Întărirea independenței BNR – criteriu juridic pentru aderarea la Zona Euro. Ce mai avem de remediat

de Marin Pana | 9.6.2014 .

În afara celor cinci criterii economice binecunoscute ce trebuie îndeplinite pentru a adera la Zona Euro (referitoare la inflație, datoria publică, deficit public, rata dobânzii pe termen lung și stabilitatea ratei de schimb), există și unul mai puțin cunoscut, cel juridic. Astfel, legislația internă trebuie pusă în acord cu cea a UE, cel mai important aspect fiind cel al asigurării independenței băncii centrale.

(Citiți și: ”Document / Evaluare CE: Drumul României spre zona euro. Mai multă convergență, independență mai mare pentru BNR”)

Legea 312/2004 ( legea BNR) nu a fost revizuită în perioada scursă de la raportul asupra convergenței din 2012 și cel din 2014. De aceea, au rămas o serie de prevederi care vor trebui modificate în sensul întăririi independenței băncii centrale pentru a pune de acord legislația internă cu prevederile articolului 123 al Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene. Potrivit analizei asupra îndeplinirii criteriilor de convergență întreprinsă de experții UE pentru anul 2014 acestea sunt:

1. În prezent, ministrul finanțelor și unul dintre secretarii de stat din MF au dreptul de a participa la întrunirile Consiliului de Administrație la BNR. Deși aceștia nu au drept de vot iar consultările cu reprezentanții Guvernului nu sunt interzise, acestea vor trebui realizate de o manieră care să nu permită influențarea deciziilor luate de Banca Centrală, ceea ce implică modificarea art. 33 din legea BNR.

2. Din aceleași considerente, se apreciază în Raportul asupra convergenței din 2014 ( amintit în continuare ca Raportul) că ar trebui modificat și art. 3 din lege cu  includerea unei mențiuni clare asupra faptului că Guvernul nu va căuta să influențeze sub nicio formă deciziile luate de membrii conducerii BNR.

3. Raportul recomandă suplimentarea cu reguli și proceduri care să asigure o funcționare lină și continuă a BNR în situațiile în care mandatul Guvernatorului încetează sau Consiliul de Administrație devine incomplet. Deși art. 33 din Legea BNR prevede posibilitatea de a supune decizia de demitere a unui membru al Consiliului de Administrație și Justiție Înaltei Curți de casație și Justiție, el va trebui completat cu prevederea expresă de a se putea adresa la Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cazul demiterii Guvernatorului.

4. Același art. 33 din Legea BNR va trebui modificat prin introducerea unei carificări exprese a situației în care un membru al Consiliului de Administrație intră sub incidența legilor 161/2003 și/sau 176/2010 referitoare la declararea averii și la incompatibilitatea în exercitarea unor funcții publice, în sensul în care nerespectarea unor prevederi din acele legi să nu constituie temei pentru demitere în afara situațiilor prevăzute expres de art.33.

5. Curtea de Audit, abilitată să controleze situația financiară a instituțiilor publice ( inclusiv BNR) va trebui să modifice art.21 și art.23 din legea de funcționare 94/1992 pentru a defini clar scopul auditării și a nu prejudicia activitatea auditorilor externi ai BNR ( în acord cu art. 27 din legea Băncii Centrale Europene).

6. Art. 43 din Legea BNR este incompatibil cu art. 7 din legea BCE și va trebui modificat pentru a nu submina abilitatea BNR de a acționa eficient pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite de BCE. Prevederile vizate sunt două. Prima se referă la transferul către bugetul de stat a unei cote de 80% din profitul net realizat pe baze lunare, ceea ce poate fi interpretat în anumite situații ( de exemplu început de an cu profit și final cu pierderi) drept un credit intraanual acordat de BNR ( reglarea conturilor cu statul se face de-abia după încheierea anului fiscal). A doua ține de consultarea Ministerului Finanțelor înainte de a constitui provizioane pentru a-și păstra valoarea reală a capitalului și activelor.

(Citiți și: ”Reticența la adoptarea euro: creșterea economică și leul greu. O evoluție pe următorii 4 ani”)

Tehnic, din punct de vedere al obiectivelor și sarcinilor BNR, mai sunt o serie de peste zece incompatibilități între legea BNR și cea a BCE ce vor trebui puse în acord dar natura lor intrinsecă le face mai greu accesibile publicului larg și de aceea nu vom insista asupra lor. Cert este că, după cum se vede, mai avem de îndeplinit un criteriu legal important în afara celor cantitative economice. Timpul rămas până la data stabilită pentru aderarea la euro ne presează, dată fiind durata procedurilor juridice, a recunoașterii din partea experților UE și cea a eventualelor corecții necesare.

Publicat la data de 9.6.2014 .

