Interviu / Autoritatea Electorală Permanentă: Problema mitei electorale e la Poliţie şi Parchet. Problema falşilor donatori e la ANAF. Sistemul electronic contra votului dublu e la voinţa politică

de Redacţia | 8.4.2012 .

Cristian Leahu (stânga) și Marian Muhuleț (dreapta)

Strategia Naţională Anticorupţie (SNA) 2012-2015, recent adoptată de Guvern, prevede măsuri pentru combaterea fraudelor la alegeri, în condiţiile în care anul acesta sunt programate două rânduri de scrutine: localele şi parlamentarele.

Vicepreşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP) Marian Muhuleţ şi Cristian Leahu, director în cadrul AEP, au explicat, într-un interviu acordat cursdeguvernare.ro, ce au făcut autorităţile şi ce ar trebui să mai facă pentru combaterea fraudei şi mitei electorale.

Se face greu distincţia între activitatea financiară curentă a partidelor şi campania electorală

cursdeguvernare.ro: Una dintre prevederile Strategiei Naţionale Anticorupţie (SNA) se referă la completarea cadrului legislativ privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale în concordanţă cu recomandările GRECO (grupul Statelor Împotriva Corupţiei). Ce presupune completarea cadrului legislativ, ce am făcut până acum şi ce mai trebuie să facem?

Marian Muhuleţ: Acum un an a fost raportul final al GRECO în România, în care s-au subliniat 13 recomandări. Cele 13 recomandări ar trebui cumva ca autorităţile publice responsabile din România să le poată include până la 30 iunie 2012 în legislaţia românească.

Trebuie spus din start că aceste recomandări sunt făcute ca urmare a unei serii de discuţii pe care experţii GRECO le-au avut nu numai cu AEP, ci şi cu Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor Publice, partidele politice, ANI, ANAF.

În momentul de faţă avem un proiect de lege pe care dorim să-l relansăm în dezbatere publică şi să-l reintroducem pe circuitul de avizare guvernamentală pentru ca el să treacă prin Guvern şi apoi să ajungă la Parlament. Majoritatea recomandărilor sunt chestiuni de introdus pur şi simplu în legislaţie, chestiuni tehnice.

La nivel de colaborare cu alte instituţii, noi ne-am angajat să încheiem un număr de trei protocoale de colaborare cu ANI, ANAF şi Curtea de Conturi, pentru a prelua atribuţiile Curţii de Conturi pe ceea ce priveşte controlul anual al finanţării partidelor politice, control care include anii post-electorali şi inclusiv finanţarea pe campaniile electorale. De curând, am reuşit să avem semnăturile din partea AEP şi ANI pe protocolul de colaborare cu ANI. Suntem în discuţii cu cei de la ANAF şi cu cei de la Curtea de Conturi.

Cristian Leahu: În cadrul procesului de elaborare a amendamentelor la cadrul legislativ în vigoare, respectiv legea 334/2006 şi HG 749/2007, AEP derulează un proiect cu Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), în cadrul căruia am beneficiat de consultanţă internaţională pentru implementarea recomandărilor GRECO şi ale altor organizaţii internaţionale.

Această recomandare a venit explicit în urma auditului care a fost făcut pe strategiile naţionale anticorupţie anterioare. Este o recomandare clară la finalul raportului de audit pe care l-au făcut doi experţi internaţionali GRECO, ca statul român să preia toate recomandările organizaţiilor internaţionale în domeniu. Între aceste organizaţii internaţionale, noi am regăsit două: GRECO, care are 13 recomandări, şi OSCE-ODIHR, în cadrul cărora ca urmare a raporturilor de evaluare a legilor, au fost identificate două recomandări.

cursdeguvernare.ro: Concret, ca măsuri care urmează să fie implementate sau altele care au fost implementate?

Cristian Leahu: Vă pot spune despre recomandările OSCE-ODIHR. Una se adresează explicit României, alta se adresează tuturor statelor membre OSCE.

