de recrutare/selecție și promovare rigide, condiționate preponderent de vechimea în muncă și deținerea de cunoștințe referitoare la legislație
  • Evaluări profesionale și sistem de management al carierei nerealiste
  • Percepția publică privind lipsa transparenței și gradul de politizare a administrației
  • Rol necorespunzător al salarizării și formării profesionale în cadrul politicilor motivaționale
  • Nicio instituție din România nu deține informații cu privire la toți salariații din sectorul public (1.223.000)

Ca priorități ale Ministerului au fost menționate:

  • Asigurarea evidenței și managementului funcțiilor din sectorul public
  • Reechilibrarea sistemului funcției publice
  • Reforma categoriei înalților funcționari publici
  • Îmbunătățirea sistemului de recrutare
  • Evaluarea performanțelor profesionale și sistemul de motivare

Descărcați AICI prezentarea Silviei Caraman

Dragoş Pîslaru: Piața muncii e într-un punct de inflexiune, datele trebuie să focuseze pe om nu pe instituții

Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, admite că piața muncii se află într-un punct de infexiune, iar prima preocupare a ministerului constă în interoperabilitatea tuturor sistemelor informatice din subordine, care nu comunică nici între ele, nici cu exteriorul sistemului.

Ministrul Muncii insistă și pe o schimbare de filosofie în ceea ce privește ministerul pe care îl conduce. ”Noi lucrăm cu oameni. Fundamentul trebuie să fie omul, care are un CN. Toate datele trebuie să se lege de om, nu de instituţii.” afirmă Dragoș Pîslaru.

Problemele ”la firul ierbii” descrise de Dragoș Pîslaru sunt, pentru angajatori:

  • Salarii prea mari faţă de productivitate
  • Lipsă de competenţe necesare locului de muncă;
  • Costuri mari cu formarea personalului;
  • Dificultăți de reținere a angajaților pe post;
  • Lipsă opțiuni flexibile de angajare;
  • Lipsă de seriozitate din partea angajatului;
  • Birocrație;
  • Modificări frecvente de legislație

Problemele reclamate de angajați sunt:

  • Salarii prea mici, cel puţin pentru entry-level;
  • Lipsă de locuri de muncă potrivite pregătirii;
  • Lipsa oportunităților de învățare, formală sau non-formală
  • Contracte “la negru”;
  • Birocrație

Legat de salarizare, ministrul Pîslaru a remarcat profunde inechități și inegalități în interiorul sectoarelor bugetare și mari diferențe între sectoarele concurențiale

Descărcați AICI prezentarea lui Dragoș Pîslaru

***

NOTĂ:

Conferința a fost transmisă video-live pe cursdeguvernare.ro. (Un LINK_AICI).
În pagina conferinței vor putea fi urmărite, în zilele următoare, prezentările în format video ale tuturor speakerilor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 24.5.2016

3 comentarii

  1. Robu Emilia
    16.6.2016, 4:07 pm

    Buna ziua

    As dori sa primesc newsletter. Cum ma abonez?

    Multumesc

  2. Rasvan Roceanu
    5.7.2016, 6:09 pm

    Nu sunt economist, dar imi pun o intrebare la care nimeni nu mi-a raspuns pana acum: analistii economici si patronatul afirma ca romanii au salarii de 500 de euro/luna pentru ca asta este productivitatea lor si, evident, salariile nu pot sa creasca mai mult decat productivitatea.
    Dar ACEIASI romani, atunci cand lucreaza in Occident (zidari, sudori, electricieni etc), ajung sa castige 1500-2000-2500 de euro.
    Sa inteleg de aici ca patronii occidentali sunt toti inconstienti si ii platesc mai mult decat productivitatea lor?????
    Sau e altceva la mijloc?????

Lăsați un comentariu


Stiri

Fonduri suplimentare pentru bugetele locale

Razvan Diaconu

Aproximativ 240 de milioane de lei vor fi alocate suplimentar bugetelor locale din 36 de județe în vederea susținerii sistemului de protecție a copilului, a… Mai mult

Stiri

DNA – nouă plângere la CSM privind “afirmațiile calomnioase și denigratoare” ale lui C.P. Tăriceanu

Vladimir Ionescu

DNA a sesizat CSM în legătură cu o nouă declarație în care președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, acuză Direcția Anticorupție că este un instrument politic.… Mai mult

Stiri

Guvernul cere abilitare pentru a emite ordonanțe în vacanța parlamentară. Obiectivele vizate

Vladimir Ionescu

Executivul a aprobat miercuri un proiect de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legii organice, pe perioada… Mai mult

Stiri

Semestrul European 2018: România urmează o politică fiscală prociclică, deficitul structural a urcat la 2,3%, față ținta MTO de 1%

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană (CE) a stabilit că România nu a luat măsuri eficiente pentru a-şi „corecta abaterea semnificativă de la planul de ajustare în vederea atingerii… Mai mult

Stiri

Cazul Coman-Hamilton / Curtea de Justiție a UE a început audierile. Miza – recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex în scopul liberei circulații

Vladimir Ionescu

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a început marți audierile în care cazul românul Adrian Coman cere ca România să-i recunoască dreptul de rezidență… Mai mult

Stiri

România – campioana solicitărilor OLAF pentru deschiderea de dosare penale și recuperare de fonduri delapidate

Iulian Soare

Dosarul Tel Drum în care este acuzat și Liviu Dragnea este doar unul dintre cele 11 cazuri în care Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a… Mai mult

Stiri

Marile confederații sindicale și 39 de ONG-uri cheamă românii la proteste pentru a bloca modificarea legilor justiției și transferul contribuțiilor sociale

Vladimir Ionescu

Două dintre cele mai mari confederații sindicale – BNS și Cartel Alfa – precum și 39 de grupuri civice și organizații neguvernamentale au lansat miercuri… Mai mult