O necruțătoare analiză OECD a paradoxului Educației românești: țara în care profesorii se cred cei mai buni, iar elevii sunt cei mai slabi. Recomandări concrete

de Mariana Bechir | 16.5.2017 .

Înainte de orice, o percepție șocantă, ce pare să depășească efectul paradoxal. În timp ce profesorii din Japonia și Finlanda se consideră slab pregătiți, dascălii din Româniase evaluază ca fiind cei mai buni. Rezultatele sunt, însă, invers decât măsura acestei autoevaluări.

OECD articulează, pe marginea unei evaluări ferme câteva recomandări pentru școala românească. Analiză, împact, sfaturi : realitate!

1- Baza de plecare – paradoxul românesc: elevi slabi la testele PISA, dar toți profesorii se autoevaluează ca buni sau foarte buni

Recomandările OECD vine într-un moment de criză a educației, în care autoritățile nu par totuși dispuse să riște o reformă – dimpotrivă, s-au făcut pași înapoi, așa cum s-a întâmplat cu numirea pe post a directorilor de școli care nu au promovat anul trecut examenul.

Ultimul Studiu Internațional privind Procesul de Predare – Învățare (TALIS, realizat de OECD) arăta că profesorii din România, alături de cei din Malaysia, se cred cel mai bine pregătiți dintre profesorii din cele 34 de țările participante la acest studiu OECD – 99,8% dintre profesoriri români se simt bine sau foarte bine pregătiți în ceea ce privește conținutul disciplinei predate, iar 98,5% dintre profesori se simt bine sau foarte bine pregătiți în ceea ce privește pedagogia disciplinei predate.

Media pe cele 34 de state este de 93,2%, respectiv 88,9%:

Spre comparație, profesorii din Finlanda și Japonia se simt cel mai slab pregătiți în aceste domenii:

doar 72% dintre profesorii din Finlanda se declară bine sau foarte bine pregătiți în ceea ce privește conținutul disciplinei predate, și 64% se declară bine sau foarte bine pregătiți în ceea ce privește pedagogia disciplinei predate.

Spre deosebire de România, elevii din Japonia și Finlanda s-au plasat pe locurile doi, respectiv cinci în ultimul clasamentul internațional PISA, însă.

La sfârșitul anului trecut, OECD a prezentat rezultatele testării PISA 2015, care au reconfirmat situația gravă din România:

Rezultatele elevilor români înregistrează o foarte ușoară îmbunătățire, comparativ cu PISA din 2012, dar ele sunt în continuare îngrijorătoare – aproape un sfert din elevii români au avut performanțe foarte slabe la toate cele trei probe (citire/lectură, matematică și științe), adică sunt analfabeți în respectivele domenii.

România și Cipru sunt statele UE cel mai prost plasate în clasament, la aceste teste la care au participat 540.000 de elevi, reprezentativi pentru cei 29 de milioane de tineri de 15 ani care învață în școlile din 72 de țări:

pisa-2015

2-Evaluarea OECD. Și recomandările concrete. Și de cel mai elementar bun simț

Calitatea educației dintr-o țară nu poate depăși calitatea predării, scrie Andreas Schleicher, șeful Directoratului OECD pentru Educație și Abilități, într-un articol publicat concomitent cu publicarea studiului „Evaluările și examinările în sistemul de educație din România”.

Studiul a fost realizat de OECD și UNICEF, și conține o analiză a evaluărilor actuale și impactului acestora (în învățământul preuniversitar), dar și recomandări de reformare pentru ca aceste evaluări (ce vizează profesorii și elevii) să producă performanțe școlare mai bune.

Raportul vine în contextul promisiunilor guvernului actual de a crește cu 50% salariile angajaților din sistemul de educație, începând cu anul viitor – un moment bun pentru o reformă care ar putea provoca rezistență și ar pune în pericol orice tentativă de modernizare a școlii românești.

De unde trebuie să înceapă reforma – Elaborarea standardelor didactice

Totul trebuie început cu dezvoltarea standardelor profesionale pentru profesori – “Dacă nu poți defini un profesor bun, e greu să obții unul”, spune Andreas Schleicher (foto).

România a elaborat o foaie de parcurs pentru elaborarea standardelor didactice, în 2000, cu ajutorul Comisiei Naționale pentru Standarde Didactice Profesionale din Statele Unite.

Conținutul acestor standarde nu a fost finalizat niciodată, deoarece nu s-a ajuns la un acord al actorilor implicați, menționează studiul „Evaluările și examinările în sistemul de educație din România”, prezentat săptămâna trecută.

Introducerea unui standard minim necesar pentru a preda în România

Trebuie stabilit un standard minim ferm și care să fie respectat, astfel încât profesorii și învățătorii care predau să fie, cu excepția debutanților din anul de stagiatură, cadre cu definitivat.

