Evenimentul

”Referendumul pentru Familie”: Legislație nouă, din categoria ”Totul pentru fraudă”

Referendumul, denumit generic ”Pentru Familie”, la care românii sunt chemați, sâmbătă și duminică, la urne, oferă puține garanții că rezultatele comunicate vor fi corecte. Suspiciunea… Mai mult

05.10.2018

Analiză

„Inflaţia industrială”, peste ”inflația populară” – Energia, deja cu 14% mai scumpă: Lumini, umbre şi implicaţii

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut uşor în luna august 2018, până la 5,86%, dar a rămas semnificativ peste inflaţia preţurilor la consumator, măsurată… Mai mult

03.10.2018

Evenimentul

”Nu am venit să dau socoteală!” Cele două ”Viorici” și criticile dure ale partidelor din Parlamentul European

De două ori a vorbit miercuri premierul Viorica Dăncilă în plenul Parlamentului European: o dată ca să prezinte mesajul cu care a fost trimisă de… Mai mult

03.10.2018

La obiect

Raport finalizat la nivelul anului 2017 – investițiile străine au depăşit 75 de miliarde de euro. Domeniile către care s-au îndreptat banii

Soldul investițiilor străine directe (ISD) în economia României a crescut anul trecut la 75.581 milioane  euro, dar în echivalent raportat la PIB s-au diminuat de… Mai mult

02.10.2018

Mitul ”echipei tehnice de suport” a Băncii Mondiale pentru autostrada Ploiești – Brașov și necunoscutele finanțării asfaltului politic

de Victor Bratu 12.9.2017

”Dividendele se dau acționarilor, nu le-a jefuit nimeni, nu le-a luat nimeni. Vrem să începem niște proiecte foarte mari, să avem un nou început. De exemplu, autostrada Brașov-Ploiești- se va face pe bani naționali și trebuie să avem bani înainte ca Banca Mondială să intre în proiect”.

Aceasta a fost explicația oferită marți de premierul Mihai Tudose referitoare la solicitările pe care Ministerul Economiei le face de câteva zile marilor companii în care statul este acționar majoritar pentru acordarea de dividende suplimentare.

Lucrurile par să stea, însă, altfel :

Un răspuns al Băncii Mondiale transmis cursdeguvernare.ro pune, însă, la îndoială planurile anunțate de Mihai Tudose, alături de declarațiile premierului, făcute insistent în presa ultimei săptămâni.

***

Insistența premierului Tudose, al patrulea demnitar PSD care împinge acest proiect, după tripleta Victor Ponta- Dan Șova-Ioan Rus, nu face altceva decât să readucă în memorie ce îi spunea ultimului fostul președinte Traian Băsescu la momentul investirii sale ca ministru al Transporturilor, în iunie 2014: ”Ar trebui să fiţi atent în mod deosebit la premisele de contractare a Autostrăzii Comarnic-Braşov. Din informaţiile mele, deja s-au produs acte de corupţie.”

Întâlnirea cu oficialii BM, varianta Mihai Tudose

Premierul Mihai Tudose s-a întâlnit pe data de 5 septembrie cu o delegație a FMI și a Băncii Mondiale, la sediul guvernului, informația fiind oferită agenției naționale de presă pe surse.

O zi mai târziu, pe 6 septembrie, premierul Tudose confirma public respectiva întâlnire și oferea următoarele detalii la Antena 3: ”De la Banca Mondială am solicitat ajutor tehnic și vă dau un exemplu: autostrada București-Brașov. (…) Am vorbit cu Banca Mondială (…) să facem unitate de management-proiect sub conducerea lor, cu sprijinul lor tehnic. Facem o echipă de suport, iar tot ceea ce înseamnă management de proiect să fie la un organism întreg la minte – Banca Mondială. Să ne dea suport tehnic și să coordoneze această lucrare. (…) Banii sunt de la noi”.

Premierul a precizat, în plus, că înțelegerea s-a făcut și că, în două-trei săptămâni, va veni echipa tehnică de suport în România.

”Între timp, noi am găsit niște proiecte mai vechi, știți că studii de fezabilitate avem să facem un drum până la Lună, că nu știu cum s-a întâmplat, dar până acum toți au făcut studii de fezabilitate. (…) Am găsit un proiect (…), care este prin sertarele Ministerului Transporturilor, care încă mai are autorizația de mediu valabilă și pe care vrem să-l implementăm cât mai repede”, a mai spus Mihai Tudose, precizând că se referă la autostrada București-Brașov.

Poziția oficială a Băncii Mondiale. Și câteva detalii de culise

Surse guvernamentale bine informate despre modul în care a decurs întâlnirea din 5 septembrie de la Palatul Victoria au declarat cursdeguvernare.ro că aceasta a fost ”doar o întâlnire introductivă”, în care premierul a solicitat, printre altele, suportul Băncii Mondiale pentru proiectul autostrăzii Ploiești-Brașov.