Prima este ca partidele politice şi competitorii electorali în general să raporteze periodic veniturile încasate şi cheltuielile efectuate, ceea ce înseamnă că va trebui să modificăm legislaţia noastră, unde se precizează că aceşti competitori electorali depun un raport de venituri şi cheltuieli abia la sfârşitul campaniei electorale.

Pentru a asigura o transparenţă continuă, această raportare ar trebui să se facă periodic, termenul fiind totuşi la latitudinea statului. Optim ar fi lunar, având în vedere că perioada electorală, la toate alegerile, durează trei luni.

Acesta este un proces foarte dificil – de a distinge între activitatea financiară curentă a partidelor şi activitatea de campanie electorală.

Marian Muhuleţ. În legislaţia românească există o prevedere potrivit căreia partidele nu pot să cheltuiască niciun ban în campania electorală fără să-l declare prin mandatar financiar AEP-ului. În ceea ce priveşte perioada de campanie electorală, noi avem o monitorizare zilnică a veniturilor pe care partidele le încasează pentru că altfel nu pot să le cheltuiască.

Cristian Leahu: Noi ar urma să mai completăm cadrul legal doar cu celelalte forme de venit pe care partidele politice le mai pot utiliza în campania electorală, altele decât donaţiile.

De regulă, acestea ar fi transferuri din conturile lor obişnuite, din perioada pre-electorală spre activitatea de campanie electorală. Şi cheltuielile – aceste cheltuieli nu sunt în acest moment transparente decât la sfârşitul campaniei electorale. Asta ar trebui completat.

cursdeguvernare.ro: N-o să puteţi face aceasta pentru alegerile locale?

Cristian Leahu: Locale, nu, dar parlamentare, da. Noi ne propunem să facem acest lucru, dar totul va depinde şi de rapiditatea cu care această propunere va fi adoptată.

Trebuie ”scumpită” mita electorală

cursdeguvernare.ro: SNA mai prevede aplicarea de sancţiuni pentru oferirea de cadouri, foloase materiale în schimbul voturilor. Şi în prezent, mita electorală este interzisă, nu?

Cristian Leahu. Este interzisă. Asta este o declaraţie de intenţie, pentru a arăta angajamentul Guvernului în problema respectivă. Probabil că se referă şi la faptul că, deşi există sancţiuni prevăzute în legislaţia electorală, ele nu s-au prea aplicat. Aici depinde şi de Ministerul Public.

cursdeguvernare.ro: Ce instituţii pot combate, potrivit legii, mita electorală?

Cristian Leahu: Noi nu avem competenţe.

Marian Muhuleţ: Poliţia, pentru că este vorba de infracţiune şi se tratează ca atare.

Cristian Leahu: Numai dacă noi putem descoperi în documentele financiare ale partidelor sau ale candidaţilor indicii care să ne conducă la ideea că s-a săvârşit o infracţiune, atunci trebuie să înaintăm aceste chestiuni organelor competente.

cursdeguvernare.ro:Şi cum vedeţi capacitatea instituţiilor statului de a combate mita electorală? Există pârghii eficiente? Teoretic, este incriminată de lege, dar practic?

Cristian Leahu: De regulă prin organizarea de flagrante. Noi intenţionăm să organizăm un workshop între 7 şi 9 mai pe prevenirea şi combaterea fraudei electorale, unde o să avem invitaţi şi câţiva traineri internaţionali, să facem un schimb de experienţă. Invităm şi oameni de la Biroul Electoral Central, de la Ministerul de Interne, pentru a lansa o dezbatere, pentru că e clar că trebuie găsite metode mai practice pentru combaterea fenomenului.

cursdeguvernare.ro:Spuneaţi că vin experţi din străinătate. În străinătate cum se combate mita electorală?

Cristian Leahu: Eu zic că este în primul rând o chestiune de context naţional specific, depinde de fiecare stat în parte.

