Evenimentul

Anunț oficial: Undă verde pentru ArcelorMittal să vândă combinatul de la Galați. Pârghiile guvernului de gestiune a situației

Comisia Europeană a aprobat luni achiziția companiei italiene Ilva de către ArcelorMittal. Decizia este condiționată de cedarea a mai multor active deținute de Arcelor în… Mai mult

07.05.2018

La obiect

„Dânşii spun ce vrea votul popular, noi spunem ce poate economia”: BNR crește dobânda de referință

Banca Naţională a României (BNR) a suprins, luni, o parte din piaţă cu decizia de a creşte rata dobânzii de politică monetară până la 2,5%… Mai mult

07.05.2018

La obiect

Economia României – locul 16 în UE: Am depășit Grecia

Economia României figurează pe locul 16 la nivelul Uniunii Europene şi reprezintă 1,23% din economia UE, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru anul 2017 referitor… Mai mult

06.05.2018

Analiză

Niște chei de citire a prognozelor CNP: adică o prognoză a prognozei

Potrivit prognozei de primăvară a Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză ( ex – Comisia Naţională de Prognoză sau CNP) România va atinge în acest… Mai mult

03.05.2018

Italia – noul studiu de caz: de ce se prăbușește stânga europeană

de Victor Bratu , 4.3.2018

Matteo Renzi: fostul premier social-democrat al Italiei

Social-democrația, cea care decenii la rând a fost cea mai influentă forță politică europeană, se zbate să supraviețuiască.

Toate sondajele de opinie indică faptul că alegerile generale din Italia vor fi câștigate – e drept, cu o majoritate fragilă – de o coaliție de centru-dreapta compusă din Forza Italia, Liga Nordului și Frații Italiei. Cu un Partid Democrat creditat cu șansa a treia în alegeri, Italia vine să completeze harta statelor în care social-democrația a fost practic alungată de la putere.

În ultimul an, pe o hartă a declinului stângii, pot fi trecute :

Cehia (7,2% la ultimele alegeri din 2017, locul 6), Austria (25% la alegerile din 2017), Franța (6,4% la ultimele alegeri din 2017), Olanda (locul 4 la alegerile din 2017), Grecia (6,2% la ultimele alegeri).

Chiar și Germania poate să întregească grupul: în fond, SPD, chiar dacă va forma din nou o mare coaliție de guvernare, a pierdut ultimele alegeri generale de o manieră categorică chiar dacă a obținut 20% dintre voturi. Iar cei 66% dintre membri acestui partid, cei care au aprobat duminică formarea unei coaliții cu CDU/CSU, scrie chiar DPA, par să fi votat așa numai de teamă că eventualele alegeri anticipate ar fi adus un rezultat și mai prost pentru SPD.

Practic, dacă analizăm partidele sau coalițiile la guvernare în UE 28, constatăm că social-democrația se află la putere numai în Malta, România, Portugalia, Slovacia și Suedia.

În loc de centru-stânga, populism de toate direcțiile

După Al Doilea Război Mondial, social-democrația a constituit, alături de ideologia de centru-dreapta, unul dintre cei doi piloni pe care s-au sprijinit democrațiile europene. Declinul social-democrației poate să-i bucure pe adversarii acestei ideologii.

Însă acest declin are profunde efecte, pe fondul unei puternice ascensiuni a populismului de stânga sau de dreapta, asupra UE și a instituțiilor sale.

Mulți cred că vina pentru declinul social-democrației o poartă criza economică care a demarat în 2008 și care a prins guvernele nepregătite.

Dar rădăcinile declinului sunt mult mai adânci, după cum scrie Jan Rovny, analist al Sciences Po din Paris.

”Cea mai importantă cauză a declinului este cauzată de transformările adânci, structurale, produse în societățile europene. Acestea au determinat modificarea modelelor economice pe Continent și au revigorat alt tip de identități politice”, spune Jan Rovny.

Sunt alții, precum sociologul american Seymor Martin Lipset, care credeau că rădăcinile declinului social-democrației se găsec în perioada de liberalizare economică ce a urmat căderii Zidului Berlinului.

Era perioada în care liderul laburiștilor britanici Tony Blair și cancelarul SPD Gerhard Schröder promovau ”A treia cale”, convinși că social-democrația are nevoie de o reformă. Iar discursurile ”social-democrației îmbrăcate în Armani” au convins majoritatea liderilor familiei social-democrate europene.

De la ”proletariat” la ”precariat”

Problema este că masa simpatizanților social-democrați, arată o analiză a London School of Ecxonomics and Political Science, a perceput, retroactiv, schimbarea ca pe o trădare, ca o tranziție de la ”proletariat” la ”precariat”.

