Analiză

70% din creșterea economică pe primele trei trimestre din 2018, prin creşterea stocurilor. Schimburile externe au tras în jos PIB cu 1,6 puncte procentuale

INS a recalculat PIB-ul pe trimestrul III şi pe primele trei trimestre ale anului. Iată cum arată la zi datele de creştere pentru economia românească… Mai mult

11.01.2019

Evenimentul

Desantul european la Bucuresti: Mesajele contradictorii ale unei frumoase festivități

România a marcat, joi, preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene într-o ceremonie cu fast, organizată la Ateneul Român, ocazie de care liderii europeni au profitat pentru… Mai mult

10.01.2019

La obiect

Leul anului 2019: Ritmul de depreciere depinde de credibilitatea și seriozitatea Bugetului

Estimările economiştilor celor mai mari bănci din România privind deprecierea leului în acest an variază, deocamdată, între 4,73 şi 4,77 lei / euro. Deprecierea leului… Mai mult

10.01.2019

La obiect

T3 2018 – Creştere stupefiantă a venitul mediu total pe persoană, 31% în decurs de un an

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2018 arată că veniturile românilor au depăşit nivelul de 1.700 lei lunar pe persoană. Ele s-au situat la… Mai mult

10.01.2019

Cronicile

Nou record la „inflaţia industrială”. Energia, cu 12% mai scumpă

de Marin Pana , 4.7.2018

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a urcat în luna mai 2018 la 5,24%, evoluţie fulminantă de la nivelul de -2,69% la care s-a aflat în urmă cu numai doi ani. Or, industria este cea care dă tonul în întreaga economie (anul trecut a contribuit cu 24,2% la formarea PIB dar cu 1,9% din cele 6,9% avans economic).

Avertizam în urmă cu trei luni, când nivelul „inflaţiei industriale” urcase la „doar” 3,88%, că efectele se vor propaga în decurs de câteva luni în întreaga economie. Acum, spre deosebire de situaţia din februarie, creşterea IPPI a trecut preponderent dinspre piaţa externă spre piaţa internă (de la 3,49% la intern şi 4,55% la extern s-a ajuns la 5,32% la intern şi „doar” 5,13% la extern).

Observaţi cum inflaţia a venit iniţial pe calea indicelui pentru piaţa externă, ecartul faţă de IPPI la intern fiind considerabil şi în faza de reducere a preţurilor şi la revenirea în teritoriul pozitiv. Pentru ca să urmeze o reducere a acestui ecart, egalizarea, iar acum situaţia să se inverseze.

Din păcate, acest canal de inflaţie a fost alimentat şi de deprecierea leului, pe fondul creşterii semnificative a puterii de cumpărare pentru produsele de import (deficitul comercial s-a majorat de la circa 10 miliarde euro în 2016 la 13 miliarde euro în 2017 şi a crescut cu 11% în primele patru luni ale lui 2018).

Situaţia pe marile grupe industriale. Efortul de reducere a costurilor de fabricaţie, anulat de factura la energie

Pe marile grupe industriale, creşterea cea mai mare a preţurilor s-a produs în industria energetică, care a înregistrat un ritm lunar de creştere excepţional, de 3,63% şi unde facturile au ajuns cu peste 12% mai mari decât în urmă cu un an. Efectele se vor transmite pe lanţul de producţie al tuturor mărfurilor către consumatori.

Perspectivele nu arată prea bine din punct de vedere al eventualei materializări ale riscurilor externe, cotaţiile la termen pe zona de gaze naturale care trebuie înmagazinate pentru iarna viitoare fiind deja crescute cu circa 15%.

Deşi, faţă de aceeaşi lună a anului precedent, segmentul bunurilor intermediare s-a situat pe locul doi al scumpirilor, cu 5,19%, încercarea de a restructura fabricaţia şi de a eficientiza procesele de producţie este destul de clară, prin scăderea de preţ de -0,14% în raport cu luna precedentă.

Din păcate, aici ne situăm exact pe zona pieselor şi subansamblelor produse în România şi integrate apoi în produse finite, cu precădere, în alte ţări. Ceea ce înseamnă că acest efort nu se va vedea neapărat la consumatorul român ci, mai degrabă, în bilanţurile firmelor care utilizează furnizori localizaţi aici.