Marian Muhuleţ: Dacă vorbeşti de statele cu tradiţie democratică îndelungată, nu vorbeşti de mită electorală. Găseşti acest context în statele foste comuniste, în zona Balcanilor, în fosta Uniune Sovietică, în general în democraţiile mai tinere.

Cristian Leahu: Noi am propus, la un moment dat, în proiectul de cod electoral pe care îl lansasem spre dezbatere anul trecut, ca mita electorală mică – acele pungi de alimente – pe care n-o poţi controla sau sancţina ca infracţiune, să o sancţionăm ca şi contravenţie pentru că obiectele primite în schimbul vinderii votului sunt de valoare simbolică. Numai că pentru acei oameni care le primesc au altă semnificaţie, reprezintă hrana pe câteva zile. Ar fi fost mult mai simplu din punct de vedere al administrării probelor. Singura chestiune – trebuia să existe un agent constatator care să vadă că s-a întâmplat ceva. Se dovedeşte – amendă!

cursdeguvernare.ro: Practic, aţi scumpi mita electorală.

Cristian Leahu: Ne gândim la metode prin care să o facem foarte scumpă atât pentru cel care o primeşte, cât şi cel care o dă. Ambii să fie sancţionaţi.

cursdeguvernare.ro:Ziceţi despre mica mită electorală. Dar marea mită electorală ce înseamnă?

Cristian Leahu: Marea mită electorală pot fi activităţile organizate. Aici intrăm în domeniul penalului şi numai Parchetul poate face treaba, atâta vreme cât aceste chestiuni se petrec pe lângă documentele oficiale ale partidelor sau candidaţilor.

Marian Muhuleţ: Diferenţa este făcută de momentul în care se întâmplă fenomenele astea. De regulă, e de notorietate faptul că partidele politice, candidaţii oferă astfel de pachete cu diverse produse în perioada preelectorală sau în perioada electorală, dacă apare vreo sărbătoare religioasă, ne apropiem de Crăciun, de Moş Nicolae, acum o să avem Paştele, în perioada electorală.

Diferenţa este că în ziua votului nimeni nu mai oferă pachete, toată lumea discută direct despre oferirea de bani. Cred că aici trebuie făcută diferenţa – pachetele de hrană, ulei, pepeni, zahăr se dau cu ocazia evenimentelor de campanie electorală, banii se dau în ziua alegerilor. Acolo ar trebui făcut flagrant, acolo ar trebui Poliţia să urmărească fenomenele astea.

De altfel, au fost şi relatări în presă legate de arhicunoscuta metodă suveica prin care se cumpără voturile.

cursdeguvernare.ro: Cum e cu suveica asta?

Marian Muhuleţ: Cum să fie? Cineva iese, profitând de neatenţia membrilor biroului electoral de secţie de votare, cu un buletin de vot şi, pornind de la acel buletin de vot, cu ştampila pe un anumit partid se rulează toată ziua în buclă chestiunea asta.

cursdeguvernare.ro:Vorbeaţi despre sancţiunile pe care le dă AEP-ul. Sunt sancţiuni de la 5.000 la 25.000 de lei pentru partide. Practic, ce amenzi s-au dat anul acesta? S-a ajuns la 25.000 de lei?

Marian Muhuleţ: De regulă, fiind o activitate pe care noi o desfăşurăm din anul 2008, pentru că până atunci se ocupa Curtea de Conturi, am folosit timpul din anii electorali pe care l-am avut la dispoziţie să mergem la activităţi de îndrumare şi consiliere a partidelor politice sau a candidaţilor independenţi.

Aveau multe neclarităţi, pornind de la textul legii până la normele de aplicate a legii. De aceea, o să găsiţi în rapoartele noastre multe sancţiuni date cu avertisment, pentru că nici abaterile nu au fost foarte mari. Dar a trebuit să confiscăm sume de bani şi sumele astea de bani au mers de la câteva sute de lei până la zeci de mii de lei.

