O necruțătoare analiză OECD a paradoxului Educației românești: țara în care profesorii se cred cei mai buni, iar elevii sunt cei mai slabi. Recomandări concrete

de Mariana Bechir | 16.5.2017 .

Înainte de orice, o percepție șocantă, ce pare să depășească efectul paradoxal. În timp ce profesorii din Japonia și Finlanda se consideră slab pregătiți, dascălii din Româniase evaluază ca fiind cei mai buni. Rezultatele sunt, însă, invers decât măsura acestei autoevaluări.

OECD articulează, pe marginea unei evaluări ferme câteva recomandări pentru școala românească. Analiză, împact, sfaturi : realitate!

1- Baza de plecare – paradoxul românesc: elevi slabi la testele PISA, dar toți profesorii se autoevaluează ca buni sau foarte buni

Recomandările OECD vine într-un moment de criză a educației, în care autoritățile nu par totuși dispuse să riște o reformă – dimpotrivă, s-au făcut pași înapoi, așa cum s-a întâmplat cu numirea pe post a directorilor de școli care nu au promovat anul trecut examenul.

Ultimul Studiu Internațional privind Procesul de Predare – Învățare (TALIS, realizat de OECD) arăta că profesorii din România, alături de cei din Malaysia, se cred cel mai bine pregătiți dintre profesorii din cele 34 de țările participante la acest studiu OECD – 99,8% dintre profesoriri români se simt bine sau foarte bine pregătiți în ceea ce privește conținutul disciplinei predate, iar 98,5% dintre profesori se simt bine sau foarte bine pregătiți în ceea ce privește pedagogia disciplinei predate.

Media pe cele 34 de state este de 93,2%, respectiv 88,9%:

Spre comparație, profesorii din Finlanda și Japonia se simt cel mai slab pregătiți în aceste domenii:

doar 72% dintre profesorii din Finlanda se declară bine sau foarte bine pregătiți în ceea ce privește conținutul disciplinei predate, și 64% se declară bine sau foarte bine pregătiți în ceea ce privește pedagogia disciplinei predate.

Spre deosebire de România, elevii din Japonia și Finlanda s-au plasat pe locurile doi, respectiv cinci în ultimul clasamentul internațional PISA, însă.

La sfârșitul anului trecut, OECD a prezentat rezultatele testării PISA 2015, care au reconfirmat situația gravă din România:

Rezultatele elevilor români înregistrează o foarte ușoară îmbunătățire, comparativ cu PISA din 2012, dar ele sunt în continuare îngrijorătoare – aproape un sfert din elevii români au avut performanțe foarte slabe la toate cele trei probe (citire/lectură, matematică și științe), adică sunt analfabeți în respectivele domenii.

România și Cipru sunt statele UE cel mai prost plasate în clasament, la aceste teste la care au participat 540.000 de elevi, reprezentativi pentru cei 29 de milioane de tineri de 15 ani care învață în școlile din 72 de țări:

pisa-2015

2-Evaluarea OECD. Și recomandările concrete. Și de cel mai elementar bun simț

Calitatea educației dintr-o țară nu poate depăși calitatea predării, scrie Andreas Schleicher, șeful Directoratului OECD pentru Educație și Abilități, într-un articol publicat concomitent cu publicarea studiului „Evaluările și examinările în sistemul de educație din România”.

Studiul a fost realizat de OECD și UNICEF, și conține o analiză a evaluărilor actuale și impactului acestora (în învățământul preuniversitar), dar și recomandări de reformare pentru ca aceste evaluări (ce vizează profesorii și elevii) să producă performanțe școlare mai bune.

Raportul vine în contextul promisiunilor guvernului actual de a crește cu 50% salariile angajaților din sistemul de educație, începând cu anul viitor – un moment bun pentru o reformă care ar putea provoca rezistență și ar pune în pericol orice tentativă de modernizare a școlii românești.

De unde trebuie să înceapă reforma – Elaborarea standardelor didactice

Totul trebuie început cu dezvoltarea standardelor profesionale pentru profesori – “Dacă nu poți defini un profesor bun, e greu să obții unul”, spune Andreas Schleicher (foto).

România a elaborat o foaie de parcurs pentru elaborarea standardelor didactice, în 2000, cu ajutorul Comisiei Naționale pentru Standarde Didactice Profesionale din Statele Unite.

Conținutul acestor standarde nu a fost finalizat niciodată, deoarece nu s-a ajuns la un acord al actorilor implicați, menționează studiul „Evaluările și examinările în sistemul de educație din România”, prezentat săptămâna trecută.

Introducerea unui standard minim necesar pentru a preda în România

Trebuie stabilit un standard minim ferm și care să fie respectat, astfel încât profesorii și învățătorii care predau să fie, cu excepția debutanților din anul de stagiatură, cadre cu definitivat.