Furnizori care beneficiază de costul ( încă) redus cu forţa de muncă, dar care au trebuit să se alinieze la noile cerinţe salariale de piaţa muncii. Unde sectorul bugetar a făcut jocurile şi a tras după el sectorul privat, mai ales în condiţii de penurie de forţă de muncă suficient de calificată şi dispusă să lucreze pe salarii de câteva ori mai mici faţă de Occident.

Industria prelucrătoare a consemnat ritmuri de creştere a preţurilor ceva mai mici decât cele generale ( +0,72% lunar şi +5,12% faţă de aceeaşi lună a anului anterior), cu diferenţe foarte însemnate între diversele ramuri ( ecart de peste 30% între evoluţia preţurilor între prelucrarea ţiţeiului, +29,22%, şi fabricarea altor mijloace de transport decât cel rutier, -2,14%).

Cu valori relative ridicate au contribuit la IPPI total şi repararea maşinilor şi echipamentelor ( +10,22%), fabricarea unor produse din minerale nemetalice (+9,46%), fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice (+7,16%), substanţe şi produse chimice (+5,93%) sau cea de produse din cauciuc şi mase plastice (+5,79%).

Prin contrast, alte ramuri au consemnat creşteri de preţuri cu mult mai mici, precum cele din realizarea de construcţii metalice (+1,01%), fabricarea echipamentelor electrice (+1,26% şi o pondere însemnată la export) şi fabricarea produselor farmaceutice (+2,50%) sau chiar reduceri, precum cea de la fabricarea produselor din tutun (-0,61%).

Evident, toate aceste evoluţii se vor vedea decalat cu câteva luni în timp, după parcurgerea lanţului de integrare în produse finite şi distribuţia în magazine, la consumatorul final. Adică în indicele preţurilor de consum.

Nu neapărat după regula de trei simplă, dar semnele sunt îngrijorătoare pentru tentativa care va fi întreprinsă la finalul anului de a aduce preţurile sub limita superioară de 3,5% a intervalului-ţintă (la care, în treacăt fie spus, deja a contribuit ci 0,2 puncte procentuale ietinirea de 3,53% a energiei electrice)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.7.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Tratatul de la Aachen: Franța și Germania, în marș spre armata europeană

Iulian Soare

Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel Macron au semnat marţi la Aachen (Germania) un nou tratat bilateral de prietenie, la 56 de ani… Mai mult

Stiri

Johan Meyer, Fondul Proprietatea: Ordonanţa 114 face rău României și cetățenilor săi

Adrian N Ionescu

Schimbările fiscale neașteptate din sectoare esențiale ale economiei, adoptate în decembrie 2018, riscă sa afecteze serios potențialul de creștere al țării, potrivit estimărilor managerului de… Mai mult

Europa

Comisia Europeană a amendat Mastercard cu 570 de milioane de euro

Vladimir Ionescu

Comisia Europeană a amendat marți Mastercard cu 570,6 milioane de euro, pentru că a încălcat regulile concurenței și a general astfel “creșterea artificială a costurilor… Mai mult

Stiri

Cursul leului: O șarjă de vânzări de euro a încetinit raliul monedei europene. Până la un nou „record istoric”: 4,7142 lei – media BNR

Adrian N Ionescu

Moneda europeană și-a continuat raliul, Banca Națională anunțând, marți la ora 13, o medie de 4,7142 lei / euro, într-o zi în care s-au înregistrat… Mai mult

Stiri

Conferință extraordinară RePatriot la Focșani, pe 24 ianuarie

Vladimir Ionescu

Colegiul Național Unirea va fi, joi, gazda celei de-a treia ediții a conferinței RePatriot de la Focșani. La conferința „Vrancea, Inima României” se anunță nume… Mai mult

Chestiunea

Document / Consiliului legislativ desființase ”Ordonanța lăcomiei” încă înainte de adoptare: Creați premisele unei economii centralizate, vă autoscutiți de răspundere fiscal-bugetară

Victor Bratu

Avizul dat în decembrie de Consiliul Legislativ pe Ordonanța 114 (cea care instituie, printre altele, ”taxa pe lăcomie”) conține nu mai puțin de 23 de pagini de observații și… Mai mult

Stiri

Asociația pentru Apărarea Statutului Procurorilor cere investigarea Adinei Florea – ar fi oferit Antenei 3 informații din dosare

Vladimir Ionescu

Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor îi solicită ministrului Justiției, Tudorel Toader, să sesizeze Inspecția Judiciară în cazul procurorului Adina Florea. Procuror-șef adjunct la nou… Mai mult