De exemplu, în anul 2008 am confiscat 78.000 de de lei de la PNG-CD. De regulă partidele contestă în instanţă, e dreptul lor, dar ştiu că în cazul PNG-CD banii s-au vărsat la bugetul de stat. PNL a fost sancţionat cu amendă şi cu o sumă de 25.000 de lei, PDL – cu 6.000, PNL din nou, cu 10.000 de lei.

Partidele lucrează cu contabili pensionari

cursdeguvernare.ro: În ansamblul legislaţiei finanţării partidelor, ce abateri a constatat AEP cel mai des?

Marian Muhuleţ: Cele mai mari probleme şi cele mai comune sunt legate de întocmirea registrelor fiscale pe care le ţineau partidele, pentru că, de regulă, partidele politice nu-şi angajează firme de contabilitate profesioniste. De regulă, lucrează cu voluntari din cadrul partidului, membri de partid mai în vârstă, care au fost contabili, dar nu sunt la curent cu prevederile legii finanţării partidelor şi, de regulă, întâlnim lucruri de genul în care ei ştiu că se fac lucrurile într-un anumit fel, iar Legea finanţării partidelor e puţin diferită, nu e pe scheletul Legii contabilităţii neapărat.

cursdeguvernare.ro: Ziceaţi de listele de donatori. cursdeguvernare.ro, pornind de la aceste liste şi coroborându-le cu declaraţiile de avere ale celor care donau, pentru că mulţi erau funcţionari sau demnitari, a constat că donatorii donau mai mult la partide decât câştigau ei ca venituri. Cum se explică?

Cristian Leahu: De asta am şi încheiat protocolul cu ANI, pentru a urmări astfel de cazuri şi cei de la ANI să ia măsuri.

cursdeguvernare.ro:Dar mai departe, ANAF-ul…

Marian Muhuleţ: Lăsaţi-ne să încheiem şi protocolul cu ANAF şi vorbim după aceea. Ştim că există lucrurile astea, e de apreciat totuşi că partidele nu ascund treburile acestea şi puteţi să luaţi cunoştinţă despre ele. E o chestiune care trebuie reglată, la fel cum trebuie reglată şi chestiunea reînscrierii partidelor politice în anul preelectoral la Tribunalul Bucureşti cu numărul de membri, unde apar tot soiul de surprize – oameni care declară că nu sunt membri ai respectivului partid, se constată că sunt persoane decedate trecute ca membri.

cursdeguvernare.ro:Aţi vorbit de amenzi. Au fost şi abateri cu caracter penal constatate de dumneavoastră?

Cristian Leahu: Eu ştiu doar de o singură condamnare legată de finanţarea partidelor şi a campaniilor – este cazul fostului prim-ministru Adrian Năstase. Aceea e o infracţiune prevăzută de Legea 78/2000. Era din 2004 şi AEP nu era înfiinţată în 2004. O cunoaştem din presă.

Nu există propriu-zis un cadru al legislaţiei penale care să sancţioneze efectiv astfel de chestiuni. Ele intră sub umbrela mai largă a altor tipuri de infracţiuni. Nu există infracţiuni specifice privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor, în afară de acel text de lege 78/2000 şi care nici acela nu se referă explicit la acest aspect.

Renunţarea la limita maximă a cheltuielilor electorale – pentru încurajarea declarării banilor

cursdeguvernare.ro: În Canada, la alegerile legislative, candidaţii pot să cheltuiască fiecare câte maximum 88.000 de dolari canadieni. La noi, ce efect au limitele de cheltuieli?

Cristian Leahu: Există diferite puncte de vedere. În cadrul consultanţei internaţionale pe care am primit-o, am primit o sugestie – poate ar trebui să renunţăm la limite maxime ale cheltuielilor, pentru că determină partidele şi ceilalţi competitori să ascundă bani. Şi duce la o lipsă totală de transparenţă.

Ştiu, de exemplu, că în Ucraina au renunţat recent la limite maxime de cheltuieli, tocmai pentru că majoritatea banilor se rulau netransparent.

cursdeguvernare.ro: AEP a constatat noi depăşiri ale limitelor de cheltuieli?

