Evenimentul

”Referendumul pentru Familie”: Legislație nouă, din categoria ”Totul pentru fraudă”

Referendumul, denumit generic ”Pentru Familie”, la care românii sunt chemați, sâmbătă și duminică, la urne, oferă puține garanții că rezultatele comunicate vor fi corecte. Suspiciunea… Mai mult

05.10.2018

Analiză

„Inflaţia industrială”, peste ”inflația populară” – Energia, deja cu 14% mai scumpă: Lumini, umbre şi implicaţii

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut uşor în luna august 2018, până la 5,86%, dar a rămas semnificativ peste inflaţia preţurilor la consumator, măsurată… Mai mult

03.10.2018

Evenimentul

”Nu am venit să dau socoteală!” Cele două ”Viorici” și criticile dure ale partidelor din Parlamentul European

De două ori a vorbit miercuri premierul Viorica Dăncilă în plenul Parlamentului European: o dată ca să prezinte mesajul cu care a fost trimisă de… Mai mult

03.10.2018

La obiect

Raport finalizat la nivelul anului 2017 – investițiile străine au depăşit 75 de miliarde de euro. Domeniile către care s-au îndreptat banii

Soldul investițiilor străine directe (ISD) în economia României a crescut anul trecut la 75.581 milioane  euro, dar în echivalent raportat la PIB s-au diminuat de… Mai mult

02.10.2018

Italia – noul studiu de caz: de ce se prăbușește stânga europeană

de Victor Bratu , 4.3.2018

Matteo Renzi: fostul premier social-democrat al Italiei

Social-democrația, cea care decenii la rând a fost cea mai influentă forță politică europeană, se zbate să supraviețuiască.

Toate sondajele de opinie indică faptul că alegerile generale din Italia vor fi câștigate – e drept, cu o majoritate fragilă – de o coaliție de centru-dreapta compusă din Forza Italia, Liga Nordului și Frații Italiei. Cu un Partid Democrat creditat cu șansa a treia în alegeri, Italia vine să completeze harta statelor în care social-democrația a fost practic alungată de la putere.

În ultimul an, pe o hartă a declinului stângii, pot fi trecute :

Cehia (7,2% la ultimele alegeri din 2017, locul 6), Austria (25% la alegerile din 2017), Franța (6,4% la ultimele alegeri din 2017), Olanda (locul 4 la alegerile din 2017), Grecia (6,2% la ultimele alegeri).

Chiar și Germania poate să întregească grupul: în fond, SPD, chiar dacă va forma din nou o mare coaliție de guvernare, a pierdut ultimele alegeri generale de o manieră categorică chiar dacă a obținut 20% dintre voturi. Iar cei 66% dintre membri acestui partid, cei care au aprobat duminică formarea unei coaliții cu CDU/CSU, scrie chiar DPA, par să fi votat așa numai de teamă că eventualele alegeri anticipate ar fi adus un rezultat și mai prost pentru SPD.

Practic, dacă analizăm partidele sau coalițiile la guvernare în UE 28, constatăm că social-democrația se află la putere numai în Malta, România, Portugalia, Slovacia și Suedia.

În loc de centru-stânga, populism de toate direcțiile

După Al Doilea Război Mondial, social-democrația a constituit, alături de ideologia de centru-dreapta, unul dintre cei doi piloni pe care s-au sprijinit democrațiile europene. Declinul social-democrației poate să-i bucure pe adversarii acestei ideologii.

Însă acest declin are profunde efecte, pe fondul unei puternice ascensiuni a populismului de stânga sau de dreapta, asupra UE și a instituțiilor sale.

Mulți cred că vina pentru declinul social-democrației o poartă criza economică care a demarat în 2008 și care a prins guvernele nepregătite.

Dar rădăcinile declinului sunt mult mai adânci, după cum scrie Jan Rovny, analist al Sciences Po din Paris.

”Cea mai importantă cauză a declinului este cauzată de transformările adânci, structurale, produse în societățile europene. Acestea au determinat modificarea modelelor economice pe Continent și au revigorat alt tip de identități politice”, spune Jan Rovny.

Sunt alții, precum sociologul american Seymor Martin Lipset, care credeau că rădăcinile declinului social-democrației se găsec în perioada de liberalizare economică ce a urmat căderii Zidului Berlinului.

Era perioada în care liderul laburiștilor britanici Tony Blair și cancelarul SPD Gerhard Schröder promovau ”A treia cale”, convinși că social-democrația are nevoie de o reformă. Iar discursurile ”social-democrației îmbrăcate în Armani” au convins majoritatea liderilor familiei social-democrate europene.

De la ”proletariat” la ”precariat”

Problema este că masa simpatizanților social-democrați, arată o analiză a London School of Ecxonomics and Political Science, a perceput, retroactiv, schimbarea ca pe o trădare, ca o tranziție de la ”proletariat” la ”precariat”.

