Propunerile coaliției pentru modificarea legilor justiției sunt „lipsite de motivare, retrograde și afectează independența justiției”, consideră Forumul Judecătorilor, organizație care a inițiat cel mai amplu protest al magistraților.
Comunicatul integral:
Ultimul Raport din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (2017) recomandă expres, în cazul României, ”în vederea îmbunătățirii în continuare a transparenței și a predictibilității procesului legislativ, precum și pentru a consolida garanțiile interne în materie de ireversibilitate”, ca ”Guvernul și Parlamentul (…) să asigure transparența totală și să țină seama în mod corespunzător de consultările cu autoritățile relevante și cu părțile interesate în cadrul procesului decizional și în activitatea legislativă legate de Codul penal și de Codul de procedură penală, de legile anticorupție, de legile în materie de integritate (incompatibilități, conflicte de interese, avere ilicită), de legile justiției (referitoare la organizarea sistemului justiției), precum și de Codul civil și Codul de procedură civilă”.
Prin faptul că are calitatea de membru al Uniunii Europene, statului român îi revine obligația de a aplica acest mecanism şi a da curs recomandărilor stabilite în acest cadru, în conformitate cu dispozițiile art.148 alin.(4) din Constituție.
Promovarea unor proiecte retrograde, scrise în mare grabă, cu vizibile necorelări și lacune (spre exemplu, strict tehnic, expresia ”hotărâre de respingere a cererii de înaintare a excepției de neconstuționalitate” este deficitară ca formulare juridică, în raport de termenii consacrați în legislație și doctrină – ”încheierea motivată prin care se respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale” – a se vedea Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale), fără o expunere de motive corespunzătoare, nu are nicio legătură cu modernizarea unei justiții într-o evoluție pozitivă vizibilă, lăudată de rapoartele succesive ale Mecanismului de cooperare şi verificare, ci reprezintă un simplu episod din serialul „Experiment judiciar”, derulat la foc continuu în ultimul an.
Asupra unui proiect asemănător, preluat în mare parte în această nouă inițiativă, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a emis un aviz negativ, ținând seama de voturile exprimate în numeroase adunări generale ale judecătorilor și procurorilor de la instanțe și parchete. În cursul lunii octombrie 2017, aproximativ 4000 de judecători și procurori români, adică mai mult de jumătate din numărul lor total, și-au însușit Memoriul pentru retragerea proiectului de modificare a ”legilor justiției”,[2] adresat Guvernului României. Susținătorii memoriului au considerat că aceste modificări promovate de Ministrul Justiției încalcă flagrant Mecanismul de cooperare și verificare, rapoartele sale constante și fundamentele unei magistraturi firești într-un stat democratic.
Noul proiect propune, spre exemplu, punerea Inspecției Judiciare sub controlul unui organism paraconstituțional (Consiliul de Integritate a Judecătorilor și Procurorilor din România), inexistent în prezent, dar care ar urma să fie înființat printr-o lege separată (fără o formă legislativă cunoscută, deși este esențial să se cunoască organizarea, finanțarea, competența, regulile procesului decizional, garanțiile de independență etc.), nesocotind numeroase Rapoarte ale Comisiei Europene în cadrul MCV, precum și rolul constituțional al Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independenței justiției.
Inițiativa legislativă cuprinde foarte multe modificări care vor influența cariera și activitatea profesională a magistraților şi vor produce dezechilibre în sistemul judiciar. Amintim aici numai modificarea duratei cursurilor de formare profesională la Institutul Național al Magistraturii, aptă a produce în timp disfuncționalități imense în funcționarea instanțelor și a parchetelor, indisponibilizând aproximativ de 1000 de viitori magistrați pentru 4 ani, în condițiile unui val de pensionări așteptat pe termen scurt și foarte scurt. De asemenea, susținerea de către judecătorii și procurorii stagiari a unor simple interviuri de capacitate în fața colegiilor de conducere ale curților de apel, respectiv ale parchetelor de pe lângă acestea, nesocotește rolul Institutului Național al Magistraturii de a realiza formarea iniţială a judecătorilor şi procurorilor la standarde înalte și înlătură, cel puțin în principiu, posibilitatea evaluării obiective a candidatului la finalizarea studiilor, așa cum se desfășoară în prezent.
În fața unui asalt nemaiîntâlnit și continuu împotriva justiției, în general, și a corpului magistraților, în special, solicităm Comisiei Europene ca, în cadrul raportului de țară ce va fi făcut public în luna noiembrie 2017, să analizeze posibilitatea de a recomanda autorităților române ca toate modificările propuse în prezent și în viitorul apropiat să nu afecteze independența justiției, prin sublinierea – încă o dată – a unor limite clare, de netrecut, pentru respectarea MCV și a parcursului european al României.
Laura Codruța Kovesi – Propuneri, un pericol pentru DNA
Adoptarea propunerilor ar face ca activitatea DNA să fie aproape imposibilă, a declarat procurorul-şef al instituţiei:
„Dacă acest pachet va fi adoptat în forma pe care am văzut-o, DNA o să investigheze fapte mărunte. Dacă o să mai poată investiga şi alte fapte, mă îndoiesc. În momentul în care va fi un control politic asupra activităţii DNA, tot ceea ce a făcut DNA în ultimul an nu se va mai întâmpla, cred că răspunsul este foarte clar”, a declarta Laura Codruța Kovesi.
Coaliția de guvernare a înregistrat marți, laParlament, proiectele pentru modificarea celor trei legi importante pentru sistemul judiciar:
- Legea 303/2004 privind statutul magistraților
- Legea 304/2004 privind organizarea judiciară
- Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii
Este a treia formă a acestora și ele vor fi asumate de către coaliția PSD – ALDE și dezbătute în regim de urgență.
Presiunea timpului este, de altfel, justificarea oferită de guvernanți pentru abandonarea promisiunii de a cere avizul Comisiei de la Veneția în legătură cu modificările ce vor fi aduse procedurilor de numire a procurorilor de rang înalt.
Tudorel Toader a declarat marți că proiectul elaborat de Ministerul Justiției a fost modificat de un grup de parlamentari. Printre aceștia se numără și fostul minsitru al Justiției Florin Iordache, cel care a promovat OUG 13 pentru modificarea codului penal.