Premierul nu a oferit oficialilor Băncii Mondiale niciun alt detaliu referitor la proiect.

Sursele citate afirmă că o posibilă cooperare în acest proiect poate fi decisă numai de conducerea instituției financiare, care urmează să analizeze oferta și datele tehnice puse la dispoziție de experții părților și să asculte argumentele decidenților români.

Tehnic, abia după finalizarea acestui proces ar putea fi agreaţi parametrii de colaborare şi un calendar de acţiuni.

În esență: echipa tehnică a cărei sosire a fost anunțată de premierul Tudose nu vine la București să lucreze deja la proiectul de autostradă, ci pentru a stabili bazele tehnice pe care să poată fi fundamentată o eventuală implicare în proiect.

Sursele sunt confirmate de poziția oficială transmisă cursdeguvernare.ro de către Banca Mondială, pe care o prezentăm mai jos :

”O echipă condusă de Tatiana Proskuryakova, Manager de Țară al Băncii Mondiale pentru România, a avut pe 5 septembrie o întălnire introductivă cu primul-ministru Tudose.

Întâlnirea a fost o oportunitate pentru a discuta parteneriatul curent între Banca Mondială și România și a reitera suportul Băncii pentru prioritățile de dezvoltare socio-economică ale României în contextul Strategiei privind Parteneriatul cu Țara pentru perioada 2018-23.

Primul-ministru Tudose a cerut suportul Băncii Mondiale pentru finalizarea autostrăzii Ploiești-Brașov. Instrumentele și sectoarele specifice ale colaborării între Banca Mondială și România sunt subiectul unor discuții în desfășurare și vor fi definite în parteneriat cu autoritățile române în viitorul apropiat.

În contextul pregătirii noii Strategii privind Parteneriatul cu Țara, Banca Mondială va lucra împreună cu autoritățile române pentru a identifica domeniile cheie unde Banca își poate oferi expertiza, inclusiv în infrastructură, sector care este foarte important pentru conectivitatea, competivitatea și convergența României cu celelalte membre ale UE.”

Banca Mondială și infrastructura rutieră

Experți români care au lucrat pentru Banca Mondială formulează opinia unanimă: În general, Banca nu acceptă să coordoneze proiecte pe care nu le finanțează.

În România, Banca Mondială derulează în prezent 10 proiecte. Iar în istoria colaborării cu România, Banca a renunțat la 11 proiecte și a finalizat cu bine alte 99.

Între toate aceste proiecte, 10 au legătură cu infrastructura în general, doar două se referă la infrastructura de transport (unul referitor la calea ferată și unul referitor la drumuri), în ambele situații fiind puse la dispoziție fonduri pentru reabilitare.

Declarații și contradicții

Oficialii PSD vorbesc de ceva vreme de proiectul autostrăzii pe Valea Prahovei.

Prima dată, acest proiect a fost inclus de către Liviu Dragnea chiar în programul de guvernare cu care Mihai Tudose a fost trimis la Palatul Victoria, în lista proiectelor cu care va debuta viitorul Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții. Iar declarațiile de marți ale lui Mihai Tudose întăresc ideea.

Problema este: Guvernul cere azi dividende de la companiile de stat pentru a ține sub control deficitul bugetar. Fondul- FSDI- nu are are o dată certă de înființare, iar companiile care vor fi preluate în portofoliu și care ar putea asigura cash-flow-ul FSDI sunt azi văduvite de resurse.

Deci, cu ce bani ar putea finanța FSDI acest proiect?

Sau proiectul Pitești-Sibiu, proiect despre care fostul ministru al Economiei Mihai Fifor îl includea tot în planurile FSDI, la capitolul infrastructură.

Banii pentru infrastructură există, dar guvernul nu se uită la ei: ăia sunt bani verificabili

Întrebarea mai bună e alta: cu ce bani am putea finanța proiecte de infrastructură? Răspunsul e la îndemână: cu fonduri nerambursabile europene.

Cu mențiunea că însăși Corina Crețu, comisar european care răspunde întotdeauna la telefoanele primite de la Mihai Tudose și care are întotdeauna o soluție la problemele ridicate de București, după cum povestea chiar premierul cu prilejul ultimei ședințe de guvern la care oficialul european a fost invitat de onoare, afirmă că România nu mișcă nimic în domeniul proiectelor de infrastructură.

”Pe condiția ex-ante pe transporturi, noi nu am primit care sunt criteriile de performanță pentru Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Aici este tristețea mea, pentru că nu avem proiecte noi pentru rutier. Proiectul Sibiu-Pitești, care este cel mai avansat, este de fapt în faza de studiu de fezabilitate. Pentru niciun proiect nu se lucrează în teren. Cred că este foarte trist, pentru că România este o țară care are nevoie ca de aer de infrastructura rutieră”, declara pentru TVR, pe 7 septembrie, Corina Crețu.

