Moment de răscruce în funcționarea coaliției de guvernare

Deşi continuă ca formă, coaliția de guvernare-USL a dispărut ca fond joi, 6 februarie 2014, când PSD a anunţat oficial componenţa listei proprii pentru alegerile europarlamentare, pe care se regăsesc reprezentanţi ai PC şi UNPR.
La capătul aceleiași zile, Daniel Chițoiu a demisioant din funcția de ministru al Finanțelor, prins între luptele de putere de la vârful marilor partide ale coaliției: el nu i-ar fi informat pe liberali de programul anunțat de premierul Ponta privind sprijinul acordat de guvern pentru restructurarea creditelor populației.

Coaliția intră, astfel, într-un nou cerc de salvare a aparențelor, având la bază trei motive:

• necesitatea de-a asigura sprijinul actualului guvern,
• presiunile pe care liderii liberali din teritoriu le fac pentru rămânerea la guvernare
• speranța președintelui PNL, Crin Antonescu, în promisiunile PSD de a-i sprijini candidatura la alegerile prezidențiale din această toamnă.

Trei ani de permanente mişcări în interiorul USL

Uniunea Social Liberală a fost constituită la data de 5 februarie 2011, de către preşedinţii PSD, Victor Ponta, şi PNL, Crin Antonescu.

• Fost aliat al PSD până în ianuarie 2011, PC intră în USL ca efect al Alianţei de Centru Dreapta, formată cu PNL la 10 ianuarie 2011
• Reprezentanţii partidelor componente USL câştigă majoritatea mandatelor de la alegerile locale din iunie 2012
• UNPR intră în USL ca efect al Alianţei de Centru-Stânga, încheiată în iulie 2012
• Reprezentanţii partidelor componente USL câştigă alegerile legislative din 9 decembrie 2012 (58,63% la Camera Deputaţilor, 60,03% la Senat).
• Preşedintele Traian Băsescu îl desemnează, pe Victor Ponta, pe 17 decembrie să formeze noul cabinet.
• Alianţa de Centru Dreapta este denunţată de PC în iunie 2013, odată cu acutizarea problemelor din Justiție ale liderului de facto al partidului, Dan Voiculescu. Partidul Conservator se desparte doar de PNL, rămânând în continuare în USL.
• PC anunţă, în ianuarie 2014, că va participa la alegerile parlamentare pe liste commune cu PSD.
• PSD face publică, pe 6 februarie 2014, lista pentru europarlamentare, pe care se regăsesc reprezentanţi PC şi UNPR

Influenţa mişcărilor politice asupra actului guvernamental

Coabitarea partidelor în interiorul arcului guvernamental a fost dificilă, în condiţiile în care PNL a fost nevoit să cedeze în câteva rânduri în faţa PSD. Rezultatul a fost atât contradicția pe temele sensibile ale guvernării, cât și neîncrederea în actul legislativ al Parlamentului: majoritatea actelor normative esențiale au fost adoptate de către guvern, prin Ordonanțe de urgență.

Ministerele deținute de PNL au fost , rând pe rând, lăsate fără forța negociată la formarea guvernului, astfel că tensiunile între cele două mari partide au fost constante.

(Citiți și un text care anticipa miza controverselor de acum din coaliție: ”Guvernarea vosganiană și bomba ei cu ceas ”)

Exemplele sunt:

• Ianuarie 2013- Ministerul Marilor Proiecte (PSD) preia CNADNR, aflată în mod tradiţional în subordinea Ministerului Transporturilor
• Martie 2013- Premierul Victor Ponta preia interimar conducerea Ministerului Justiţiei în urma demisiei Monei Pivniceru. PNL renunţă la portofoliu și îl cedează PSD.
  
• Martie 2013- Ministerul Energiei (PSD) preia o mare parte din prerogativele Ministerului Economiei (PNL), în condițiile în care circa 70% din activitatea de la Economie vizează domeniul Energiei. Ministrul delegat Constantin Niţă primeşte drept de semnătură în calitate de ministru şi drept de iniţiativă legislativă.În tot acest timp, echipa de miniștri cu care PNL a pornit la drum a fost schimbată pe parcurs:
• Mona Pivniceru a renunțat la ministerul Justiției pentru postul de la Curtea Constituțională.
• Varujan Vosganian a renunțat la ministerul Economiei, în urma unei anchete penale
• Daniel Barbu a demisionat de ministerul Culturii în urma unor declarații jignitoare la adresa bolnavilor de SIDA
  
• Relu Fenechiu a demisionat de la ministerul Transporturilor, ca urmare a condamnării suferite în dosarul ”Transformatorul”
• Radu Stroe a demisionat de la ministerul de Interne în urma gestiunii defectuase a salvării victimelor accidentului aviatic din Apuseni.
• Daniel Chițoiu a demisionat de la Finanțe în urma controverselor din coaliție pe tema programului de sprijinire a restructurării creditelor populației.
  

***

(Citiți și: PNL – Garnitură nouă în guvern: Klaus Johannis – la Interne. Mizele noilor miniștri / interesele PNL”)

***
Prinsă între conflictele interne ale anului dublu electoral, coaliția de guvernare – care ocupă circa 75% din numărul de mandate din Parlament – se îndepărtează tot mai mult de posibilitatea de-a realiza măcar o parte din angajamentele concrete pe care și l-ea luat în urmă cu un an:

Premierul Victor Ponta a anunţat, în ianuarie 2013, înaintea prezentării echipei sale de la Palatul Victoria, priorităţile guvernului USL:

• Respectarea legilor ţării, fără excepţii, fără derogări sau scuze
• Repararea inechităţilor sociale
• Viziune economică statală de lungă durată, care să ofere predictibilitate, locuri de muncă şi care să protejeze resursele naturale ale României
• Depolitizarea administraţiei publice- doar miniştrii şi secretarii de stat vor fi numiţi şi sprijiniţi politic
• Toleranţă 0 faţă de corupţie şi clientelism
• Continuarea eforturilor pentru atingerea obiectivelor din MCV
• Organizarea de alegeri democratice şi corecte

E dificil de spus care din aceste deziderate a beneficiat de avantajul zdrobitoarei majorități pe care s-a sprijinit guvernul Victor Ponta II.