O teorie interesantă este aceea că prosperitatea este cea care omoră social-democrația, că politica de centru-stânga este victima propriului succes. În fond, idealurile pe care se bazează ideologia – statul bogat, care asigură educație, sănătate și pensii – s-au împlinit în multe state Occidentale, ajutând generații de europeni să promoveze din clasa proletară în clasa de mijloc.

Esențial însă, avansul tehnologic a schimbat radical piața muncii – zilele în care producția se baza pe linii de asamblare la care lucrau sute de oameni s-au dus de mult. Iar sindicatele, forța conducătoare a social-democrației, au dovedit prea puțină capacitate de adaptare, pierzându-și treptat influența sau rațiunea de a exista.

Asta s-a văzut inclusiv în campanii electorale – în Germania, de exemplu, SPD având dificultăți majore în a găsi o temă puternică de campanie electorală, ajungând în final să abordeze o temă trans-ideologică: ”dreptatea socială”.

A treia economie a UE închide lista

Revenind la Italia, ea furnizează un studiu de caz asupra declinului social-democrației.

Matteo Renzi era privit ca ”viitorul social-democrației”, dar steaua lui a apus rapid, scria nu de mult Politico.

El a câștigat peste 40% la votul din 2014 cu promisiunea că va scoate Italia din stagnare economică, făcând pe mulți italieni să viseze la reîntoarcerea la vremurile bune de altădată.

Partidul Democrat nu a reușit însă în 4 ani să-și onoreze promisiunile făcute în campanie.

E drept, economia Italiei a crescut puțin sub guvernarea sa, dar italienii nu simt beneficiile și tinerii nu au acces pe piața muncii. În consecință, eșecul social-democrației italiene a favorizat, ca în numeroase alte părți din Europa, ascensiunea populiștilor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.3.2018

Un raspuns

  1. Dan T
    5.3.2018, 7:00 am

    Populistii castiga din cauza conducatorilor care se preocupa mai ales de bunastarea lor cand ajung la putere.
    Alegatorii tot spera ca cei nai vocali si radicali or sa faca ceva din ce promit.
    De vina e si scoala pentru ca educa tinerii in spiritul competitiei fara sa tina cont de morala si etica. Individualismul exacerbat duce la incoerenta si la guvernare si la guvernati.

Lăsați un comentariu


Stiri

Start în noua ediție Deloitte Technology Fast 50

Vladimir Ionescu

Deloitte anunță luni deschiderea înscrierilor pentru competiția „Technology Fast 50‟ în Europa Centrală din 2018. De aproape 20 de ani, Deloitte a derulat acest program… Mai mult

Stiri

Republica Moldova / Primari aleși din primul tur în șase din cele șapte localități în care s-au organizat alegeri. Excepția, la Chișinău

Iulian Soare

În șase din cele șapte localități în care duminică au avut loc alegeri locale, înainte de termen, primarii au fost aleși din primul tur, anunță… Mai mult

Stiri

Armistițiul SUA și China în „războiul comercial”: Noile tarife nu se aplică pe durata negocierii unui acord mai amplu

Vladimir Ionescu

Bursele europene sunt gata să înceapă săptămâna în creştere, imitând sentimentul pozitiv al celor asiatice, stârnit de încetarea ameninţărilor cu taxarea suplimentară a exporturilor reciproce… Mai mult

Stiri

Alegeri Primăria Chișinău / Socialistul Ion Ceban și Andrei Năstase (Platforma DA) intră în turul doi

Adrian N Ionescu

Candidatul partidului socialist (PSRM), Ion Ceban avea aproape 42 % din voturi, după numărarea a jumătate din cele exprimate în alegerile anticipate pentru postul de primar… Mai mult

Stiri

Document al SGG: Guvernului ar vrea o nouă lege pentru Pilonul 2 și să suspende contribuțiile la acesta

Adrian N Ionescu

Guvernul ar avea în vedere suspendarea contribuției la fondurile private de pensii obligatorii (Pilonul 2 al sistemului) până la sfârșitul anului, potrivit unui document guvernamental… Mai mult

Europa

Angela Merkel și Vladimir Putin: Gaze și acordul nuclear cu Iran, opinii similare, Ucraina și Siria, opinii divergente

Adrian N Ionescu

Germania și Rusia au avut, la sfârșitul acestei săptămâni, cel mai cuprinzător schimb de opinii de după anexarea Crimeei de către Rusia. Cancelarului german Angela… Mai mult

Europa

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

Adrian N Ionescu

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei… Mai mult