Lasa un comentariu


Eurobarometru / Românii – cei mai favorabili adoptării euro

Cel mai recent Eurobarometru al Comisiei Europene arată că românii sunt cei mai favorabili adoptării euro dintre toate națiunile rămase deocamdată în afara Eurozonei....Citeste mai departe »

România în contextul UE – deficit, datorie publică și repartizarea cheltuielilor

Date complete pe 2013 – pentru a putea evalua cum se gestionează România în comparație cu alte state din UE : deficitul public a...Citeste mai departe »

Inflația anuală – stabilizată spre limita de jos a intervalului țintit de BNR

Potrivit datelor oficiale comunicate de Institutul Național de Statistică, prețurile au crescut în luna octombrie 2014 cu 0,19% față de luna anterioară dacă luăm...Citeste mai departe »

Estimarea de inflație – scădere rapidă spre încadrarea în Maastricht și stabilizare. Motive și efecte

Pe parcursul acestui an, estimările prvind inflația pe 2014 și 2015 au coborât rapid, ajungând în prezent la 1,5% pentru anul în curs și...Citeste mai departe »

BNR: Subsidiarele din România ale băncilor testate de BCE au capitalizare suficientă

Subsidiarele din România ale băncilor europene care au fost supuse testelor de stres derulate de Banca Centrală Europeană (BCE) în colaborare cu Autoritatea Bancară...Citeste mai departe »

Documente / 25 de bănci au picat testele de stres ale BCE și EBA. Rezultatele complete ale evaluărilor. Capitalizare, termene, soluții.

25 de bănci din euroland, dintre care 5 care activează şi în România, nu au reuşit să treacă testul de stres al Băncii Central...Citeste mai departe »

Aproape 80% dintre polonezi nu susţin adoptarea monedei euro

Mai mult de 76% dintre polonezi se opun adoptării monedei euro, o arată un sondaj făcut public marţi. Preşedintele Bronislaw Komorowski crede că Polonia...Citeste mai departe »

Statele zonei euro şi-au trimis bugetele la analiza Comisiei Europene. Planuri și fricțiuni cu Italia și Franța

Comisia Europeană începe de miercuri analiza oficială a bugetelor statelor din zona euro. 15 octombrie a fost data limită până la care statele care...Citeste mai departe »

BCE lansează programul de credite ieftine adresat băncilor europene

Banca Centrală Europeană (BCE) va începe, joi, să acorde credite ieftine băncilor din zona euro. Potrivit Financial Times, programul de împrumuturi prin care băncile...Citeste mai departe »

Pe fondul scăderii prețurilor, avem diferențe mari între inflația de uz intern și cea de uz extern. Cum facem ?

Dacă raportarea se face pentru ultimele 12 luni, respectiv față de august 2013, valorile IPC și IAPC diferă din nou destul de mult. IPC...Citeste mai departe »

Mugur Isărescu cere o lege pentru ca aderarea la euro să fie ferită de politicile electorale

Guvernatorul Mugur Isărescu consideră că România îndeplineşte toate criteriile de aderare la euro, dar ţinta convenită politic, de 1 ianuarie 2019, ar trebui cuprinsă...Citeste mai departe »

Titlurile de stat – variantă de plasament în perspectiva trecerii la euro

Randamentele plasamentelor pe termen mediu și lung (de la cinci ani în sus) în titluri de stat au ajuns la circa 4% – 5%,...Citeste mai departe »

Eurostat: Datoria guvernamentală raportată la PIB- România şi celelalte state din UE

România a înregistrat în primul trimestru din 2014 o datorie guvernamentală de 39,1% din PIB, a cincea cea mai scăzută procentual din UE. Potrivit...Citeste mai departe »

Aderarea la euro/ Mugur Isărescu: “Criteriile nominale nu pot fi atinse fără stabilitatea financiară şi competitivitate ridicată”

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat joi că la nivel politic există consens că aderarea României la euro ar putea avea loc în 2019...Citeste mai departe »

Studiu Erste: Anul 2019, avansat de guvern pentru adoptarea euro – ”foarte ambiţios”, mai realist un termen după 2021

Obiectivul României de a adera la zona euro în 2019 este “foarte ambiţios”, însă o dată realistă ar fi după 2021, potrivit experţilor Erste...Citeste mai departe »

Data țintă de adoptare a euro stabilită de guvern: 1 ianuarie 2019. Reacţia Guvernatorului BNR

Obiectivul de adoptarea monedei unice europene în 2018 – 2019 nu este în afara realităţii, dar are nevoie de un consens politic puternic şi...Citeste mai departe »

Aderarea la Eurozonă, în viziunile lui Daniel Dăianu și Valentin Lazea: ”Cât mai repede” vs. ”Cifrele arată că peste vreo 10 ani”

România ar trebui să grăbească procesul de aderare la euro și, împreună cu Bulgaria să adere cât mai rapid la spațiul Schengen având în...Citeste mai departe »

Inflația din România – între mit și realitate: Prețurile românești în contextul statelor UE

Inflația anuală consemnată în România pentru 2013 după metodologia unică europeană a fost de 1,3%, sub valoarea de 1,55% anunțată conform metodologiei naționale de...Citeste mai departe »

Mugur Isărescu: PIB-ul pe locuitor ne ține departe de aderarea la euro

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că România are nevoie de încă zece ani pentru a ajunge la 60% din media UE a PIB/locuitor,...Citeste mai departe »

Economistul-şef Raiffeisen: România are nevoie de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro potrivit convergenţei reale

România are nevoie de o perioadă de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro din perspectiva convergenţei reale, însă din punct de vedere...Citeste mai departe »