Mitul ”echipei tehnice de suport” a Băncii Mondiale pentru autostrada Ploiești – Brașov și necunoscutele finanțării asfaltului politic

de Victor Bratu | 12.9.2017 .

”Dividendele se dau acționarilor, nu le-a jefuit nimeni, nu le-a luat nimeni. Vrem să începem niște proiecte foarte mari, să avem un nou început. De exemplu, autostrada Brașov-Ploiești- se va face pe bani naționali și trebuie să avem bani înainte ca Banca Mondială să intre în proiect”.

Aceasta a fost explicația oferită marți de premierul Mihai Tudose referitoare la solicitările pe care Ministerul Economiei le face de câteva zile marilor companii în care statul este acționar majoritar pentru acordarea de dividende suplimentare.

Lucrurile par să stea, însă, altfel :

Un răspuns al Băncii Mondiale transmis cursdeguvernare.ro pune, însă, la îndoială planurile anunțate de Mihai Tudose, alături de declarațiile premierului, făcute insistent în presa ultimei săptămâni.

***

Insistența premierului Tudose, al patrulea demnitar PSD care împinge acest proiect, după tripleta Victor Ponta- Dan Șova-Ioan Rus, nu face altceva decât să readucă în memorie ce îi spunea ultimului fostul președinte Traian Băsescu la momentul investirii sale ca ministru al Transporturilor, în iunie 2014: ”Ar trebui să fiţi atent în mod deosebit la premisele de contractare a Autostrăzii Comarnic-Braşov. Din informaţiile mele, deja s-au produs acte de corupţie.”

Întâlnirea cu oficialii BM, varianta Mihai Tudose

Premierul Mihai Tudose s-a întâlnit pe data de 5 septembrie cu o delegație a FMI și a Băncii Mondiale, la sediul guvernului, informația fiind oferită agenției naționale de presă pe surse.

O zi mai târziu, pe 6 septembrie, premierul Tudose confirma public respectiva întâlnire și oferea următoarele detalii la Antena 3: ”De la Banca Mondială am solicitat ajutor tehnic și vă dau un exemplu: autostrada București-Brașov. (…) Am vorbit cu Banca Mondială (…) să facem unitate de management-proiect sub conducerea lor, cu sprijinul lor tehnic. Facem o echipă de suport, iar tot ceea ce înseamnă management de proiect să fie la un organism întreg la minte – Banca Mondială. Să ne dea suport tehnic și să coordoneze această lucrare. (…) Banii sunt de la noi”.

Premierul a precizat, în plus, că înțelegerea s-a făcut și că, în două-trei săptămâni, va veni echipa tehnică de suport în România.

”Între timp, noi am găsit niște proiecte mai vechi, știți că studii de fezabilitate avem să facem un drum până la Lună, că nu știu cum s-a întâmplat, dar până acum toți au făcut studii de fezabilitate. (…) Am găsit un proiect (…), care este prin sertarele Ministerului Transporturilor, care încă mai are autorizația de mediu valabilă și pe care vrem să-l implementăm cât mai repede”, a mai spus Mihai Tudose, precizând că se referă la autostrada București-Brașov.

Poziția oficială a Băncii Mondiale. Și câteva detalii de culise

Surse guvernamentale bine informate despre modul în care a decurs întâlnirea din 5 septembrie de la Palatul Victoria au declarat cursdeguvernare.ro că aceasta a fost ”doar o întâlnire introductivă”, în care premierul a solicitat, printre altele, suportul Băncii Mondiale pentru proiectul autostrăzii Ploiești-Brașov.

Premierul nu a oferit oficialilor Băncii Mondiale niciun alt detaliu referitor la proiect.

Sursele citate afirmă că o posibilă cooperare în acest proiect poate fi decisă numai de conducerea instituției financiare, care urmează să analizeze oferta și datele tehnice puse la dispoziție de experții părților și să asculte argumentele decidenților români.

Tehnic, abia după finalizarea acestui proces ar putea fi agreaţi parametrii de colaborare şi un calendar de acţiuni.