Marian Muhuleţ: În documentele oficiale, nu. Ce discută presă – se pare că există depăşiri.

Cristian Leahu: Noi nu putem verifica ce se întâmplă în afara documentelor partidelor politice.

cursdeguvernare.ro: De ce nu puteţi verifica, ţine de resortul Fiscului…?

Marian Muhuleţ: E o chestiune de resurse şi ţine şi de limitări date de legi. Noi putem să controlăm dacă se fac sesizări pe lucrurile astea şi de regulă nu se fac sesizări pe chestiuni de genul acesta.

Apoi, cu resursele pe care le avem la dispoziţie, umane şi financiare, nu pot să fac un control al numărului de afişe electorale şi bannere răspândite de un anumit partid în campania electorală în toată ţara, ca să pot să termin la cât s-a ajuns exact.

De altfel, organizaţiile internaţionale şi presa au făcut câteva estimări asupra a ceea ce s-a afişat. În al treilea rând, ar trebui să pot să fac astfel de verificări şi pe contracte încheiate de partidele politice la nivel internaţional, pentru că au început să-şi producă materiale electorale în afara României, pentru că poate e mai ieftin, pate nu există în România firme specializate pe ce doresc ei să producă în campanie.

16 salariaţi AEP controlează 45 de partide în toată ţara

cursdeguvernare.ro: Ce resurse are acum AEP?

Marian Muhuleţ: Avem 120 de oameni angajaţi.

Cristian Leahu: Din care 17 sunt la Departamentul de control, la centru şi în ţară. Cam 16, că unul este directorul general, care nu se duce efectiv la control.

cursdeguvernare.ro: Practic, câţi ar trebui să facă un control pe care dumneavoastră l-aţi dori?

Marian Muhuleţ: Păi, gândiţi-vă că avem în registrul partidelor politice înscrise vreo 45 de partide şi noi avem 16 oameni.

Cristian Leahu: Şi, bineînţeles, fiecare partid are organizaţii judeţene şi locale şi ca să faci un control efectiv trebuie să mergi la toate organizaţiile judeţene în aceeaşi perioadă. Noi am cerut prin Strategia Naţională Anticorupţie 11 oameni în plus.

Marian Muhuleţ: Vital într-o astfel de evaluare ar fi şi modul în care vom cădea de acord să colaborăm cu celelalte instituţii – ANAF, Curtea de Conturi – şi atunci putem să estimăm mai clar care sunt resursele. Noi putem să cerem 100 de oameni, dar probabil că punctul nostru de vedere nu va fi niciodată în concordanţă cu strategia de scădere a numărului de funcţionari publici.

Eventuala finanţare de stat a campaniilor – 4 miliarde de euro de la buget

cursdeguvernare.ro: Anul trecut, preşedintele Băsescu propunea ca finanţarea campaniilor electorale să se facă exclusiv din bani de la stat, pe sume limitate. Ce efect ar avea o astfel de măsură?

Marian Muhuleţ: Depinde ce înţelegem de finanţare de la stat şi cât, că nu-mi aduc aminte ca preşedintele să fi avansat o sugestie privind sumele concrete. Noi am făcut un calcul pe numărul de candidaţi de la alegerile locale. Dacă finanţăm toţi candidaţii de la alegerile locale câţi au fost în 2008, ajungeam noi la momentul respectiv pe la 4 miliarde de euro, mergând pe suma avansată atunci.

E o discuţie care ar trebui să aibă un caracter mult mai serios decât o simplă propunere.

Preşedintele a lansat o idee în dezbatere, dar nu a mai preluat-o de nimeni în afară de presă. Partidele nu s-au arătat foarte entuziasmate să susţină respectiva propunere. Aici trebui implicat Ministerul Finanţelor să spună dacă putem să angajăm asemenea resurse.

