marți

19 martie, 2024

1 noiembrie, 2011

Preşedintele Traian Băsescu a trimis luni o nouă scrisoare preşedintelui Senatului, Mircea Geoană, şi preşedintelui Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, în care cere adoptarea urgentă a proiectelor de lege privind promovarea judecătprilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi privind asistenţa socială, cerute în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare pe Justiţie, respectiv, în acordul cu FMI.

”Revin cu această scrisoare asupra unei rugăminţi adresate dumneavoastră în data de 20 octombrie 2011, de a acorda o atenţie deosebită în adoptarea de către Parlament, cât mai urgent posibil, a următoarelor proiecte de acte normative: Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Proiectul legii asistenţei sociale”, se arată în scrisoare.

  • Pe lângă cele două proiecte, Băsescu solicită şi  urgentarea adoptării altor acte normative, cerute în perspectiva raportului MCV din februarie 2012, printre care şi prevederi legate de confiscarea extinsă a bunurilor rezultate din infracţiuni, în cazul persoanelor condamnate:
  • Proiectul de Lege pentru punerea în aplicare a Codului penal şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii penale;
    Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2011 pentru reglementarea unor măsuri necesare intrării în vigoare a Legii nr. 287/2008 privind Codul Civil;
  • Proiectul de Lege privind statutul personalului de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea;
    Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Codului penal şi a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (confiscarea extinsă);
    Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în vederea îmbunătăţirii activităţii de valorificare a bunurilor sechestrate sau după caz, intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului.

”Toate aceste proiecte, odată adoptate, ar îmbunătăţi cadrul legislativ în materia reformării sistemului judiciar din România şi s-ar înscrie în îndeplinirea de către România a condiţionalităţilor şi recomandărilor prevăzute în ultimul Raport de ţară privind progresele României în domeniul justiţiei şi combaterii corupţiei”, susţine Băsescu.

Coaliţia mai analizează o săptămână


Luni dimineaţă, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, s-a dus la şedinţa liderilor coaliţiei de guvernare, condusă de premierul Boc la Palatul Victoria, pentru a le prezenta situaţia din justiţie, inclusiv problema proiectului de lege privind promovarea judecătorilor la ÎCCJ, respins de Senat.

Şefii politici ai coaliţiei l-au pus, însă, pe ministru să revină lunea viitoare cu un raport complet care să cuprindă şi legile de aplicare a codurilor juridice, după care vor decide dacă Guvernul îşi va angaja răspunderea pe actele normative, în funcție de posibilitățile procedurale.

”Ministrul Predoiu trebuie să vină lunea viitoare să prezinte toată problematica pe MCV. Totul e posibil, dar trebuie să vedem calea cea mai potrivită soluţie din punct de vedere politic şi care să corespundă şi termenului pentru februarie pentru noul raport MCV”, a declarat, pentru AGERPRES, Ovidiu Ganţ.

O altă variantă care este luată în considerare este şi emiterea de către guvern a unei ordonanţe de urgenţă care să conţină prevederile legii pentru promovarea judecătorilor la ÎCCJ, însă trebuie analizat dacă procedural este posibilă această variantă, au mai precizat sursele politice.


În privinţa Codului asistenţei sociale, cel mai probabil proiectul va fi lăsat să fie adoptat tacit de Senat, după care va fi introdus în procedură de urgenţă în dezbaterea Camerei Deputaţilor, unde Puterea dispune de o majoritate mai confortabilă.

“Vom trece probabil tacit asistenţa socială, vine la Cameră şi o votăm, deci nici vorbă de asumare a răspunderii pe acest proiect”, a precizat deputatul Ganţ.
Preşedintele Traian Băsescu s-a exprimat recent, într-o emisiune la TVR1, pentru ca Guvernul să-şi angajeze răspunderea pe legea de promovare a judecătorilor la Curtea Supremă şi pe legea asistenţei sociale.

De ce sunt obligatorii cele două proiecte:

  • Proiectul Legii privind promovarea judecătorilor la Înalta Curte a fost cerut de Comisia Europeană prin mecanismul de Cooperare şi Verificare pe justiţie,actul normativ trebuind să fie funcţional deja până în februarie 2012, când vine următorul raport MCV. Comisia Europeană spera ca prin proiectul de lege să se elimine procedurile clientelare şi subiective prin care sunt promovaţi în prezent judecătorii la Curtea Supremă.
  • Proiectul Legii asistenţei sociale este cerut de Fondul Monetar Internaţional. Potrivit uneia dintre scrisorile de intenţie cu FMI, Guvernul s-a angajat ca până la finalul lunii septembrie 2011 să fi fost deja adoptat în Parlament proiectul de lege, iar din ianuarie 2012 să se aplice.
  • ”A fost elaborată un nouă Lege a Asistenţei Sociale, care va consolida categoriile de prestaţii sociale existente în 9, şi va înăspri criteriile de eligibilitate. Legea ar trebui să fie adoptată de Parlament până la sfârşitul lunii septembrie şi să intre în vigoare în ianuarie 2012. Aceasta va fi urmată de modificări importante aduse legislaţiei secundare. În total, măsurile de reformă a prestaţiilor sociale vor genera economii de aproximativ 0,8% din PIB în intervalul 2010-13”, se lăuda Guvernul în scrisoarea de intenţie transmisă în 14 septembrie 2011 la Washington.