O teorie interesantă este aceea că prosperitatea este cea care omoră social-democrația, că politica de centru-stânga este victima propriului succes. În fond, idealurile pe care se bazează ideologia – statul bogat, care asigură educație, sănătate și pensii – s-au împlinit în multe state Occidentale, ajutând generații de europeni să promoveze din clasa proletară în clasa de mijloc.

Esențial însă, avansul tehnologic a schimbat radical piața muncii – zilele în care producția se baza pe linii de asamblare la care lucrau sute de oameni s-au dus de mult. Iar sindicatele, forța conducătoare a social-democrației, au dovedit prea puțină capacitate de adaptare, pierzându-și treptat influența sau rațiunea de a exista.

Asta s-a văzut inclusiv în campanii electorale – în Germania, de exemplu, SPD având dificultăți majore în a găsi o temă puternică de campanie electorală, ajungând în final să abordeze o temă trans-ideologică: ”dreptatea socială”.

A treia economie a UE închide lista

Revenind la Italia, ea furnizează un studiu de caz asupra declinului social-democrației.

Matteo Renzi era privit ca ”viitorul social-democrației”, dar steaua lui a apus rapid, scria nu de mult Politico.

El a câștigat peste 40% la votul din 2014 cu promisiunea că va scoate Italia din stagnare economică, făcând pe mulți italieni să viseze la reîntoarcerea la vremurile bune de altădată.

Partidul Democrat nu a reușit însă în 4 ani să-și onoreze promisiunile făcute în campanie.

E drept, economia Italiei a crescut puțin sub guvernarea sa, dar italienii nu simt beneficiile și tinerii nu au acces pe piața muncii. În consecință, eșecul social-democrației italiene a favorizat, ca în numeroase alte părți din Europa, ascensiunea populiștilor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.3.2018

Un raspuns

  1. Dan T
    5.3.2018, 7:00 am

    Populistii castiga din cauza conducatorilor care se preocupa mai ales de bunastarea lor cand ajung la putere.
    Alegatorii tot spera ca cei nai vocali si radicali or sa faca ceva din ce promit.
    De vina e si scoala pentru ca educa tinerii in spiritul competitiei fara sa tina cont de morala si etica. Individualismul exacerbat duce la incoerenta si la guvernare si la guvernati.

Lăsați un comentariu


Europa

55 miliarde euro, evaziune fiscală cu dividende în 11 state europene

Iulian Soare

Vaste operaţiuni de manipulare fiscală a dividendelor încasate din mai multe ţări europene au dus la o evaziune de 55,2 miliarde de euro în aceste… Mai mult

Stiri

Salini Impregilo trebuie să restituie CNAIR 83 milioane lei – decizie Curtea de Apel în dosarul autostrăzii ”surpate”

Adrian N Ionescu

Constructorul lotului autostrăzii A1 Sibiu-Orăştie surpate parțial în 2014, Salini Impregilo S.p.A, ar urma să restituie companiei române de drumuri peste 83,1 de milioane de lei… Mai mult

Stiri

Sorin Blejnar, fost președinte ANAF, condamnat la 6 ani închisoare. Decizia nu este definitivă

Vladimir Ionescu

Sorin Blejnar a fost condamnat la șase ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență, într-un dosar în care este acuzat că a primit un procent… Mai mult

Europa

Deficitul bugetar italian – Piețele fac demonstrația că îngrijorările UE sunt întemeiate

Adrian N Ionescu

Marii investitori globali spun deja guvernului italian că ei nu cred că acesta va putea suporta, așa cum și-a propus, creșterea costului împrumuturilor suverane ale țării. Cauza… Mai mult

Stiri

CCR a confirmat: Referendumul pentru familie nu este valid

Vladimir Ionescu

Curtea Constituțională a României a confirmat, joi, rezultatul de invalidare a referendumului pentru familie, organizat pe 6 și 7 octombrie, din cauza neatingerii pragului legal… Mai mult

Stiri

Un studiu care trebuie neapărat aprofundat: Aproape jumătate din profesorii români ar fi de acord cu un regim dictatorial și cu pedeapsa cu moartea

Mariana Bechir

  Aproape jumătate dintre profesorii români sunt de acord cu un regim dictatorial, se declară pentru pedeapsa cu moartea și sunt de părere că homosexualitatea nu… Mai mult

Stiri

ASE, locul I în România în domeniul Ştiinţelor sociale – clasament Times Higher Education World University Rankings 2019

Vladimir Ionescu

Academia de Studii Economice din Bucureşti este prezentă în clasamentul Times Higher Education World University Rankings 2019 by Subject, fiind plasată în grupa 501-600 în… Mai mult