Profesorii debutanți care nu iau examenul de definitivat ar trebui să aibă posibilitatea să își dezvolte competențele, dar, dacă nu reușesc să îndeplinească standardul de definitivare după un anumit număr de încercări, nu ar trebui lăsați să mai predea ca profesori nedefinitivați, spun experții OECD care au elaborat studiul.

În 2015, 51% din cadre nu au trecut examenul de definitivat și 73% nu au promovat examenul de titularizare (deși nu toți candidații erau debutanți), dar profesorii care au obținut o notă sub cea de trecere (șapte) profesează pe contracte pe perioadă determinată.

Aceste date explică faptul că în al doilea studiu TALIS (cel din 2013), România figura cu cea mai mică pondere în sistem a profesorilor angajați pe contracte pe perioadă nedeterminată – 69,5%, comparativ cu media de 82,5%:

“Pentru un sistem mai eficient, accentul ar trebui să fie transferat de pe această modalitate de selectare a potențialelor cadre pe stabilirea unor standarde înalte pentru admiterea în programele de formare inițială”, mai spune studiul.

De asemenea, “efinitivatul ar trebui să evalueze competențele pedagogice impuse de noul curriculum – echipa OECD a aflat în timpul interviurilor că acest examen are un conținut depășit, ce nu reflectă noul curriculum centrat pe elev și dezvoltarea competențelor acestuia”.

Cadrele cu performanțe slabe trebuie concediate

În cazul rezultatelor nesatisfăcătoare la evaluarea periodică, ar trebui să existe un mecanism standard de gestionare, prin aplicarea unui plan pentru identificarea nevoilor de dezvoltare profesională, urmată de evaluări suplimentare și, în final, concedierea (dacă performanțele unui profesor nu se îmbunătățesc).

“Acum, unele școli din România le recomandă acestor cadre didactice să participe la programe de formare continuă, însă nu le impune acest lucru” (nu există în legislație), au constatat exper’ii OECD.

Mai mult, un profesor “irecuperabil” nu este scos din sistem – o școală poate să nu-i mai aloce ore la clasă, dar el își păstrează statutul de titular și poate preda în altă școală.

Eliminarea primei salariale aferente gradației de merit

Sistemul actual, în care evaluarea este strâns legată de primele salariale și evoluția în carieră, pervertește tot mecanismul și împiedică exact finalitatea normală, mai spune studiul. În loc să încurajeze formarea continuă a profesorilor, se pune presiune și pe aceștia, și pe evaluatori:

  • cadrele didactice vor evita să-și dezvăluie în mod onest punctele slabe și să solicite feedback din partea evaluatorilor
  • evaluatorii se feresc să acorde calificative mici. Echipa OECD a aflat în timpul interviurilor realizate că majoritatea cadrelor didactice primesc la evaluare calificative bune

Publicat la data de 16.5.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Claudiu Vrînceanu

Internaționalizarea afacerilor românești: Lecția poloneză și analiza comparativă a regiunii

Firmele trebuie să treacă granița în mod direct dacă economia României își propune să devină o forță regională, iar impactul investițiilor românești în străinătate...Citeste mai departe »

Victor Bratu

UK și UE încep luni negocierile pe drepturile cetățenilor: (aproape) toate cifrele relevante de pe masa tratativelor

Între cele 3 detalii legate de Brexit pe care UE vrea să le stabilească înainte de a trece la discuțiile referitoare la viitoarea relație...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Cum se pierd 4 ani din viață? Dar 800.000 de ani din vieți? Liceul fără cunoștințe, fără meserie, fără diplomă: de ce pleacă tinerii unde văd cu ochii

Cum se pierd 4 din cei mai eficienți și esențiali ani din viață? Dar 800 de mii de ani din vieți? : Tinerii sunt...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Vești rele pentru banii europeni ai României: Statuia plăților directe în agricultură are picioare de lut

Un singur lucru funcționa bine în România la capitolul ”absorbție a fondurilor europene”- plățile directe acordate agricultorilor. Era și simplu: nu era nevoie de...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

RIS 2017: România riscă să devină cea mai necompetitivă țară din UE – Bucureștiul, inovator modest. Praga și Bratislava, centre de excelență

România se află de mai mulți ani pe un trend de depreciere a performanțelor din inovare și riscă să ocupe pe termen lung ultimul...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Noua tentativă a Ucrainei de a sparge blocada Rusiei spre Vest. De ce va eșua și aceasta

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De mai bine de o săptămână, Ucraina dă semnale repetate și insistente, la nivel înalt, că este pregătită să reia ofensiva politico-diplomatică...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română