Prevederile celor două legi

Legea privind magistraţii ÎCCJ prevede:

  • Magistraţii care doresc să promoveze la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau la Parchetul General vor fi evaluaţi în şedinţă a Consiliului Superior al Magistraturii, în prezenţa unui psiholog
  • Candidaţii trebuie să fi activat anterior cel puţin cinci ani la curţile de apel, respectiv la parchetele de pe lângă curţile de apel.
  • Candidaţii trebuie să fi parcurs toate treptele în ierarhia instanţelor şi aibă vechime în funcţia de judecător sau procuror de cel puţin 15 de ani.
  • Candidaţii la funcţia de judecător la ÎCCJ vor fi evaluaţi şi verificaţi în privinţa pregătirii profesionale de o comisie formată din trei judecători care îşi desfăşoară activitatea în cadrul secţiei ÎCCJ pentru care au fost depuse candidaturile. Numirea acestei comisii se face prin hotărâre a plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
  • Odată ce au primit raport pzitiv în aceste comisii, candidaţii vor trebui acceptaţi, mai departe, de Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
  • După ce obţin şi acest accept, pretendenţii îşi susţin candidatura faţa plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
  • La interviul de la CSM participă, cu rol consultativ, şi un psiholog desemnat de plenul CSM, care le va putea adresa întrebări candidaţilor, în scopul evaluării motivaţiei şi a competenţelor lor umane şi sociale.
  • Între documentele de care se ţine seama în procesul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau procuror la Parchetul de pe lângă ÎCCJ se ţine const şi de opinia majoritară motivată, adoptată prin vot deschis, a din secţia instanţei unde îşi desfăşoară activitatea candidatul.

Ce prevede Legea asistenţei sociale:

  • Cele 54 de beneficii sociale se comasează în 9, grupate pe trei categorii: prevenirea şi combaterea sărăciei şi riscului de excluziune socială; susţinerea copilului şi familiei; sprijinirea persoanelor cu nevoi speciale; asistenţă pentru situaţii deosebite.
  • Se instituie principiul responsabilităţii privind dezvoltarea capacităţii de integrare socială şi soluţionarea situaţiilor de dificultate revine în primul rând fiecărei persoane şi familiei.
  • Un alt principiu instituit prin proiect este acela de a încuraja persoanele aflate în astfel de situaţii să revină pe piaţa muncii şi să le scoată din starea de dependenţă faţă de stat, mai spune Boc.
  • Pe de altă parte, se instituie o limită maximă pentru beneficiile cumulate de care poate dispune o persoană sau familie, urmând ca nivelul acestui cuantum să fie stabilit anual, prin hotărâre de guvern.
  • Odată aprobată legea-cadru a asistenţei sociale, mai trebuie adoptate alte circa 20 de acte normative prin care vor fi puse în practică toate componentele legii, prevăzute în Strategia naţională pentru reforma asistenţei sociale în perioada 2011-2013.
  • Guvernul urmăreşte să reducă cu 100.000 numărul persoanelor care beneficiază de ajutoare sociale, potrivit Strategiei naţionale pentru reforma asistenţei sociale în perioada 2011-2013.
  • De asemenea, se urmăreşte reducerea cheltuielilor cu asistenţa socială cu până la 1,8 miliarde de lei până la finalul anului 2012.

Chinurile facerii

Legea de promovare a judecătorilor la ÎCCJ

În mai 2011, Guvernul a adoptat proiectul de lege pentru modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, proiect care prevede noi proceduri de promovare a judecătorilor la ÎCCJ şi a procurorilor la Parchetul de pe lângă ÎCCJ.

Ajuns la Camera Deputaţilor, în Comisia juridică, parlamentarii Puterii şi Opoziţiei au căzut de acord şi au simplificat procedura prevăzută de proiectul Guvernului în sensul în care promovarea se face pe baza unui concurs de verificare a cunoştinţelor.

Proiectul a trecut de plenul Camerei Deputaţilor fără probleme,  dar Senatul, ca for decizional, a respins pe 5 mai proiectul de lege, în plen.

Pe 17 octombrie, în Biroul Permanent al Senatului, senatorii Puterii au încercat fără succes să repună proiectul în dezbaterea plenului, pentru un nou vot.

În şedinţa Biroului Permanent, liderul grupului UNPR din Senat, Şerban Mihăilescu, recunoştea că mulţi dintre parlamentari nu cunoşteau recomandările europene care decurg din Mecanismul de Cooperare şi Verificare şi îl ruga pe şeful Senatului, Mircea Geoană, să dea curs cererii Puterii.

