Liderii a două importante organizații ale mediului de afaceri- AOAR și CNIPMMR- acuză intenția guvernamentală de a majora anticipat salariului minim pe economie: este o măsură populistă prin care se finanțează deficitul bugetar cu resurse private.
„Este o măsură populistă, nejustificată, care dă încă o lovitură mediului de afaceri după cele pe care le încasează mediul de afaceri de aproape doi ani de zile”, a dclarat Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
Noua „lovitură” aplicată mediului de afaceri îl afectează cu atât mai mult cu cât vine după ce măsurile guvernamentale din ultimii doi ani au dus la creșterea salariilor cu 24% în sectorul public, iar în mediul privat cu numai 11%, amintește Cristian Pârvan.
Măsurile au generat migrarea forței de muncă din mediul privat către stat fără ca funcționarea instituțiilor statului să se îmbunătățească, potrivit secretarului general al AOAR.
Pe de altă parte, „niciodată salariul minim nu s-a mărit când mai sunt 2 luni din an. Asta ne arată că Guvernul nu mai are bani şi că, de fapt, transferul responsabilităţii şi al costurilor se face pe umerii mediului privat”, a spus, la rândul lui, Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).
Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a anunţat sâmbătă, că ministerul lucrează la creşterea salariului minim pe economie încă de la finalul acestui an până la 2.080 lei şi la diferenţierea salariului minim în funcţie de studii sau vechimea de peste 15 ani – până la 2.350 de lei.
Declarația făcută pe Facebook venea după punerea în circulaţie de către senatorul PNL Florin Cîţu a unui document prin care Executivul a trimis Comisiei Europene o propunere de îngheţare a salariilor din 2019.
Concurența neloaială a statului-angajator
„Dincolo de concurenţa neloială făcută mediului privat, creşterea salariilor în administraţia publică, sănătate şi educaţie, fără aplicarea unor criterii de performanţă, nu a dus la o îmbunătăţire a acestor servicii pentru firme şi cetăţeni”, spune și un comunicat al AOAR.
„AOAR a atras atenţia că măsurile de creştere a salariilor înainte de revizuirea temeinică a legislaţiei relevante, în multe cazuri contradictorie (modificări frecvente ale unor prevederi sau solicitarea aplicării unor prevederi în termene scurte, nerealiste), nu-şi vor atinge scopul de interes public”.
Organizația „dezaprobă lipsa de voinţă politică în ceea ce priveşte informatizarea serviciilor publice, contrar declaraţiilor şi angajamentelor exprese, repetate de către toţi decidenţii politici. Consecinţa lipsei informatizării administraţiei publice şi a celei locale este accentuarea presiunilor vizând creşterea numărului de angajaţi (peste 15.000 de noi angajaţi în sistemul public, în anul 2017), motivată de gradul mare de încărcare”, spune sursa citată.
Astfel, prevederile din programul de guvernare privind îmbunătăţirea relaţiei Guvern-mediul de afaceri rămân simple declaraţii politice, de natură electorală.
„Toate măsurile adoptate de guvernele ce s-au succedat de la 1 ianuarie 2017 au pus la grea încercare companiile, afectând semnificativ încrederea şi performanţa mediului socio-economic. Pericolul ignorării de către decidenţii politici a cererilor fundamentate venite dinspre mediul de afaceri constă în reducerea semnificativă a investiţiilor, amplificarea tensiunilor pe piaţa muncii şi o mai accentuată încetinire a creşterii economice”, sunt de părere reprezentanţii AOAR.
Bani pentru buget
În România sunt peste 1,7 milioane de salariați care primesc salariu minim pe economie, din care marea majoritate sunt în mediu privat, mai mult de un milion au o vechime de peste 15 ani, iar 350.000 sunt cu studii superioare.
Guvernul pare să se află într-o campanie de a stoarce oricât de puţini bani pentru buget şi pe orice cale, în acest caz peste 260 de milioane de lei.
Aproape 198 de milioane de lei ar veni în urma inventării de către Comisia Naţională de Prognoză (CNSP), subordonată premierului, a salariilor minime pe economie pentru angajaţii cu vechime, respectiv pentru angajaţii cu studii superioare.
CNSP propune ca majorările să aibă loc chiar de la 1 noiembrie, ceea ce a revoltat mediul de afaceri.
„Măririle sunt făcute fără nicio fundamentare, fără criterii, fără niciun fel de obligaţii în sectorul bugetar. În schimb planurile de afaceri ale companiilor sunt date peste cap, inclusiv de diferențierea arbirară în funcție de vechime și studii”, a spus Cristian Pârvan.
Anunțul ministrului muncii vine fără măcar un dialog social mimat, spune la rândul lui Florin Jianu.
„Este inadmisibil, într-o democraţie consolidată, ca nici măcar să nu se mai mimeze dialogul social. Ministrul Muncii anunţă în weekend, pe Facebook, lucruri care afectează întreaga economie fără să aibă un dialog cu partenerii sociali. În lege se spune că salariul minim este stabilit ca urmare a votului din Consiliul Naţional Tripartit, organism consultativ între guvern şi patronate/sindicate. Convocarea Consiliul Naţional Tripartit nu a avut loc”, a precizat preşsedintele CNIPMMR.
Pe de altă parte, „mi se pare raţional (o îngheţare a salariilor în sectorul bugetar n.r.). Deja creşterea economică a încetinit. Prognozele deocamdată nu sunt cu nimic mai optimiste pentru 2019 existând atât motive interne, dar mai ales motive externe. Deci dincolo de dorinţa legitimă de a avea salarii mai mari, care nu poate fi negată şi nici nu se poate spune că este greşită, trebuie să putem să le dăm”, a mai spus Cristian Pârvan.
Promisiuni nesustenabile
„Tot ceea ce noi am câştigat nu numai la Legea salarizării bugetare, dar şi la Legea pensiilor, arată că există probleme de sustenabilitate”, a declarat şi Bogdan Hossu, preşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale (CNS) „Cartel Alfa’.
Liderul sindical s-a referit la contradicţia dintre scenariul îngheţării salariilor şi cel al aplicării cu doi ani mai devreme a agendei legii salarizării.
„Practic, ca să o aplici în 2020, atunci ar trebui ca anul viitor şi peste doi ani, respectiv 2019 şi 2020, să aplici o creştere salarială de 50%”, a subliniat Bogdan Hossu.