Istoria suspectă și agitată a autostrăzii politice

Între ultimele servicii aduse partidului de către Guvernul Grindeanu s-a numărat și decizia de a desemna constructorii primilor kilometri ai autostrăzii Comarnic-Brașov.

Oficial, o firmă cu acționari ascunși, din Cipru, reclamată in anii trecuți la DNA de către Curtea de Conturi, a primit contractul pentru sectorul Cristian-Râșnov.

Autostrada Comarnic-Brașov a fost unui dintre elementele care au întârziat cu 2 ani aprobarea Masterplanului General pe Transport.

Surse apropiate negocierilor purtate cu Bruxelles declarau cursdeguvernare.ro în iulie 2015 că experţii Comisiei au avut numeroase obiecţii asupra modului în care a fost conceput acest plan strategic, atât în ceea ce priveşte prioritizarea, cât și în ce privește implementarea proiectelor.

Cel mai controversat aspect ajuns în atenţia publicului a fost legat de insistenţa cu care miniştrii transporturilor din Cabinetul Ponta, inclusiv premierul, au promovat necesitatea demarării lucrărilor la autostrada Comarnic- Braşov.

Guvernul a încercat inclusiv varianta Parteneriatului Public-Privat, respinsă şi aceasta de experţii Comisiei din cauza costurilor exagerate ale investiţiilor comparativ cu gradul de rentabilitate.

Detaliu semnificativ : în documentaţia pregătitoare PPP guvernul asigura de atingerea unor ţinte de trafic anual, respectiv venituri în beneficiul partenerului extern pentru amortizarea cheltuielilor.

Guvernul se angaja să contribuie cu 300 milioane euro anual pentru compensarea indicatorilor scăzuţi de trafic.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 12.9.2017

Un raspuns

  1. Klopo_Tare
    13.9.2017, 9:58 am

    Mare vrăjeală mare a lui Ptiu-Dose. Autostrada asta are multe terenuri ale politrucienilor (le-au cumpărat mai demult și dacă se expropriază, câștigă și ei un ban mai alb, că ăia negru-gri sunt cu belele dă DNA). Simplu. Mai dă și ei un bănuț la partid, că fără gașca dă partid, nu mai pupau ei exproprieri, mânca-i-ar gaia pe ei dă moșieri roșii…!!!

Lăsați un comentariu


Stiri

Ministrul Muncii: Salariul minim ar putea crește de la 1 noiembrie. Olguța Vasilescu îi contrazice și pe Florin Cîțu, și pe Eugen Teodorovici

Vladimir Ionescu

Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a anunţat sâmbătă, pe Facebook, că instituţia pe care o conduce lucrează la creşterea salariului minim pe economie de la… Mai mult

Stiri

Moody’s a retrogradat ratingul Italiei la Baa3, o treaptă doar peste categoria ”junk”

Iulian Soare

Moody’s a retrogradat vineri ratingul Italiei de la nivelul Baa2 la Baa3, cu o treaptă peste categoria junk, din cauza îngrijorării provocate de planurile bugetare… Mai mult

Stiri

Ionuț Dumitru: Trebuie să ne gândim la impozitarea muncii, probleme mari la CAS

Razvan Diaconu

România ar trebui să se gândească la impozitarea muncii, a declarat, vineri, pentru Agerpres, președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru. “Trebuie să ne gândim la impozitarea… Mai mult

Stiri

Ordonanța de modificare a legilor justiției ajunge totuși pe masa CCR, la sesizarea Curții de Apel București

Vladimir Ionescu

Curtea de Apel Bucureşti a decis vineri sesizarea CCR în cazul ordonanţei de urgenţă promovate de Tudorel Toader, prin care au fost aduse modificări legilor… Mai mult

Stiri

Ministrul Teodorovici spune că va propune scăderea termenului de prescriere a datoriilor la 2 ani

Razvan Diaconu

Ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici a declarat că nu este de acord cu modul de acţiune al ANAF în ceea ce priveşte impozitarea nunţilor şi, în… Mai mult

Stiri

Articolele concrete pe care le contestă Comisia de la Veneția din noua legislație penală

Vladimir Ionescu

Avizul dat de Comisia de la Veneția referitor la modificările aduse Codului Penal și Codului de procedură penală enumeră o serie de articole modificate sau complet noi pe care organismul… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis cere demisia ministrului Justiției, pe care îl acuză de ”comportament iresponsabil”

Mariana Bechir

“Ministrul Justiției și-a compromis definitiv credibilitatea, motiv întemeiat pentru a-și prezenta demisia din funcție”, precizează președintele Klaus Iohannis, într-un comunicat emis vineri de Administrația Prezidențială.… Mai mult