”Stimaţi colegi, vă rog să nu vă supăraţi, dar cei care am fost în sală ştim că a fost un vot fără să ne fie prea clar ce înseamnă această reglementare legată de mecanismul MCV. Hai să recunoaştem. Noi, măcar, am reacţionat la deget, dumneavoastră aţi reacţionat la deget. Rezultatul este prost din punct de vedere MCV”, le-a spus Mihăilescu celor de la Opoziţie, în şedinţa conducerii Senatului, recunoscând că ambele tabere votează doar cum le dictează degetul liderului de grup, fără să ştie conţinutul legilor.

Mai departe, Mihăilescu se tânguieşte la şeful Senatului, Mircea Geoană, şi face apel la fosta calitate a acestuia de ministru de Externe, mai sensibil, probabil, la obligaţiile europene.

”Pentru MCV-ul acesta, ştiţi bine, când aţi fost ministru, întotdeauna când am avut nevoie de ceva legat de Europa, i-am dat drumul. Nu pot să stau acum cu tot felul de teorii, când, vă repet, în acest Parlament, de 15 ani, când a fost o chestiune din aceasta mai oacheşă, s-a reluat câte un vot. Să nu ne facem că nu ştim, cei mai vechi. Acum, nici nu-l supunem votului, îl lungim din nou, ca să ne facem de… Vă rog frumos, dacă dumneavoastră îl supuneţi votului acum, el intră pe ordinea de zi şi iar o luăm de la cap cu discuţiile. Măcar ne aude opinia publică că discutăm acolo”, a încercat Şerban Mihăilescu să convingă Opoziţia să supună din nou votului proiectul guvernamental privind judecătorii.

Legea asistenţei sociale

A fost adoptată de guvern pe 1 iunie 2011, când premierul Emil Boc asigura interimatul la Ministerul Muncii, după demisia lui Ioan Botiş, promotorul actului normativ.

Ajuns în Parlament, de la începutul lunii septembrie, odată cu startul sesiunii de toamnă, proiectul a primit raport de admitere la Comisia de muncă din Senat, pe 13 septembrie, în mandatul lui Sebastian Lăzăroiu ca ministru al Muncii.

Pe 26 septembrie, plenul Senatului a primit pe ordinea de zi Legea asistenţei sociale, în mandatul Sulfinei Barbu la Ministerul Muncii, dar senatorii opoziţiei au boicotat şedinţa, iar senatorii Puterii – deşi au majoritatea – nu au reuşit să se strângă minimum 69 în sală pentru a putea adopta legea.

Vrem să se înţeleagă că blocajul din Senat are ca raţiune faptul că dorim să dăm românilor o lege a asistenţei sociale bună, corectă. Am încercat să o retrimitem la comisie, să fie rediscutată. Nu putem fi de acord cu un proiect de lege făcut de un ministru care trăia în lumea basmelor. Am discutat liderii între noi, încercând să avem înţelegere, dar nu s-a putut. Ca atare, am părăsit sala şi vom vedea pe viitor care vor fi formele de protest pe care le vom adopta”, motiva această strategie liderul senatorilor PSD, Ilie Sârbu, pe 28 septembrie.

Şedinţa din17 octombrie a consemnat o nouă încercare eşuată a Puterii de a adopta Legea asistenţei sociale în Senat. Atunci, însuşi premierul Boc s-a deplasat la Senat, unde a încercat să-i convingă pe parlamentarii PDL să facă toate demesurile pentru adoptare, iar ministrul Sulfina Barbu a stat tot timpul în plenul Senatului. Degeaba, pentru că nici de această dată nu au avut cvorumul necesar.

Luni, 31 octombrie, a fost ultima încercare de a mai adopta legea la Senat, de această dată, însă, parlamentarii PDL au plecat din sală, lăsând legea să-şi împlinească termenul de adoptare tacită pe 3 noiembrie, pentru a merge apoi la Camera Deputaţilor, unde Puterea deţine o majoritate mai evidentă.

Soluţia găsită de Putere întârzie considerabil adoptarea proiectului, dar în acest mod senatorii din arcul guvernamental reuşesc să treacă proiectul fără să le fie legat numele de prevederi atât de nepopulare, care ar dăuna mai ales parlamentarilor UNPR, formaţiune care se declară de stânga.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. „guvernul pregăteşte încă o asumare de răspundere”
    Cum ar fi sa se guverneze fara stratageme din acestea?
    Sau cum ar fi sa desfiintam de tot parlamentul daca se poate si fara?!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. „guvernul pregăteşte încă o asumare de răspundere”
    Cum ar fi sa se guverneze fara stratageme din acestea?
    Sau cum ar fi sa desfiintam de tot parlamentul daca se poate si fara?!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Economia României a suferit în ultimul deceniu unele dintre cele

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: