Analiză

Costul forţei de muncă, cu aproape 14% mai mare faţă de anul trecut. Implicaţii

Costul orar al forţei de muncă crescut în trimestrul III 2018 cu 13,91% faţă de aceeaşi perioadă din 2017 (+1,53% comparativ cu T2 2018), potrivit… Mai mult

04.12.2018

Analiză

Deficitul la 10 luni, de trei ori mai mare decât anul trecut

În timp ce veniturile după primele 10 luni exprimate ca procentaj din PIB au crescut cu 0,3 puncte procentuale din PIB faţă de aceeaşi perioadă… Mai mult

03.12.2018

Analiză

Veniturile bugetare, minim istoric – sub două treimi din media UE ca pondere în PIB. Trend în scădere şi valori reduse pe toată linia

România s-a plasat în 2017 pe penultimul loc între statele membre UE la ponderea veniturilor bugetare în PIB, potrivit datelor Eurostat. Cu doar 25,8%, ţara… Mai mult

02.12.2018

Chestiunea

Responsabilitatea fiscal-bugetară în epoca Marii Uniri: O filosofie și mai multe cifre

Consiliul Superior Economic al României publica, în vara anului 1939, o serie de studii realizate de referenți ai Oficiului de Studii al Consiliului – în… Mai mult

30.11.2018

Cronicile

Magistrații critică vehement și cea de-a treia variantă de reformare a sistemului judiciar: “Propunerile sunt retrograde”

de Vladimir Ionescu , 1.11.2017

Propunerile coaliției pentru modificarea legilor justiției sunt “lipsite de motivare, retrograde și afectează independența justiției”, consideră Forumul Judecătorilor, organizație care a inițiat cel mai amplu protest al magistraților.

Comunicatul integral:

Ultimul Raport din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (2017) recomandă expres, în cazul României, ”în vederea îmbunătățirii în continuare a transparenței și a predictibilității procesului legislativ, precum și pentru a consolida garanțiile interne în materie de ireversibilitate”, ca ”Guvernul și Parlamentul (…) să asigure transparența totală și să țină seama în mod corespunzător de consultările cu autoritățile relevante și cu părțile interesate în cadrul procesului decizional și în activitatea legislativă legate de Codul penal și de Codul de procedură penală, de legile anticorupție, de legile în materie de integritate (incompatibilități, conflicte de interese, avere ilicită), de legile justiției (referitoare la organizarea sistemului justiției), precum și de Codul civil și Codul de procedură civilă”.

Prin faptul că are calitatea de membru al Uniunii Europene, statului român îi revine obligația de a aplica acest mecanism şi a da curs recomandărilor stabilite în acest cadru, în conformitate cu dispozițiile art.148 alin.(4) din Constituție.

Promovarea unor proiecte retrograde, scrise în mare grabă, cu vizibile necorelări și lacune (spre exemplu, strict tehnic, expresia ”hotărâre de respingere a cererii de înaintare a excepției de neconstuționalitate” este deficitară ca formulare juridică, în raport de termenii consacrați în legislație și doctrină – ”încheierea motivată prin care se respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale” – a se vedea Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale), fără o expunere de motive corespunzătoare, nu are nicio legătură cu modernizarea unei justiții într-o evoluție pozitivă vizibilă, lăudată de rapoartele succesive ale Mecanismului de cooperare şi verificare, ci reprezintă un simplu episod din serialul „Experiment judiciar”, derulat la foc continuu în ultimul an.

Asupra unui proiect asemănător, preluat în mare parte în această nouă inițiativă, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a emis un aviz negativ, ținând seama de voturile exprimate în numeroase adunări generale ale judecătorilor și procurorilor de la instanțe și parchete. În cursul lunii octombrie 2017, aproximativ 4000 de judecători și procurori români, adică mai mult de jumătate din numărul lor total, și-au însușit Memoriul pentru retragerea proiectului de modificare a ”legilor justiției”,[2] adresat Guvernului României. Susținătorii memoriului au considerat că aceste modificări promovate de Ministrul Justiției încalcă flagrant Mecanismul de cooperare și verificare, rapoartele sale constante și fundamentele unei magistraturi firești într-un stat democratic.

Noul proiect propune, spre exemplu, punerea Inspecției Judiciare sub controlul unui organism paraconstituțional (Consiliul de Integritate a Judecătorilor și Procurorilor din România), inexistent în prezent, dar care ar urma să fie înființat printr-o lege separată (fără o formă legislativă cunoscută, deși este esențial să se cunoască organizarea, finanțarea, competența, regulile procesului decizional, garanțiile de independență etc.), nesocotind numeroase Rapoarte ale Comisiei Europene în cadrul MCV, precum și rolul constituțional al Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independenței justiției.