Imaginaţi-vă că dacă facem lucrul ăsta, s-ar putea să constatăm că jumătate din ţară s-ar putea să vrea să candideze. Iar eu, ca autoritate electorală, va trebui să solicit resurse pentru a putea verifica banii ăştia, pentru că dacă am 1 milion de candidaţi, îmi va lua mult mai mult timp decât acum să verific ce au făcut cu banii de la bugetul de stat.

cursdeguvernare.ro: Tot preşedintele vorbea de introducerea unor garanţii pe care să le depună candidaţii.

Marian Muhuleţ: Avem lucrul acesta prevăzut la alegerile parlamentare.

Prin proiectul de cod electoral iniţiat de AEP noi am propus extinderea sistemului la toate tipurile de alegeri şi este un lucru pe care îl susţinem şi trebuie aplicat. Pentru că există persoane care candidează absolut neserios şi cheltuiesc bani publici, pentru că alegerile se fac din bani publici şi noi cheltuim, organizăm secţii de votare, tipărim buletin de vot cu numele lor, le dăm timp de antenă, spaţii pe panouri publicitare puse la dispoziţie de primari.

cursdeguvernare.ro: Care este poziţia AEP vizavi de votul prin corespondenţă – proiectul de lege iniţiat de domnul Baconschi, care s-a cam rătăcit.

Marian Muhuleţ: Noi am avut reprezentanţi în echipa tehnică de elaborare a respectivului proiect. Am adus, prin contribuţia noastră, şi îmbunătăţiri, dar am ridicat şi semne de întrebare.

Semnul de întrebare la care nu s-a putut da un răspuns rezonabil nici din partea iniţiatorului, nici a experţilor noştri, oricât ne-am chinuit, este în privinţa securităţii şi a secretului votului. Nimeni nu ne garantează că, dacă expediem un plic unui alegător, la cererea lui, cu oricâte elemente de securitate i-am da, respectivul alegător va şi păstra secretul votului pe care îl exprimă la ele acasă, în intimitatea locuinţei lui.

Vizavi de aplicabilitatea acestui sistem pentru cetăţenii români din afara ţării rămâne aceea a imposibilităţii urmăririi lor în cazul în care şi-ar comercializa respectivul vot.

cursdeguvernare.ro:AEP are nevoie de 7,8 milioane de lei pentru registrul electoral pe care vrea să-l facă. Ce benefici aduce acest registru procesului de vot şi combaterii fraudei?

Marian Muhuleţ: Registrul electoral noi l-am gândit ca un instrument din care să fie gestionate şi tipărite listele electorale, să fie un instrument la dispoziţia AEP.

În momentul de faţă, listele electorale tipărite cu destul de multe probleme în România şi utilizate în procesul electoral, se tipăresc de Serviciul de Evidenţă Populaţiei, pe baza registrului naţional de evidenţă a populaţiei.

Noi am propus să creăm un instrument în care să se regăsească doar persoanele cu drept de vot, un instrument care să fie util atât statului – pentru a nu mai avea persoane decedate, persoane lipsite de dreptul de a vota prin decizii ale instanţelor care să se regăsească în liste – să avem un instrument cu intrări de in formaţii din mai multe surse. Vrem să-l legăm de toate primăriile din ţară, pentru că primarul e principalul element care ştie ce are în comunitatea lui, cine a decedat, cine e la închisoare, cine are drepturile electorale suspendate, cine a plecat din ţară. Să ne legăm cu acest instrument de Ministerul Public, Parchet, Evidenţa Persoanei, pentru ca informaţiile să fie multiple.

cursdeguvernare.ro: Va fi operaţional la alegerile legislative?

Marian Muhuleţ: Noi avem această obligativitate. El există la nivel central, la nivelul Capitalei, aplicabil pentru toată ţara. Suntem în discuţii cu cei de la Evidenţa Persoanei, pentru a primi datele de alegători de la ei. Din păcate, nu am primit finanţarea pentru a-l derula şi de a ne lega de celelalte primării şi instituţii.