În esență: echipa tehnică a cărei sosire a fost anunțată de premierul Tudose nu vine la București să lucreze deja la proiectul de autostradă, ci pentru a stabili bazele tehnice pe care să poată fi fundamentată o eventuală implicare în proiect.

Sursele sunt confirmate de poziția oficială transmisă cursdeguvernare.ro de către Banca Mondială, pe care o prezentăm mai jos :

”O echipă condusă de Tatiana Proskuryakova, Manager de Țară al Băncii Mondiale pentru România, a avut pe 5 septembrie o întălnire introductivă cu primul-ministru Tudose.

Întâlnirea a fost o oportunitate pentru a discuta parteneriatul curent între Banca Mondială și România și a reitera suportul Băncii pentru prioritățile de dezvoltare socio-economică ale României în contextul Strategiei privind Parteneriatul cu Țara pentru perioada 2018-23.

Primul-ministru Tudose a cerut suportul Băncii Mondiale pentru finalizarea autostrăzii Ploiești-Brașov. Instrumentele și sectoarele specifice ale colaborării între Banca Mondială și România sunt subiectul unor discuții în desfășurare și vor fi definite în parteneriat cu autoritățile române în viitorul apropiat.

În contextul pregătirii noii Strategii privind Parteneriatul cu Țara, Banca Mondială va lucra împreună cu autoritățile române pentru a identifica domeniile cheie unde Banca își poate oferi expertiza, inclusiv în infrastructură, sector care este foarte important pentru conectivitatea, competivitatea și convergența României cu celelalte membre ale UE.”

Banca Mondială și infrastructura rutieră

Experți români care au lucrat pentru Banca Mondială formulează opinia unanimă: În general, Banca nu acceptă să coordoneze proiecte pe care nu le finanțează.

În România, Banca Mondială derulează în prezent 10 proiecte. Iar în istoria colaborării cu România, Banca a renunțat la 11 proiecte și a finalizat cu bine alte 99.

Între toate aceste proiecte, 10 au legătură cu infrastructura în general, doar două se referă la infrastructura de transport (unul referitor la calea ferată și unul referitor la drumuri), în ambele situații fiind puse la dispoziție fonduri pentru reabilitare.

Declarații și contradicții

Oficialii PSD vorbesc de ceva vreme de proiectul autostrăzii pe Valea Prahovei.

Prima dată, acest proiect a fost inclus de către Liviu Dragnea chiar în programul de guvernare cu care Mihai Tudose a fost trimis la Palatul Victoria, în lista proiectelor cu care va debuta viitorul Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții. Iar declarațiile de marți ale lui Mihai Tudose întăresc ideea.

Problema este: Guvernul cere azi dividende de la companiile de stat pentru a ține sub control deficitul bugetar. Fondul- FSDI- nu are are o dată certă de înființare, iar companiile care vor fi preluate în portofoliu și care ar putea asigura cash-flow-ul FSDI sunt azi văduvite de resurse.

Deci, cu ce bani ar putea finanța FSDI acest proiect?

Sau proiectul Pitești-Sibiu, proiect despre care fostul ministru al Economiei Mihai Fifor îl includea tot în planurile FSDI, la capitolul infrastructură.

Banii pentru infrastructură există, dar guvernul nu se uită la ei: ăia sunt bani verificabili

Întrebarea mai bună e alta: cu ce bani am putea finanța proiecte de infrastructură? Răspunsul e la îndemână: cu fonduri nerambursabile europene.

Cu mențiunea că însăși Corina Crețu, comisar european care răspunde întotdeauna la telefoanele primite de la Mihai Tudose și care are întotdeauna o soluție la problemele ridicate de București, după cum povestea chiar premierul cu prilejul ultimei ședințe de guvern la care oficialul european a fost invitat de onoare, afirmă că România nu mișcă nimic în domeniul proiectelor de infrastructură.

”Pe condiția ex-ante pe transporturi, noi nu am primit care sunt criteriile de performanță pentru Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Aici este tristețea mea, pentru că nu avem proiecte noi pentru rutier. Proiectul Sibiu-Pitești, care este cel mai avansat, este de fapt în faza de studiu de fezabilitate. Pentru niciun proiect nu se lucrează în teren. Cred că este foarte trist, pentru că România este o țară care are nevoie ca de aer de infrastructura rutieră”, declara pentru TVR, pe 7 septembrie, Corina Crețu.