Profesorii debutanți care nu iau examenul de definitivat ar trebui să aibă posibilitatea să își dezvolte competențele, dar, dacă nu reușesc să îndeplinească standardul de definitivare după un anumit număr de încercări, nu ar trebui lăsați să mai predea ca profesori nedefinitivați, spun experții OECD care au elaborat studiul.

În 2015, 51% din cadre nu au trecut examenul de definitivat și 73% nu au promovat examenul de titularizare (deși nu toți candidații erau debutanți), dar profesorii care au obținut o notă sub cea de trecere (șapte) profesează pe contracte pe perioadă determinată.

Aceste date explică faptul că în al doilea studiu TALIS (cel din 2013), România figura cu cea mai mică pondere în sistem a profesorilor angajați pe contracte pe perioadă nedeterminată – 69,5%, comparativ cu media de 82,5%:

“Pentru un sistem mai eficient, accentul ar trebui să fie transferat de pe această modalitate de selectare a potențialelor cadre pe stabilirea unor standarde înalte pentru admiterea în programele de formare inițială”, mai spune studiul.

De asemenea, “efinitivatul ar trebui să evalueze competențele pedagogice impuse de noul curriculum – echipa OECD a aflat în timpul interviurilor că acest examen are un conținut depășit, ce nu reflectă noul curriculum centrat pe elev și dezvoltarea competențelor acestuia”.

Cadrele cu performanțe slabe trebuie concediate

În cazul rezultatelor nesatisfăcătoare la evaluarea periodică, ar trebui să existe un mecanism standard de gestionare, prin aplicarea unui plan pentru identificarea nevoilor de dezvoltare profesională, urmată de evaluări suplimentare și, în final, concedierea (dacă performanțele unui profesor nu se îmbunătățesc).

“Acum, unele școli din România le recomandă acestor cadre didactice să participe la programe de formare continuă, însă nu le impune acest lucru” (nu există în legislație), au constatat exper’ii OECD.

Mai mult, un profesor “irecuperabil” nu este scos din sistem – o școală poate să nu-i mai aloce ore la clasă, dar el își păstrează statutul de titular și poate preda în altă școală.

Eliminarea primei salariale aferente gradației de merit

Sistemul actual, în care evaluarea este strâns legată de primele salariale și evoluția în carieră, pervertește tot mecanismul și împiedică exact finalitatea normală, mai spune studiul. În loc să încurajeze formarea continuă a profesorilor, se pune presiune și pe aceștia, și pe evaluatori:

  • cadrele didactice vor evita să-și dezvăluie în mod onest punctele slabe și să solicite feedback din partea evaluatorilor
  • evaluatorii se feresc să acorde calificative mici. Echipa OECD a aflat în timpul interviurilor realizate că majoritatea cadrelor didactice primesc la evaluare calificative bune

Publicat la data de 16.5.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Redacţia

Griji străine de pivnițele politicii românești: Reformarea iminentă a Europei și România nucleului dur

Marți, 19 septembrie 2017: cinci ore și jumătate de dezbateri, o temă și trei direcții: -Reforma iminentă a UE: România și „nucleul dur”. Adecvare,...Citeste mai departe »

Iulian Soare

Cum ar putea arăta Directiva ”anti-dumping social” cu care a venit Macron: Impact mic, o de neînțeles de mare presiune din partea Europei de Vest

Statele membre încearcă să ajungă la un consens, până în luna octombrie, în ceea ce privește propunerile Comisiei Europene de modificare a Directivei europene...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Scenariul 6 de reformă a UE: Mecanismul de asistență pre-aderare la euro – controversele. Supărații Europei

Propunerea-cheie făcută miercuri de președintele Jean Claude Juncker în cadrul discursului său privind Starea Uniunii este cea referitoare la posibila implementare a unui mecanism...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Mitul ”echipei tehnice de suport” a Băncii Mondiale pentru autostrada Ploiești – Brașov și necunoscutele finanțării asfaltului politic

”Dividendele se dau acționarilor, nu le-a jefuit nimeni, nu le-a luat nimeni. Vrem să începem niște proiecte foarte mari, să avem un nou început....Citeste mai departe »

Victor Bratu

S-au găsit banii pentru viitoarea rectificare bugetară: Armata a cheltuit doar 8,15 % din bugetul de înzestrare

Situația drepturilor salariale din MApN a fost cea care, oficial, a provocat demisia ministrului Adrian Țuțuianu. Blocați în controversa disponibilităților financiare pentru plata soldelor,...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / “Germany First”. Paradoxal, ce ar însemna un guvern Merkel IV fragil?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Când Donald Trump și-a anunțat, în discursul inaugural, Doctrina care-i poartă numele, sub semnul unui teribil de populist slogan America First, am...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română