Sistem electronic pentru combaterea votului multiplu, generalizat abia din 2014

cursdeguvernare.ro: Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) în anul 2009 vorbea despre posibilitatea unui sistem electronic pe care ei l-au propus, să se înregistreze fiecare vot, fiecare alegător în baza codului numeric personal, ca să se elimine acel vot dublu.

Marian Muhuleţ: Nu este ideea STS-ului, este o idee mai veche pe care AEP a avut-o şi a şi promovat-o în ultimii ani, într-un număr de proiecte-pilot pe care le-a realizat în colaborare cu STS pe partea de transmisiuni.

Un astfel de proiect-pilot – pe care noi recomandăm ca la alegerile generale din 2014 să-l implementăm la nivelul întregii ţări – constă în a avea în fiecare secţie de votare un computer şi un scanner, care să scaneze CNP-ul alegătorului sau să fie introdus din tastatură, acesta să fie introdus în Registrul Naţional al Alegătorilor. În felul acesta prevenim mai multe lucruri: votul dublu, multiplu, votul ilegal, adică al persoanelor care nu au vârsta legală, al persoanelor care au suspendate drepturile electorale, ”votul” persoanelor decedate.

După încheierea procesului de votare, în computer se vor putea încărca procesele-verbale într-o formă electronică a proceselor verbale pe care secţiile de votare le completează şi s-ar reduce la zero erorile care apar şi întârzierile în procesul de predare-primire la nivelul birourilor electorale centrale, celebrele cozi din noaptea respectivă, nervi.

Noi am aplicat proiectul acesta la trei alegeri parlamentare parţiale, la Bucureşti, Hunedoara, Neamţ şi Maramureş, a funcţionat foarte bine, avem recomandare favorabilă de a fi implementat la nivel naţional.

cursdeguvernare.ro: Şi de ce nu se extinde?

Marian Muhuleţ: E o chestiune care ţine şi de voinţă politică, de alocare de resurse. Noi am solicitat pentru extinderea acestui proiect un avans de pregătire de minimum 6 luni, maximum un an, pentru că nevoie de identificarea unui număr de persoane capabile să lucreze cu calculatorul. Dacă ai cunoştinţe minime de calculator, poţi să faci lucrul acesta. Computerele există, primăriile au computere, pot fi uşor reconfigurate pentru ziua votului, STS-ul poate fi implicat pe partea de transmisiuni, registrul electoral îl avem implementat la nivel naţional. Ne trebuie banii şi decizia politică potrivit căreia se doreşte realizarea acestui proiect.

Publicat la data de 8.4.2012 .

5 comentarii

  1. ALEGERI LOCALE. Ce au făcut şi ce vor face autorităţile pentru combaterea fraudei electorale | | Cuvânt LiberCuvânt Liber - Cuvântul adevărat să îţi fie cel mai mare jurământ
    8.4.2012, 9:40 pm

    […] Citeşte AICI interviul integral. […]

  2. Interviu cursdeguvernare.ro: Autoritatea Electorală Permanentă: "Problema mitei electorale e la Poliţie şi Parchet. Problema falşilor donatori e la ANAF. Sistemul electronic contra votului dublu e la voinţa politică" | Vrancea Media
    9.4.2012, 10:57 pm

    […] citiţi AICI […]

  3. adi65
    13.4.2012, 1:27 am

    Ar trebui limitate serios cheltuielile electorale. Din cauza lor creste coruptia si sifonarea banului public.

    Ploaia de afise si banner-e din Romania costa multi bani.

    Ar trebui sa fie acceptata proba video in instante in privinta afisajului electoral si ar trebui limitat numarul de afise pe kilometrul de drum la 10. Banner-e nu ar trebui sa fie mai mult de doua intr-o localitate de 2000 de locuitori si ar trebui interzise pe drumurile din afara localitatilor.

    Incalcarea prevederilor sa constituie contraventie si sa poata fi constatata de orice politist cu proba video si martori.