Istoria suspectă și agitată a autostrăzii politice

Între ultimele servicii aduse partidului de către Guvernul Grindeanu s-a numărat și decizia de a desemna constructorii primilor kilometri ai autostrăzii Comarnic-Brașov.

Oficial, o firmă cu acționari ascunși, din Cipru, reclamată in anii trecuți la DNA de către Curtea de Conturi, a primit contractul pentru sectorul Cristian-Râșnov.

Autostrada Comarnic-Brașov a fost unui dintre elementele care au întârziat cu 2 ani aprobarea Masterplanului General pe Transport.

Surse apropiate negocierilor purtate cu Bruxelles declarau cursdeguvernare.ro în iulie 2015 că experţii Comisiei au avut numeroase obiecţii asupra modului în care a fost conceput acest plan strategic, atât în ceea ce priveşte prioritizarea, cât și în ce privește implementarea proiectelor.

Cel mai controversat aspect ajuns în atenţia publicului a fost legat de insistenţa cu care miniştrii transporturilor din Cabinetul Ponta, inclusiv premierul, au promovat necesitatea demarării lucrărilor la autostrada Comarnic- Braşov.

Guvernul a încercat inclusiv varianta Parteneriatului Public-Privat, respinsă şi aceasta de experţii Comisiei din cauza costurilor exagerate ale investiţiilor comparativ cu gradul de rentabilitate.

Detaliu semnificativ : în documentaţia pregătitoare PPP guvernul asigura de atingerea unor ţinte de trafic anual, respectiv venituri în beneficiul partenerului extern pentru amortizarea cheltuielilor.

Guvernul se angaja să contribuie cu 300 milioane euro anual pentru compensarea indicatorilor scăzuţi de trafic.

Publicat la data de 12.9.2017 .

Un raspuns

  1. Klopo_Tare
    13.9.2017, 9:58 am

    Mare vrăjeală mare a lui Ptiu-Dose. Autostrada asta are multe terenuri ale politrucienilor (le-au cumpărat mai demult și dacă se expropriază, câștigă și ei un ban mai alb, că ăia negru-gri sunt cu belele dă DNA). Simplu. Mai dă și ei un bănuț la partid, că fără gașca dă partid, nu mai pupau ei exproprieri, mânca-i-ar gaia pe ei dă moșieri roșii…!!!

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Redacţia

Griji străine de pivnițele politicii românești: Reformarea iminentă a Europei și România nucleului dur

Marți, 19 septembrie 2017: cinci ore și jumătate de dezbateri, o temă și trei direcții: -Reforma iminentă a UE: România și „nucleul dur”. Adecvare,...Citeste mai departe »

Iulian Soare

Cum ar putea arăta Directiva ”anti-dumping social” cu care a venit Macron: Impact mic, o de neînțeles de mare presiune din partea Europei de Vest

Statele membre încearcă să ajungă la un consens, până în luna octombrie, în ceea ce privește propunerile Comisiei Europene de modificare a Directivei europene...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Scenariul 6 de reformă a UE: Mecanismul de asistență pre-aderare la euro – controversele. Supărații Europei

Propunerea-cheie făcută miercuri de președintele Jean Claude Juncker în cadrul discursului său privind Starea Uniunii este cea referitoare la posibila implementare a unui mecanism...Citeste mai departe »

Victor Bratu

S-au găsit banii pentru viitoarea rectificare bugetară: Armata a cheltuit doar 8,15 % din bugetul de înzestrare

Situația drepturilor salariale din MApN a fost cea care, oficial, a provocat demisia ministrului Adrian Țuțuianu. Blocați în controversa disponibilităților financiare pentru plata soldelor,...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Cum va arăta ”noul Schengen” de care vorbea Emmanuel Macron la București: Calendarul reformelor și șansele de aderare ale României

Cu prilejul vizitei din august a președintelui francez Emmanuel Macron, publicul a fost informat că România are ”tot dreptul” să ceară aderarea la Spațiul...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română