Inițiativa legislativă cuprinde foarte multe modificări care vor influența cariera și activitatea profesională a magistraților şi vor produce dezechilibre în sistemul judiciar. Amintim aici numai modificarea duratei cursurilor de formare profesională la Institutul Național al Magistraturii, aptă a produce în timp disfuncționalități imense în funcționarea instanțelor și a parchetelor, indisponibilizând aproximativ de 1000 de viitori magistrați pentru 4 ani, în condițiile unui val de pensionări așteptat pe termen scurt și foarte scurt. De asemenea, susținerea de către judecătorii și procurorii stagiari a unor simple interviuri de capacitate în fața colegiilor de conducere ale curților de apel, respectiv ale parchetelor de pe lângă acestea, nesocotește rolul Institutului Național al Magistraturii de a realiza formarea iniţială a judecătorilor şi procurorilor la standarde înalte și înlătură, cel puțin în principiu,  posibilitatea evaluării obiective a candidatului la finalizarea studiilor, așa cum se desfășoară în prezent.

În fața unui asalt nemaiîntâlnit și continuu împotriva justiției, în general, și a corpului magistraților, în special, solicităm Comisiei Europene ca, în cadrul raportului de țară ce va fi făcut public în luna noiembrie 2017, să analizeze posibilitatea de a recomanda autorităților române ca toate modificările propuse în prezent și în viitorul apropiat să nu afecteze independența justiției, prin sublinierea – încă o dată – a unor limite clare, de netrecut, pentru respectarea MCV și a parcursului european al României.

Laura Codruța Kovesi – Propuneri, un pericol pentru DNA

Adoptarea propunerilor ar face ca activitatea DNA să fie aproape imposibilă, a declarat procurorul-şef al instituţiei:

“Dacă acest pachet va fi adoptat în forma pe care am văzut-o, DNA o să investigheze fapte mărunte. Dacă o să mai poată investiga şi alte fapte, mă îndoiesc. În momentul în care va fi un control politic asupra activităţii DNA, tot ceea ce a făcut DNA în ultimul an nu se va mai întâmpla, cred că răspunsul este foarte clar”, a declarta Laura Codruța Kovesi.

Coaliția de guvernare a înregistrat marți, laParlament, proiectele pentru modificarea celor trei legi importante pentru sistemul judiciar:

  • Legea 303/2004 privind statutul magistraților
  • Legea 304/2004 privind organizarea judiciară
  • Legea  317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

Este a treia formă a acestora și ele vor fi asumate de către coaliția PSD – ALDE și dezbătute în regim de urgență.

Presiunea timpului este, de altfel, justificarea oferită de guvernanți pentru abandonarea promisiunii de a cere avizul Comisiei de la Veneția în legătură cu modificările ce vor fi aduse procedurilor de numire a procurorilor de rang înalt.

Tudorel Toader a declarat marți că proiectul elaborat de Ministerul Justiției a fost modificat de un grup de parlamentari. Printre aceștia se numără și fostul minsitru al Justiției Florin Iordache, cel care a promovat OUG 13 pentru modificarea codului penal.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 1.11.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

PSD cere ”amnistia de Centenar” și anchetarea președintelui pentru ”înaltă trădare”

Vladimir Ionescu

Liderii partidelor de guvernământ au cerut premierului Viorica Dăncilă, cu ocazia Consiliului Național PSD, adoptarea unei ordonanțe de urgență privind amnistia și grațierea. Cererea a fost… Mai mult

Europa

Deficitul bugetar al Franței va depăși probabil limita de 3% – efect al promisiunilor făcute „vestelor galbene”

Vladimir Ionescu

Deficitul bugetar al Franţei va depăşi, probabil, limita de 3% din PIB permisă de tratatul  Uniunii Europene şi va ajunge la 3,4% , potrivit estimării preşedintelui Adunării… Mai mult

Stiri

PNL va contesta legea pensiilor la Curtea Constituțională

Vladimir Ionescu

PNL va contesta la Curtea Constituţională a României (CCR) legea pensiilor, a anunţat, duminică, vicepreşedintele partidului Dan Vîlceanu. „PNL va contesta la CCR această lege,… Mai mult

Europa

Zi istorică pentru Ucraina – a luat ființă Biserica Unită Autocefală Ucraineană

Iulian Soare

Un „Conciliu de Reunificare” (Sinodul) a consacrat, sâmbătă, crearea Bisericii ortodoxe ucrainene autocefale (independentă de Patriarhia Moscovei), prin numirea patriarhului Epifanie, la catedrala Sfânta Sofia… Mai mult

Stiri

Eliminarea tarifelor de roaming a dublat apelurile telefonice ale cetăţenilor europeni în UE

Vladimir Ionescu

Numărul apelurilor telefonice ale cetăţenilor europeni care au călătorit în UE s-a dublat în cele 18 luni de la eliminarea tarifelor de roaming, față de… Mai mult

Europa

Acordul privind schimbările climatice devine operațional. SUA, Rusia și China rămân în joc

Adrian N Ionescu

Negociatorii din 196 de țări participanți la Conferința anuală ONU privind schimbările climatice (COP24) au ajuns sâmbătă noapte la un acord care face operațional Acordul… Mai mult

Stiri

Parisul este, pentru al cincilea weekend la rând, blocat de proteste

Iulian Soare

În jur de 33.500 de protestatari au ieșit pe străzile marilor orașe din Franța, adică mai puțini decât jumătatea efectivelor de polițiști mobilizați în al… Mai mult