Bunurile și serviciile care înregistrează creșteri lunare ale prețurilor au o pondere dominantă în coșul de consum, a arătat, marți, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), la prezentarea Raportului asupra inflației.
”Cu excepția lunii iunie când s-au redus prețurile la alimente datorită TVA în toată perioada precedentă, dar și în perioada viitoare, deci până în decembrie și probabil că în viitor, în România încă avem mai multe prețuri care cresc, decât prețuri care scad. De aici și percepția pe care nu trebuie să o blamăm, a populației, că prețurile încă cresc. Sunt mii de prețuri într-un magazin și fiecare are percepția lui. Se uită și simte cam care este mișcarea prețurilor”, a declarat Mugur Isărescu.
Guvernatorul BNR a prezentat un indice introdus pentru prima dată în Raportul asupra inflației – indice de difuziune al inflației. Acesta arată diferența dintre ponderea în coșul Indicelui Prețurilor de consum a bunurilor și serviciilor cu rate lunare ale inflației pozitive, de creștere, comparativ cu produsele care au reduceri de prețuri.
Indicele arată totodată faptul că România se confruntă cu o inflație negativă temporară și nu cu o deflație, a mai punctat Isărescu.
”Indicele ne mai arată un lucru și anume că această inflație negativă, nu o numim deflație pentru că așa cum am repetat de multe ori, ea se combină cu creșteri salariale, creșteri extrem de mari, creșteri ale consumului, creșterea PIB-ului, creșterea producției, deci e greu să vorbești de deflație în conceptul general acceptat al deflației, această inflație negativă este temporară. În România mai este încă destul de mult pentru ca grosul prețurilor să fie relativ stabile sau uneori în scădere. Foarte multe prețuri cresc”, a adăugat guvernatorul BNR.
Rata anuală a inflației IPC se va situa la 1,4% la finele anului, reiese din Raportul asupra inflației publicat marți de BNR, cu 0,3 puncte procentuale peste valoarea proiectată în raportul precedent. La finele anului viitor, inflația va ajunge la 3,4%.
Cum va evolua economia în 2016
Scenariul de bază luat în calcul de BNR pentru proiecția ratei inflației prevede, după consolidarea creșterii economice în anul 2015, în pofida unei producții agricole sub media pe termen lung, un avans mai rapid în 2016 și 2017, ca rezultat al expansiunii cererii interne.
La aceasta va contribui cu precădere creșterea alertă a consumului individual al gospodăriilor populației, susținută de majorarea venitului disponibil real pe seama măsurilor de relaxare fiscală, precum și a creșterilor
salariale deja produse și a celor anticipate pentru intervalul de referință.
Prognoza prevede o contribuție pozitivă la creșterea economică din partea formării brute de capital fix, în special ca urmare a consolidării creșterii investițiilor în sectorul privat. BNE anticipează că aceasta va fi susținută inclusiv de dinamizarea treptată a activității economice în țările partenere externe ale României și de efectele stimulative partea unor măsuri cuprinse în noul Cod fiscal.
”Proiecția dinamicii favorabile a investițiilor este condiționată însă de ipoteza unei finanțări adecvate, inclusiv prin absorbția fondurilor structurale și de coeziune”, se arată în raport.
Deficitul comercial ar putea urca la 2% din PIB
Contribuția exporturilor nete la creșterea PIB este prevăzută a rămâne negativă pe intervalul de prognoză, creșterea importurilor de bunuri și servicii, susținută de expansiunea cererii interne, fiind anticipată a fi mai alertă decât cea a exporturilor. Ca urmare, ponderea deficitului de cont curent al balanței de plăți în PIB nominal este proiectată în creștere pe termen mediu, de la minimele istorice înregistrate recent către niveluri în apropierea valorii de 2 la sută.
”Pe termen scurt, nivelul înregistrat al rezervelor internaționale și, în general, sursele preconizate de finanțare a deficitului de cont curent sunt apreciate a fi adecvate și favorabil distribuite din perspectiva distribuției acestora pe fluxuri generatoare versus non-generatoare de noi datorii. Totuși, redeschiderea acestuia pe seama majorării deficitului bugetar și a accelerării consumului ar putea amplifica vulnerabilitățile României la creșteri ale volatilității capitalurilor adresate economiilor emergente, cu efecte adverse asupra echilibrelor macroeconomice interne”, avertizează BNR.