  4. catalin
    20.8.2012, 2:50 pm

    Era evident ca Romania (chiar daca ar avea 21 de mil de locuitori) nu poate avea mai mult de 15-16 mil alegatori si asta dintr-o estimare grosiera (25% din populatie are pana-n 18 ani la o medie de viata de 72 de ani).
    Deci ideea ca te minte in fata asta e enervant.
    Ca nu mai sunt decat maxim 21 miloane iar este evident
    Emigratia datorita scaderii continue a nivelului de trai a dus la plecare de minim 1 milion de persoane pe an.
    Prin emigratie inteleg cei care nu mai au treaba cu romania – au domiciliu stabil instrainatate, aici nu se intelege cei care lucreaza temporat pe ici pe colo sezonier sau un functie de contracte – astia sunt vro 2-3 milioane si deci sunt si raman cetteni romani cu drept la liste.
    cei doua miloane plecati definitiv nu pot fi trecuti pe liste pantru ca statul nu are cumsa le asigura organizat dreptul de vot, iar pe ei nu ii intereseaza problema. Cei 2-3 milioane care muncesc temporar, iar nu are statul cum sa le asigure dreptul de vot, dar nici dar trebuie trecuti pe liste pentru ca ei inca sunt interesati de acest drept de a vota,

  5. catalin
    20.8.2012, 2:51 pm

    scuze la pierderea de 1 milon de oameni pe deceniu nu pe an

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Cristian Grosu

Interviu Dacian Cioloș / Nu se așteaptă nimeni ca România să ajungă Germania peste noapte. Dar se așteaptă să țină un azimut. Dacă facem lucrurile bine pentru România o să contăm și pentru nucleul dur

Săptămânile de dinaintea summitului de la Roma, alături de cele 5 scenarii schițate de J.C.Juncker înaintea începerii discuțiilor au pus și România pe jar....Citeste mai departe »

Cristian Grosu

Interviu Mihnea Motoc / Germania participă la forța multinațională cu ofițeri de stat major * Axa cu Londra și Washington după Brexit * Din 2017 – sistemul rezerviștilor voluntari

Un domeniu în care nu se simt – slavă Domnului – politicile electorale. În interviul acordat pentru cursdeguvernare.ro, ministrul Apărării, Mihnea Motoc,  vorbește de...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Interviu Cristian Diaconescu / Dilemele României, de la axa București-Londra-Washington, la armata unică europeană

În interiorul unei Europe în care, în ciuda apelurilor la coeziune lansate de președintele Comisiei Europene Jean Claude Junker, statele membre UE par să...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Summitul NATO din perspectiva Poloniei / Adam Kowalczyk, expert în securitate: Rusia a simulat un atac nuclear asupra Varșoviei, aliații noștri să nu uite asta * E nevoie de un Schengen militar * De armonizarea României, Bulgariei și Turciei depinde poziționarea la Marea Neagră * Necesarul de trupe ar fi de 7-13 brigăzi * Am înțeles îngrijorările pe flancul sudic, acum ne așteptăm să fim și noi înțeleși

Lucrările summit-ului NATO de la Varșovia încep în mai puțin de 2 zile. Un summit de la care întreaga Europă, dar mai ales statele...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Interviu Armand Goșu / La Chișinău se dă o luptă pe viață și pe moarte * Pro-rusul Dodon are cele mai mari șanse să ajungă președinte * În Moldova ar trebui reconstruit totul de la zero cu oameni noi * Intervenția în forță împotriva demonstranților a fost suspendată la intervenția ambasadelor străine

Privită dinspre România, Republica Moldova pare că face pași timizi spre normalitate. În fapt, este o concluzie superficială, bazată pe puținătatea informațiilor din media...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Mai poate fi Franța partenerul strategic al României?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Președintele Republicii Franceze vine într-o (foarte) scurtă vizită în România, ca parte a primului său turneu european, în care dorește să pozeze...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română